Elena Latan

[latan.elena]

Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata!



20 martie 2022 - Echinocţiul de primăvară.













Intr-o lume care a luat-o razna,Soarele ne lumineaza egal pe toti si Primavara vine peste noi zambind...

[latan.elena]

Ziua cea mai frumoasă? Astăzi.
Obstacolul cel mai mare? Frica.
Lucrul cel mai uşor? Greşala.
Greşala cea mai mare? Renunţarea.
Rădăcina cea mai rea? Egoismul.
Distracţia cea mai bună? Munca.
Înfrângerea cea mai urâtă? Descurajarea.
Profesioniştii cei mai buni? Copiii.
Nevoia dintâi? Comunicarea.
Fericirea cea mai mare? Să fii util.
Misterul cel mai profund? Moartea.
Defectul cel mai mare? Întristarea.
Sentimentul cel mai urât? Ura.
Cadoul cel mai frumos? Iertarea.
Traseul cel mai bun? Calea dreaptă.
Senzaţia cea mai plăcută? Pacea interioară.
Gestul cel mai frumos? Zâmbetul.
Medicamentul cel mai bun? Optimismul.
Satisfacţia cea mai mare? Datoria împlinită.
Puterea cea mai mare? Credinţa.
Lucrul cel mai frumos din lume? Iubirea.

Maica Tereza

[latan.elena]

„Trebuie să fie ceva în neregulă în creierul celor care găsesc războiul glorios sau incitant. Nu e nimic glorios, nimic interesant, e doar o tragedie murdară după care nu poți să nu plângi. "

Oriana Fallaci

[latan.elena]

Greutatea lumii este iubire. Sub povara de singurătate ,sub povara de nemulțumire ,greutate pe care o purtăm este iubire.

Irwin Allen Ginsberg

[latan.elena]

„Sunt momente în viață când spațiul gol pare să ne copleșească. Dar nu este gol, este posibilitatea unei noi împliniri. Este pânza goală, este pagina goală, este o zi în zori, este un viitor incert. Posibilități care sunt cu siguranță înfricoșătoare, dar posibilități care ne provoacă cele mai bune resurse, dacă suntem la jocul vieții.”

Alessandro D'Avenia


Jean-Michel Bihorel on Behance

[latan.elena]

„Ai un sentiment profund că ai găsit calea corectă? „Așa că, urmărește-o fără să ceri părerea nimănui. Dacă vrei neapărat să pui întrebări, pune-ți sufletul, spiritul, Dumnezeul tău interior. Vei paria că nu ai primit niciodată cel mai mic răspuns de la ele: ei bine, te înșeli. Ori de câte ori pui la îndoială principiul divin din tine, primești un răspuns. Dacă nu simți asta, înseamnă că pereții din mintea ta sunt prea groși. Redu grosimea acelor ziduri, si vei constata asta de fiecare data cand ti se da un raspuns. Când ai nevoie de îndrumare, pune-ți întrebarea către Cer: fă-o sincer, intens. După ce întrebarea este exprimată, nu mai stați pe gânduri: răspunsul va veni, într-un interval mai lung sau mai puțin, printr-un animal, un obiect, o propoziție citită sau auzită, întâlnirea cu o persoană, un vis. Desigur, pentru a o recunoaște trebuie să știi să fii atent. Dacă reușești, vei fi uimit de modul în care lumea invizibilă îți oferă răspunsurile sale. "

Omraam Mihail Aivanhov

[latan.elena]

“Fiinta umana e asemeni unei case de oaspeti.
In fiecare dimineata, un nou venit.
O bucurie, o depresie, o josnicie,
unele constientizari de moment vin
ca un vizitator neasteptat.
Ureaza-le bun venit si intretine-te cu toate!
Chiar daca sunt o multime de necazuri,
care matura cu violenta casa ta
goala de mobilele sale,
cu toate acestea, trateaza fiecare invitat in mod onorabil.
El poate sa te duca in alta parte
pentru noi desfatari
Gandul intunecat, rusinea, rautatea,
intampina-le razand,
si invita-le sa intre.
Fii recunoscator pentru oricine vine,
deoarece fiecare a fost trimis
de dincolo, ca sa te indrume.”

RUMI

[latan.elena]

''Ne trebuie aproape o viaţă fiecăruia dintre noi pentru a ne da seama că
o prezenţă invizibilă este o prezenţă reală,
de un alt ordin,
asupra căreia nu avem nici o putere.''

Lytta Basset

Dan Cristian Mihăilescu

[latan.elena]

Destin

Când am deschis ochii, mă aflam
în acest trup pe care-l vezi
și vinovat de felul lui eram,
cum vinovate-s frunzele că-s verzi.
Și deodată-am început să știu
mersul luminii și-al strigării
și să simt pomii toți, pe viu,
și curba dureroasă-a zării.
Să urlu sfâșiat de păsări repezi,
să ard lovit de-un meteor,
s-adorm pe gâturi lungi de lebezi,
și de lopeți de bărci, izbit, să mor.
O, fiece silabă mi-e colț de elefant,
cu fildeșu-n amiază răsucit,
și fiece privire delirant
se recompune-n literele reci, de mit.

Nichita Stanescu

[latan.elena]

Mereu însetez după Tine…
De ce m-ai făcut din nisip?
Te verși Ocean peste mine,
Lacom Te sorb și nu Te pot ține,
Nu te pot,
cu niciun chip.

Credință cu boabe mărunte!…
Când moartea cu suflu de leu
Zidirea-Ți voind să înfrunte
Mă spulberă în apele-i crunte,
Și-acolo-s netrebnic, cad greu,
Cad la fund…
—„Fundul sunt Eu”.

Vasile Voiculescu




NOAPTE BINECUVANTATA !