''Chiar dacă lumea pare că se destramă, nu trebuie să permitem nimănui să ne ia bucuria de a trăi.''
''Chiar dacă lumea pare că se destramă, nu trebuie să permitem nimănui să ne ia bucuria de a trăi.''
„Nu înțeleg cum poți trece pe lângă un copac și să nu te bucuri să-l vezi; vorbește cu un om și nu te bucura că-l iubești. Și câte lucruri frumoase sunt la fiecare pas: privește copilul, privește aurora lui Dumnezeu, privește ochii care te privesc și te iubesc. "
Feodor Dostoievski
"Dumnezeu este asemenea unui cerc ale cărui margini nu sunt nicăieri, iar al cărui centru este pretutindeni."
Fericitul Augustin
”Prima floare înflorită pe Terra a fost o invitaţie la un cântec încă nenăscut.”
''cititorule, cine eşti tu oare
care-mi citeşti poemele acestea
şi după o sută de ani?
nu-ţi pot trimite nicio singură floare
din belşugul acestei primăveri
niciun singur licăr de aur
din norii de-acolo, împurpuraţi de lumini...
deschide-ţi larg uşile şi priveşte afară!
din propria ta grădină în floare
culege-ţi doar miresmate aduceri aminte
de flori pieritoare
cu o sută de ani mai'nainte.
şi-n bucuria inimii tale să simţi
bucuria vie care-ntr-o primăvară
cu zori diafani
a cântat şi vocea ei veselă
şi-a rostogolit-o şi peste o sută de ani.''
Rabindranath Tagore
Este epoca cutremurelor spirituale, a tsunami-urilor sufletești, a tornadelor de convingeri.
Este timpul Marii Treziri, al Purificării.
Dacă sunteți în Lumină, faceți tot posibilul pentru a rămâne acolo.
Dacă ești departe de asta, de dragul tău și al nostru, obligă-te să te întorci.
Gabriela Pannia
"De ce este atât de al naibii de greu să faci pace, Lloyd? ""
„De ce nu poți face pace, domnule. Pacea este construită."
Ca un zid care ne apără? "
"Nu, domnule. Ca o casă în care locuim împreună"
Mă tem că oamenii de sus nu au înțeles diferența, Lloyd
"Mai rău, domnule. Ei au uitat de mult acest lucru"
"Vom putea să-i împrospătăm memoria, Lloyd? ""
"Împreună poate putem, domnule"
„Se va întoarce vreodată normalitatea, Lloyd? """
Să sperăm că nu, domnule.
"De ce spui asta? "
"Pentru că normalitatea este fiica obișnuinței, domnule"
Un obicei prost care ar trebui şters din lume, Lloyd.
"Mai mult decât din lume, de la cine o locuiește, dom'le"
„Lloyd, mă simt naufragiat în aceste zile furtunoase”
"Încercați să găsiți un gând ușor de care să vă țineți, domnule"
„Dar nu ar fi mai bine să încercăm să plecăm departe de aici? """
"Uneori trebuie doar să rămâi pe linia de plutire și să rămâi puternic domnule"
"Pentru ce să-i salvez? "
"Să nu mă îndepărtez când apele se liniștesc, domnule"
"Soarele va reveni. Pe bune, Lloyd? "
"Și când se va întoarce, vom vedea noi tărâmuri neexplorate, domnule"
Simone Tempia ,Viața con Lloyd
Ultima modificare făcută de latan.elena; 11.03.2022 la 13:33.
Rămân în lumea mea și poate că visez sau îmi doresc, ca oamenii să nu mai fie atât de superficiali și de grăbiți.
....
Rămân în lumea mea, deoarece chiar daca nu primesc mereu ceea ce ofer. Eu continui să cred, să sper dar mai ales să ofer sinceritate și încredere.
....
Rămân să trăiesc în lumea mea, pentru că eu încă mai cred în oameni. Încă mai cred că oamenii formează sociatatea și nu invers.
....
Eu mai cred că iubirea încă mai există. Dar mai ales, cred că această iubire nu se transformă peste noapte în ură sau minciună.
Rămân să trăiesc în lumea mea, deoarece eu mai cred în Dumnezeu.
Și nu, nu mă laud cu asta, însă în zilele actuale, parcă tot mai mulți oameni uită sau refuză să mai creadă.
