Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata!
''Chiar dacă lumea pare că se destramă, nu trebuie să permitem nimănui să ne ia bucuria de a trăi.''
Sufletul este real, materia este iluzie.
Fabio Marchesi
Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata!
''Chiar dacă lumea pare că se destramă, nu trebuie să permitem nimănui să ne ia bucuria de a trăi.''
Sufletul este real, materia este iluzie.
Fabio Marchesi
Ultima modificare făcută de latan.elena; 30.09.2021 la 11:33.
''unde se duc verile călătoare atunci când se duc ...''
''Când ceea ce suntem este ceea ce vrem să fim, aceea e fericire .''
''Există o singură fericire în viaţă, să iubeşti şi să fii iubit.''
Dan Cristian Mihăilescu
Voiam să rămân în septembrie
pe plaja pustie și palidă,
voiam să mă-ncarc de cenușa
cocorilor mei nestatornici
și vântul greoi să-mi adoarmă
în plete cu apă năvoade;
voiam să-mi aprind într-o noapte
țigara mai albă ca luna,
și-n jurul meu – nimeni, doar marea
cu forța-i ascunsa și gravă;
voiam să rămân în septembrie,
prezentă la trecerea timpului,
cu-o mână în arbori, cu alta-n
nisipul cărunt – și să lunec
odată cu vara în toamnă…
Dar mie îmi sunt sorocite,
pesemne, plecări mai dramatice.
Mi-e dat să mă smulg din priveliști
cu sufletul nepregătit,
cum dat mi-e să plec din iubire
când încă mai am de iubit…
Nina Cassian
Ultima modificare făcută de latan.elena; 30.09.2021 la 14:21.
Lucrurile nu se spun, se fac, pentru că atunci când sunt terminate, vorbesc de la sine.
Woody Allen
Atâta timp cât putem zâmbi, cauza nu e încă pierdută.
William Shakespeare
Chiar și cel mai umil obiect devine frumos, dacă sunt oferite de mâini iubitoare.
Louisa May Alcott
Când o femeie ia decizia de a renunța la suferință, minciună și supunere.
Când o femeie spune din adâncul inimii: ′′ Ajunge, iată-mă." Nici o mie de armate de ego, nici toate capcanele iluziei nu o pot opri în căutarea propriului adevăr.
Acolo se deschid porțile propriului suflet și începe procesul de vindecare.
Procesul care o va aduce treptat înapoi la sine, la viața ei reală. Și nimeni nu a spus că această cale este ușoară, dar este ′′ calea ".
Această decizie în sine deschide o linie fierbinte cu sălbăticia ei și atunci începe adevărata minune.
Clarissa Pinkola Estés-Femei care aleargă cu lupii
"Nu poti salva pe nimeni.
Poti fi alaturi de altii, sustinandu-i dintr-o stare de echilibru energetic si pace interioara. Poti sa le impartasesti din Cunoasterea ta, sa le impartasesti perspectiva ta asupra unor situatii, dar nu le poti inlatura tu durerea. Nu poti merge pe Calea lor, in locul lor. Nu le poti da raspunsurile potrivite pentru ei. Este necesar ca ei sa-si puna propriile intrebari, sa isi gaseasca propriile raspunsuri, sa-si traiasca propria nesiguranta, sa isi priveasca propriile incertitudini.
Este necesar ca ei sa faca propriile greseli, sa isi simta propriile tristeti, sa-si invete propriile lectii. Daca vor cu adevarat sa fie in pace cu ei insisi, este necesar ca ei sa urmeze cu incredere Calea propriei vindecari, care li se dezvaluie pas cu pas. Li se dezvaluie lor, nu altora."
Jeff Foster
La început, este greu de crezut că sentimente ca respectul, stima, veneraţia ar putea avea legatură cu cunoaşterea, având în vedere că există tendinţa de a considera cunoaşterea ca fiind o facultate în sine, independentă de tot ceea ce se întâmplă în viaţa interioară. Se uită un lucru: că sufletul este cel care cunoaşte. Şi sentimentele sunt hrana sufletului tot aşa cum alimentele o reprezintă pe cea a corpului. Dacă un corp primeşte pietre în loc de pâine, activitatea lui moare. La fel se întâmplă şi în cazul sufletului: respectul, stima, devotamentul sunt substanţe hrănitoare ce asigură sănătatea şi puterea activităţilor lui în general şi a cunoaşterii în special. Pe când dispreţul, antipatia şi denigrarea paralizează şi distrug forţa cunoaşterii.
Bucuriile sunt daruri ale destinului care îşi dovedesc valoarea în prezent. Suferinţele, în schimb, sunt izvoare ale cunoaşterii a caror importanţă va ieşi la iveală în viitor.
Dacă într-un om pe care-l întâlnesc nu remarc decât slăbiciunile - pentru a le judeca - nu fac decât să mă lipsesc de o forţa de cunoaştere superioară. Dimpotrivă, dacă mă apropii cu dragoste pentru a-i descoperi calităţile, concentrez această forţă în mine.
Simte răspunderea ce o porţi faţă de nevoile întregii omeniri.
A iubi presupune a îngloba conştienţa unei alte fiinţe în propriul suflet. Pentru aceasta, este necesar ca forţele egoiste ale sufletului să fie estompate, pentru ca omul să-şi poată dezvolta facultatea de a simţi în el însuşi suferinţele şi bucuriile unei alte fiinţe.
Cunoaştem cu sufletul, iar pentru suflet sentimentele sunt ceea ce pentru trup sunt substanţele hrănitoare.
Oricărei realităţi materiale din Univers îi corespunde ceva spiritual şi orice realitate spirituală din Univers primeşte la un moment dat expresie în lumea materială.
Fie ca sufletul meu să înflorească în dragoste pentru toată viaţa!
Caută momente de calm interior, iar în aceste momente învață să distingi esențialul de neesențial.
Rudolf Steiner
Leonid Afremov
Ultima modificare făcută de latan.elena; 30.09.2021 la 15:21.
Între timp gândesc: zac aici în fân... Spațiul mic pe care îl ocup este atât de infinitesimal în comparație cu restul spațiului, pe care nu îl ocup și care nu are nicio legătură cu mine. Și perioada de timp în care sunt sortit să trăiesc este atât de nesemnificativă pe lângă eternitatea în care nu am existat și nu voi exista... Și totuși, în acest atom, acest punct matematic, sângele circulă, un creier funcționează, dorind ceva... Ce haos! Ce farsă!
Ivan Turgenev în „Fathers and Sons”
Educaţia nu este umplerea unei găleţi, ci aprinderea unui foc.
Dacă ce spun eu are un ecou în tine e pentru că suntem amândoi ramuri ale aceluiaşi copac.
Sub crengile iubirii şi ale urii, în lucrurile fără înţeles ce trăiesc doar o zi, găsesc eterna frumuseţe care rătăceşte în lume.
Mie în schimb, fiind sărac, nu-mi rămân decât visele. Mi-am aşternut visele la picioarele tale. Păşeşte încet, calci pe visele mele.
William Butler Yeats
rhapsody in blue painting
Ultima modificare făcută de latan.elena; 30.09.2021 la 19:30.
„Dacă somnul ar fi (spun unii) un răgaz, o odihnă pură a minții, de ce, dacă te trezești brusc, simți că ți-a fost furată o avere? De ce este trist să te trezești devreme? Ceasul ne fură un dar de neconceput, intim până la punctul în care nu poate fi tradus decât prin somnolență, că veghea aureste cu vise, poate palide reflexii întrerupte ale comorilor umbrei, ale unei lumi atemporale, fără nume, care ziua se deformează în oglinzile sale. Cine vei fi diseară în somn întunecat, de cealaltă parte a zidului tău?"
Jorge Luis Borges - Cartea viselor
josephin wall dream
Tu-nsemni peste lume cea mai înaltă Lege:
Din patru zari aduni puterile toate...
Cine-ar putea vreodată-nţelege
Misterioasa, groaznica ta simplitate?
Chip al infinitului răstignit în noi,
Punem slabele noastre braţe peste-ale Tale;
Pironeşte-mi-le de aripile-ţi triumfale
Să mă înalţi cu tine din lăuntricul gunoi...
Vasile Voiculescu
Momentan sunt 113 utilizatori care navighează în acest subiect. (1 membri și 112 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje