Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata!
"Dumnezeu este simplu pentru cine-l prinde dintr-odată...”
"În veci mai credincioasă ca soarele de sus
Iubirea mea nu are nici iarnă, nici apus."
Vasile Voiculescu
Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata!
"Dumnezeu este simplu pentru cine-l prinde dintr-odată...”
"În veci mai credincioasă ca soarele de sus
Iubirea mea nu are nici iarnă, nici apus."
Vasile Voiculescu
" Dacă timpul ar fi avut frunze, ce toamna..."
Nichita Stanescu
Totuşi toamna - Adrian Păunescu
E inca verde iarba pe coline
Si zilele nu s-au scurtat de tot
Si cineva cu-n sac in spate vine
De sus din munti ca de la un complot.
Porumbul are inca dinti de lapte
Albinele se-ngreuneaza-n zbor
Varatec ploua in fiecare noapte
Si greierii mai canta pana mor.
Cojoacele n-au coborat din poduri
Iubirile n-au coborat din vis
Se coc gutui in foarte multe moduri
A le musca e inca interzis.
In clai de fan miroase a foc de floare
Cerboaicele nu cauta mascul
In aburii de vifor cerul moare
Mai este pana la nunta timp destul.
Si totusi vine toamna,si totusi vine toamna
Si tu o stii si o ingani
Si totusi vine toamna, si totusi vine toamna
Si vai: suntem batrani.
Ultima modificare făcută de latan.elena; 01.09.2021 la 11:20.
Legendele Toamnei
''Legenda spune că atunci când a venit prima toamnă pe lume toate păsările s-au grăbit să plece spre ţări mai calde. Una singură mai rămăsese: o pasăre mică şi zgribulită, pe o creangă de la marginea codrului. Avea, sărăcuţa, o aripă ruptă şi nu putea să zboare prea mult. S-a dus să ceară ajutorul unui copac, căci acesta având rădăcini, de bună seamă că nu va pleca nicăieri şi va şti cum să înfrunte frigul şi crivăţul iernii. S-a dus mai întâi la stejar, văzându-l mai falnic:
– Te rog frumos, lasă-mă să trăiesc printre ramurile tale, căci vine iarna şi voi muri fără adăpost!
– Nu pot, i-a răspuns semet stejarul, nu vreau să-mi mănânci ghindele. Caută-ţi de drum!
S-a dus, biata pasăre, şi la un fag, dar nici acesta nu s-a îndurat să o găzduiască:
– Îmi pare rău, i-a zis fagul îngrijorat de vântul ce se înţetea. Am deja destule griji şi iarna o să fie grea. Nu pot să te ajut.
Şi tot aşa, de la un copac la altul… Biata pasăre nici nu ştia încotro să se mai îndrepte, când, trecând pe lângă brad, auzi spre mirarea şi bucuria ei:
– Ei, pasăre, nu te mai frământa. Dacă vrei rămâi la mine. Poţi sta pe oricare dintre crengile mele şi împreună vom trece noi şi peste iarna ce vine!
Bucuroasă, pasărea îşi făcu degrabă un culcuş pe una dintre ramurile bradului. Şi chiar din noaptea aceea vântul rece începu să sufle. Palide, una câte una, frunzele pomilor cădeau la pământ. Doar frunzele bradului rămâneau verzi, toţi fiind uimiţi de aşa minune. Şi vântul se miră nespus, aşa ca s-a dus chiar înaintea Creatorului:
– Doamne, lasă-mă sa scutur şi frunzele bradului, aşa cum fac cu toţi copacii.
– Nu, i-a răspuns Dumnezeu vântului.
Bradului să nu-i faci nimic, căci a fost bun cu biata pasăre. De el să nu te atingi!
Şi de atunci, dragii mei, toţi copacii îşi pierd haina lor de frunze şi flori, doar bradul îşi păstrează totdeauna frunzele verzi, fie vară, fie iarnă.''
"Demult, demult, în negura timpului, pământul era stăpânit de spiritele naturii. Acestea umblau libere și trăiau într-o armonie perfectă. Aici trăia și Tatăl Anotimpurilor împreună cu cele patru fiice ale sale: Primăvara, Vara, Toamna și Iarna. Acestea erau de o frumusețe aparte, iar tatăl lor le iubea nespus de mult.
Fiecare dintre ele avea câte un har aparte: Primăvara venea cu flori și cu o explozie de culori, Vara venea cu grâne mănoase și cu multă bucurie, Toamna venea cu roade gustoase și culori pastelate iar Iarna venea cu o explozie de alb și multă liniște.La vremea potrivită, marele Ceas al Timpului, care guverna acea împărăție a anunțat că era momentul că cea de-a treia fiică să-și înceapă călătoria spre ținuturile locuite de oameni. Urma să le aducă acestora o mulțime de daruri, pe care le pregătise din timp: culori din cele mai blânde și luminoase luate de la Pictorul magic, flori delicate și înmiresmate luate de la Florarul împărăției, ploi mănoase din Cămara cerului, roade gustoase de la Grădinarul Șef și multe, multe alte bogății.
Dar Toamna nu prea era mulțumită, și-ar fi dorit și altceva, ceva care să o facă și mai frumoasă și iubită de oameni.
– Dar ești minunată, îi spuse tatăl, ce ți-ai putea dori mai mult?
– Aș vrea, se gândi îndelung fata... ca Soarele să strălucească doar pentru mine.
– Dar acest lucru nu e posibil, Soarele e prietenul vostru, deci și al surorilor tale. Lumina sa neprețuită vă însoțește pe fiecare în călătoria voastră.
– Dar eu vreau că Soarele să fie doar al meu, de fapt…….să fiu chiar eu Soarele.
– Ce gând mai e și acesta? întreba mirat Tatăl Anotimpurilor. Ți-am explicat că frumusețea ta e dată de veșmintele deosebite pe care le porți și de toate darurile cu care ești împodobită.
– Dacă nu vrei să-mi faci pe plac și să poruncești Soarelui ce ți-am spus, atunci anul acesta nu mai plec în călătorie. Și nu-mi pasă ce vor crede oamenii.Văzând că fiica să rămâne îndărătnică în hotărârea sa, tatăl se retrase pentru a cugeta. Fiica sa devenise mândră și foarte aprigă în dorințele ei. După un timp, o chemă la sine și îi spuse:
– Dacă vei pleca la vremea potrivită, când te întorci te voi îmbrăca în cea mai frumoasă haină din câte au existat vreodată. E o haină cum nu există alta pe lume. Dar ai de făcut un singur lucru: să aduni în coșul tău toate razele de soare. Și când le vei strânge pe toate, vei străluci mai frumos ca niciodată, căci vei fi îmbrăcată în haina Soarelui.Și de atunci, Toamna încearcă în fiecare an să adune cât mai multe raze de soare, pentru a primi de la tatăl său haina cea minunată. Dar, Soarele, deseori se retrage în spatele norilor, se ascunde printre copaci, între ramurile și frunzele lor, printre flori, aleargă mai iute ca vântul, nu se lasă prins defel. Căci razele sale sunt doar pentru acei care nu sunt mândri iar frumusețea pentru cei care nu au îndrăzneala de a se crede Soare."
https://www.tuttartpitturasculturapo...l-england.html
Josephine Wall, 1947 | Fantasy painter
Frumusețea lucrurilor există în mintea care le admiră.
David Hume
"Recunoștința este începutul fericirii.
Haideți să vedem ce avem deja, nu ceea ce ne lipsește și să fim recunoscători pentru asta. Cât de frumoasă este viața ta! Privește pe geam și gândește-te la asta!"
Hrisostom Filipescu
via Daniel Găucan
10 Secrete pentru a trezi sufletul.
1) Primul secret, Respirați conștient:
Respirația este un mecanism deosebit, poate fi automată sau conștientă. Când este automata supraviețuiești, continui să trăiești fără să-ți dai seama. Când respirația devine conștientă, îți dai seama că ești viu, prezent, conștient. Respirația are loc întotdeauna în prezent, nu în trecut sau în viitor. Și în prezentul etern este divinitatea noastră interioară. Respirați conștient în orice moment pentru a fi mai conștienți de noi înșine, mai conectați.
2) Al doilea secret, Simte-ți inima:
Inima umană este ceva care îmi stârnește foarte mult atenția. Mă întreb mereu ce o face să bată? Se pare că nu vedem nimic care să ne spună ce este. Acest al doilea pas constă în așezarea mâinilor pe piept, simțirea bătăilor inimii, dar încetul cu încetul adâncirea pentru a încerca să percepem acea forță magică care o conduce. Plasăm în inimile noastre dorințele și speranțele noastre. TREBUIE SĂ NE ÎNTREBĂM sincer, este inima mea fericită? Trăiește viața pe care vrea să o trăiască? Se simte entuziastă? Și în sfârșit simțiți IUBIREA, este vie dincolo de bătăile inimii, iubiți pe cineva?
3) Al treilea secret, Iubeste-te:
Mulți oameni caută pe cineva care îi iubește, pe cineva care acoperă găurile, golurile. Trebuie să schimbi abordarea, trebuie să găsești oameni de iubit. În aceste vremuri, majoritatea oamenilor sunt atât de închiși încât uneori este atât de dificil să pătrundă în lumea lor, ca și cum ar fi o ușă închisă. Mai întâi trebuie să simțim dragoste față de noi înșine, pentru a o putea împărtăși mai târziu. Iubiți-vă corpul, organele, funcțiile vitale, iubiți-vă viața, trecutul, prezentul și viitorul. A ne iubi înseamnă a ne accepta, a ne elibera de frici, a aprinde focul spiritului care arde când iubești. Iubirea este o invitație de a te întâlni, pentru că această VIAȚĂ ESTE O ȘCOALĂ unde am aflat că viața este sinonimă cu IUBIREA și IUBIREA este sinonimă cu energie și fericire. Când te iubești, te duce la fericire.
4) Cameră secretă, iubește pe cineva:
Tot ce nu este dat se pierde. Când îți descoperi dragostea, când știi că ai ceva de împărtășit și că nu ești niciodată într-o linie directă cu universul și cu viața, ai puterea. Ai strălucire și vrei să o împărtășești, ai bucurie și o dai, ai entuziasm și o arăți. Nimeni nu poate lua ceea ce este al tău. A iubi pe cineva înseamnă a-ți oferi existența, înseamnă a te oferi complet cu inima deschisă, înseamnă a fi doi într-unul, a-ți îmbina sufletul cu celălalt, este a genera ceva atât de magic încât te scoate din timp , care te conectează cu eternitatea. A iubi pe cineva sub orice formă de dragoste îți dă pace acționând din sufletul tău.
5) Al cincilea secret, Simțiți prezența:
Când sunteți singur, închideți ochii, respirați și încercați încetul cu încetul să vă simțiți prezența în spațiu. Sunteți o prezență a luminii. Lăsați gândurile să treacă, tăcerea minții, respirați și simțiți prezența. Această prezență magică te face conștient că ești viu, că viața trece prin tine. Așa cum a trecut prin părinții tăi, bunicii tăi și s-a dus mai departe, poți vedea începutul primei prezențe? Este un mister. Dar misterele, spune Osho, nu trebuie dezvăluite ci trăite. Trăiește misterul de ce ești aici, simte-l, bucură-te de prezența ta însoțind viața. Esti viu. Simte. Fiecare dintre noi avem un timp în acest plan, apoi vom continua în altul, vom simți prezența, aici și acum și nu încetăm să ne bucurăm de o secundă chiar acum!
6) Al șaselea secret, dedică-te să observi:
Uneori, când viața noastră este plină de activități, este important să urcăm pe munte și să observăm. De fapt, ar trebui să urmărim tot timpul. Uită-te de parcă am fi urmărit un film. Când un prieten de-al nostru are o problemă, putem da o sugestie pentru că vedem problema din exterior, o observăm. Dar ne este greu să ne observăm pe noi înșine. Să ne trezim la înțelepciune observând cum trăim, ce facem, unde mergem, care este situația noastră actuală. Opriți toate echipamentele rutinei, mergeți la mare sau în piață, respirați adânc, meditați la viața noastră și sincronizați idealurile noastre. Ne vedem din exterior, ascultăndu-ne vocea interioară. Simțiți după ce tânjește inima. Amintiți-vă că oamenii fericiți sunt cei care fac și urmează ceea ce simte inima și intuiția lor interioară. De aceea este bine să ne observăm și să nu pierdem contactul cu ființa noastră interioară, să nu ne pierdem în labirintul vieții haotice, fără o direcție sau o destinație clară. Să ne trezim la înțelepciune observând modul în care trăim.
7) Al șaptelea secret, trezește-ți creativitatea:
Când îți folosești energia în mod creativ într-un proiect într-o relație într-un anumit act, te cunoști pe tine însuți. Te cunoști pe tine însuți prin ceea ce creezi. Creativitatea curge odată cu viața, viața nu a fost creată în 7 zile, este creată permanent. Descoperă și transformă creativitatea ta în ceva care te face să simți, entuziasm, bucurie, conexiune, comunicare, eliberare și integritate. Un proverb spune: „Lucrați la ceea ce faceți cu inflexibilitatea și zelul unui artist interesat să creeze o operă grozavă. Marea lucrare este artistul din DUMNEAVOASTRA”.
8) Al optulea secret, introduceți misterul sexului:
Sexul este cea mai profundă comunicare între două ființe. Este ocazia de a împărtăși ființa ta interioară unită și luminoasă cu o altă persoană dragă. Este să poți fuziona femininul și masculinul, Yin-Yang, într-unul. Este complementul, uniunea contrariilor și, cu armonie, ne simțim integrați, uniți cu esența, spiritul universal, sursa divină, DUMNEZEU.
9) Al nouălea secret, Meditează în tăcere:
Uneori, contactul cu tăcerea este dificil, deoarece mintea este atât de plină de gânduri încât tăcerea este aproape imposibilă pentru noi. Este convenabil să folosiți mai întâi muzica aleasă de dvs., să meditați cu ea, să simțiți cum muzica vă influențează emoțiile și să vă adânciți încetul cu încetul până când liniștea interioară apare de la sine. Nu trebuie să căutăm tăcerea, ci mai degrabă să creăm un spațiu pentru a se manifesta tăcerea. În tăcere este sufletul tău, în tăcere este viață, dar viața este și în muzică, în versuri, în tot ceea ce există. Bucurați-vă de muzică, bucurați-vă de liniște și veți vedea cum dintr-o dată ascultați în liniște adevărata voastră muzică interioară și vă veți trezi lângă sufletul vostru.
10) Trăiește și fii fericit!
Sursa: Guillermo Ferrara, din cartea sa „Căutarea destinului"
Art by Olga kuczer
Uneori, doar uneori,
Retragerea nu înseamnă să te predai.
Schimbarea nu este ipocrizie,
A anula nu înseamnă a distruge.
Să fii singur nu înseamnă să pleci.
iar tăcerea nu are nimic de spus.
Să stai pe loc nu înseamnă lene,
nici lașitatea, e supraviețuire.
Să te scufunzi nu înseamnă să te îneci,
Retragerea nu înseamnă să fugi. (...)
Uneori, doar uneori,
trebuie să te îndepărtezi ca să vezi,
Pregătiți navigația, dați drumul.
las-o să curgă,
fie ca vântul să se schimbe,
închide ochii și taci.
Maria Guadalupe Munguia Tiscareńo
Gândirea este cea care te face vulnerabil, care te face deschis, care te face sensibil la misterul care te înconjoară. Oamenilor care nu sunt tandri, care sunt duri ca o piatră, le lipsește viața. Viața trece, nu-i poate pătrunde, sunt impenetrabili. Viața este o astfel de bucurie pentru cei care sunt tandri, blânzi, iubitori, plini de compasiune, sensibili. Fii o inimă! Chiar dacă trebuie să-ți pierzi mințile, pierde-le, merită. E frumos să fii fără cap, dar e urât să fii fără inimă.
Osho
“Să știi că transformarea incepe uneori cu o toamnă. Așa că niciodată să nu blestemi toamna.”
Yasmin Mogahed
SEPTEMBRIE
În ciuda faptului că în mod tradițional este asociat cu sfârșitul verii și iminenta sosire a căderii, septembrie a părut întotdeauna o lună a începuturilor, un fel de primăvară pentru mine.
Mohsin Hamid
„Ţine de puterea mea a-l servi pe Dumnezeu sau a nu-l servi. Servindu-l, eu adaug ceva propriului meu bine şi binelui lumii întregi. Neservindu-l, îmi pierd propriul bine şi privez lumea de acest bine propriu, care stătea în puterea mea să-l creez.”
Lev Tolstoi
Momentan sunt 59 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 59 vizitatori)
Marcaje