Nu pot să înțeleg cum de s-a ajuns în situația asta.
În timpuri de mult apuse, oamenii erau mai simpli mai cu frică de Dumnezeu, însă mai bogați sufletește.
Trăiau simplu dar frumos.
Noi acum avem mai mult decât ne puteam imagina dar din păcate suntem tot mai departe unii de alții.
Tot mai departe de tradiția noastră strămoșească, de valorile noastre, de Dumnezeu.
Rămân în lumea mea, să trăiesc, să visez, să cred și să sper.
Nu vreau să schimb pe nimeni.
Sursa:rămân să trăiesc în lumea mea - Cosmin Sindilă Motivațional
Cerurile nu sunt umane, dar există ceva mai uman decât cerurile, compasiunea și dragostea, pe care le-am uitat și le-am rătăcit.
Prin cărţi şi din cărţi am înţeles că cerurile nu sunt deloc umane, iar cine gândeşte astfel nu este nici el uman, nu pentru că ar vrea, ci pentru că acest lucru contrazice gândurile juste.
Locuiesc într-un fost regat, unde a existat şi persistă încă obiceiul, chiar obsesia, să se comprime cu multă răbdare în minte gânduri şi imagini ce aduc cu ele o bucurie de nedescris, precum şi o tristeţe încă mai mare. Trăiesc între oameni care, pentru un pachet de gânduri comprimate, sunt capabili să-şi dea până şi viaţa.
Bohumil Hrabal
https://ebookfriendly.com/best-illus...books-reading/
Vă rog să nu-mi retuşaţi ridurile. A fost nevoie de atât de mult timp pentru a le câştiga...
Iubirea? Luaţi-mi totul: Oscarul, banii, casa, dar iubirea nu! nu mi-o luaţi! Iubirea e ploaie, e vânt, e soare, e stea. Iubirea e respiraţie şi, da! Ştiu! Ştiu! Iubirea e otravă.
Clipele fericite sunt scurte. Dacă le-am însuma pe toate din viaţa noastră, nu am ajunge la o săptămână încheiată. Şi totuşi, viaţa e atât de frumoasă.
Marile pasiuni, draga mea, nu există: sunt fantezii de mincinoși. Ceea ce există sunt mici iubiri care pot dura o perioadă scurtă sau mai lungă.
Îți ia o viață întreagă să te placi, apoi ajungi la sfârșit și realizezi că te placi.
Că te placi pentru că ești tu și pentru că ți-a luat o viață întreagă să te placi: a ta.
Durează o viață să realizezi că cei care ar fi trebuit să te placă, te-au plăcut și cei care nu, sunt exact așa.
Te pui in viata sa numeri defectele si sa razi peste ele,
Dar fără toate acele defecte, cine ai fi? Nimeni.
Anna Magnani
Sufletul Priveliştilor
Rabindranath Tagore
„Tu eşti felurită la nesfârşit în exuberanţa universului,
Doamnă cu multiple măreţii!
Calea ta este semănată cu lumini,
atingerea ta face să nască flori,
trena rochiei tale mătură un dans de stele
şi muzica ta cu note diverse îşi află ecoul printre
nenumărate lumi.
Dar unică în misterul de necunoscut al sufletului,
o, Doamnă a tăcerii şi singurătăţii,
iată, te-ai preschimbat în corolă de lotus pe tulpina
Iubirii...”
O, lume, lume!
Aş vrea să te cuprind întreagă
În piept,
Dogorâtor
Să te topesc în sufletul meu cald
Cu tot ce ai:
Cu munţii tăi,
Cu râsul tău,
Cu picurii de rouă,
Cu multele,
Nenumăratele fecioare cari păşesc
Cutremurate-n clipa asta
De-un dor.
Pe minunatul tău pământ,
Cu cerul tău,
Cu tot ce plânge-n tine-aş vrea
Să le topesc în trupul meu-
Şi strop cu strop
Din inimă
Ca dintr-o cupă
Să-mi beau apoi eu însumi sângele bogat:
Şi surâzând
Să pier
Gustându-te o dată din belşug
Ameţitoare
Şi largă mare de minuni: O, lume!
Lucian Blaga
Momentan sunt 173 utilizatori care navighează în acest subiect. (1 membri și 172 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje