Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata !
Viaţa merge înainte,târâş-grăpiş...Primaverii nu-i pasa de rautatea si prostia omenirii...
Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata !
Viaţa merge înainte,târâş-grăpiş...Primaverii nu-i pasa de rautatea si prostia omenirii...
“Fiinta umana e asemeni unei case de oaspeti.
In fiecare dimineata, un nou venit.
O bucurie, o depresie, o josnicie,
unele constientizari de moment vin
ca un vizitator neasteptat.
Ureaza-le bun venit si intretine-te cu toate!
Chiar daca sunt o multime de necazuri,
care matura cu violenta casa ta
goala de mobilele sale,
cu toate acestea, trateaza fiecare invitat in mod onorabil.
El poate sa te duca in alta parte
pentru noi desfatari
Gandul intunecat, rusinea, rautatea,
intampina-le razand,
si invita-le sa intre.
Fii recunoscator pentru oricine vine,
deoarece fiecare a fost trimis
de dincolo, ca sa te indrume.”
RUMI
"Trebuie să știm să folosim alternativ capacitățile intelectului și cele ale inimii, adică să echilibrăm curentul rece care circulă în regiunea înțelepciunii prin curentul cald al iubirii. Adevărul se află în echilibru. Dacă nu este temperată de înțelepciune, iubirea duce la o sensibilitate afectată, în bătaia vântului, la senzualitate; iar înțelepciunea, lipsită de iubire, conduce la la răceală, la dispreț, la cruzime. Așadar, răceala înțelepciunii trebuie să atenueze căldura iubirii, iar căldura iubirii trebuie să modereze răceala înțelepciunii. Adevărul, adică viața, va găsi în acest climat temperat cele mai bune condiții.
Pentru ca bobul de grâu să se dezvolte normal, el are nevoie de căldură, dar nu foarte multă, și de frig, dar nici aici prea mult. Există o temperatură favorabilă pentru toate grăunțele, dar de ce nu și pentru această grăunță care este ființa umană? De ce ar face ea excepție?"
Omraam Mikhaël Aďvanhov
Capacitatea noastră de a iubi, a compătimi, a dărui, a comunica este un fel de gestație care, ca orice gestație, dacă nu sfârșește printr-o naștere, sfârșește printr-o moarte. E asemenea seminței care , dacă nu odrăslește, putrezește. Tot ce avem aduce rod atunci când îl oferim.
Pr. Filoteu Faros
"Aminteşte-ţi să-ţi petreci timp cu persoanele iubite,
pentru că nu vor fi lângă tine o eternitate.
Aminteşte-ţi să spui o vorbă bună copilului care te venerează, pentru că acel copil va creşte curând şi va pleca de lângă tine.
Aminteşte-ţi să-l îmbrăţişezi cu dragoste pe cel de lângă tine pentru că aceasta este singura comoară pe care o poţi oferi cu inima şi nu te costă nimic.
Aminteşte-ţi să spui “Te iubesc” partenerului şi persoanelor pe care le îndrăgeşti, dar mai ales să o spui din inimă.
O sărutare şi o îmbrăţişare vor alina durerea atunci când sunt sincere.
Aminteşte-ţi să-i ţii pe cei dragi de mână şi să preţuieşti acel moment pentru că într-o zi acea persoană nu va mai fi lângă tine.
Fă-ţi timp să iubeşti, fă-ţi timp să vorbeşti, fă-ţi timp să împărtăşeşti gândurile preţioase pe care le ai."
Octavian Paler
Deborah Dewit painting
Cântec de primăvară - Nichita Stănescu
Desigur, primăvara mi-a țâșnit din tâmple.
De umbre, umerii îmi șiroiesc, tăcut,
prea bine mi-e și nu mă mai pot rumpe
de aerul rotund ce m-a-ncăput.
E-ntâia oară când rămân fără de viață,
de primăvară-ncercuit cu frânghii,
până miresmele îmi dau un pumn în față,
trezindu-mă, le-adulmec și le mângâi.
Și mor a doua oară, când îmi taie chipul
pala de raze atârnând de crengi
și iar mi se rotește-n păsări timpul,
când pasul tău răsună pe sub crengi.
Cu văzu-nchis, simt cum îmi bat peste sprâncene
imaginile tale, clinchetând.
Mor sacadat și reînviu din vreme-n vreme,
de-otrava morții sufletu-mi eliberând.
O, primăvara flăcări roșii-nalță.
Pe rugul lor mi-e sufletul întins
până miresmele îmi dau un pumn în față,
și mă trezesc, și-nving și sunt învins.
https://www.youtube.com/watch?v=f5YQT3U7-yw
''Dragostea – virtute creştinească supremă şi singura perenă – este mijlocul fără greş care ne stă la îndemână pentru a ne dovedi umanitatea şi creştinătatea.''
Părintelui Nicolae Steinhardt
Nicolae Steinhardt - Wikipedia
„Degeaba le-am avea pe toate: inteligența, cultura, istețimea, supracultura, doctoratele, supradoctoratele (ca în profesorul din Lecția lui Eugen Ionescu), dacă suntem răi, haini, mojici și vulgari, proști și nerozi, doi bani nu facem, se duc pe apa sâmbetei și inteligența, și erudiția, și supradoctoratele, și toate congresele internaționale la care luăm parte, și toate bursele pentru studii pe care le câștigăm prin concursuri severe.
Nimic nu poate înlocui și suplini nițică bunătate sufletească, nițică bunăvoință, toleranță, înțelegere. Nițică susținută buna-cuviință.
Bunătatea sufletescă nu-i o virtute subtilă și rafinată, e un atribut de bază al ființei omenești și totodată un atribut al culturii. Bunătatea este alt nume al definiției date de Aristotel omului: ființa socială. Fără bunătate nu putem conviețui decât în condiții de groază și justificând amarnica afirmație a lui Sartre: ceilalți, iată iadul!
Există un altruism elementar exprimat prin bunătate care este o axiomă a vieții obstești. Berediaev spunea: pâinea pentru mine este o problemă materială (subînțeles egoistă, vulgară), dar pâinea aproapelui meu, continua Berediaev, este pentru mine o datorie spirituală. Reiese de aici în mod vădit că nimic nu poate suplini întru totul bunătatea.
Știm că de-am vorbi toate limbile și toate dialectele pământului și de-am fi capabili să clasificăm conform cu clasificarea zecimală toate volumele tipărite în toate limbile pămîntului, de la Gutenberg și până astăzi și de am fi tobă de carte și de erudiție, și de am cunoaște întrebuințarea tuturor termenilor specifici tuturor științelor și tehnicilor, tot nu ne putem numi oameni culți dacă suntem niște bădărani și niște răi la suflet.
Că ne-o place sau nu, cultura nu este numai acumulare de cunoștințe, ci o subțirime a caracterului și capacitatea de a nu considera bunătatea drept o simplă virtute deșuetă și sentimentală.
Să nu săvârșim regretabila eroare de a lua drept scriitori pe simpli făcători de cărți și drept oameni de cultură pe simplii memorizatori de informații.”
Nicolae Steinhardt, ”Primejdia Mărturisirii”
Top Citate de Nicolae Steinhardt - Citate Impresi
„Epistolae” - Seneca
Feriţi-vă de profeţii
mincinoşi, care vin la voi în
îmbrăcăminte de oi, şi pe
dinlăuntru sunt lupi răpitori.
Nimeni dintre aceia pe care bogăţia şi onorurile îi aşază pe o treaptă mai înaltă nu e mare. Aceasta-eroarea care ne înşală, că nu apreciem pe nimeni după ceea ce este, ci îi adăugăm şi cele ce-l împodobesc.
Când vrei să apreciezi pe cineva la justa lui valoare şi să ştii ce fel de om este, priveşte-l gol: să lepede averea, să lepede onorurile şi celelalte minciuni ale soartei, să dezbrace până şi corpul – priveşte-i sufletul, dacă-i mare prin altceva sau prin el însuşi.
Să apreciem fiecare lucru, îndepărtând ce se spune despre el şi să cercetăm ce este, nu ce e numit.
https://www.youtube.com/watch?v=M6Yc3yqwZk4
”Într-adevăr, absolut nimic din lumea exterioară nu ne poate face cu adevărat fericiţi. Persoanele şi lucrurile din lumea exterioară nu ne pot oferi decât o satisfacţie temporară şi efemeră. Mai devreme sau mai târziu, ele dispar din viaţa noastră sau noi ne pierdem interesul faţă de ele, după care suferim din cauza pierderii lor. De aceea, cel mai bine este să priveşti întotdeauna în interiorul tău, căci aici se află împărăţia lui Dumnezeu, care conţine toate lucrurile de care ai nevoie. învaţă să te accepţi şi să te iubeşti cu adevărat pe tine însuţi, şi astfel îi vei accepta şi îi vei iubi mult mai uşor pe ceilalţi. Ori de câte ori te pui pe tine însuţi pe primul loc, tu îţi transcenzi nevoia de aprobare din partea celorlalţi oameni şi te umpli de o bucurie independentă de circumstanţele exterioare.”
Autor Mabel Katz
"Și-o să plângi. Și-o să-ți fie dor. Și-o să regreți. Și o să pierzi. Și o să pleci. Și-o să te doară. Și o să-nveți.
O să înveți să trăiești cu toate.
O să înveți să privești oamenii în ochi și să le înfrunți cuvintele nedrepte. O să înveți să mergi drept și sigur pe tine.
O să înveți să lași oameni în spate și să-ți continui drumul.
O să înveți să fii puternic...."
Hrisostom Filipescu
"Toate evenimentele din viaţa ta au raţiunea lor de a fi: te învaţă să iubeşti mai mult! Atunci, în loc să te superi mereu şi să-i învinuieşti pe ceilalţi, observă-te pe tine şi încearcă să-ţi dai seama că tot ceea ce trăieşti acum face parte din planul tău de viaţă. O situaţie va dura atâta vreme cât o accepţi! Ii poţi opune rezistenţă o viaţă întreagă. Din momentul în care accepţi că e vorba despre ceva semănat de tine, de vreme ce tu îl recoltezi, de când începi să-ţi pui întrebarea: “Ce am de învăţat din asta? In ce fel pot învăţa să iubesc mai mult din această experienţă pe care o trăiesc?„, situaţia neplăcută se va resorbi mult mai repede. Tot ce ţi se întâmplă e trecător! Depinde numai de tine dacă va dura mai mult sau mai puţin!"
Lise Bourbeau
Frumoasa din străini
Venea în prag de primavara
La bieti pastori, cu bune vesti,
Cînd vesel ciocîrlia zboara,
O fata mîndra din povesti.
De unde vine mîndra fata.
Meleagul nimeni nu-i stia;
Si urma-i se pierdea de-ndata
Ce bun-ramas venea sa-si ia.
Simteau o calda bucurie
În preajma lor cînd o stiau
Dar de nespusa-i maretie
Ei, stingheriti, se-ndepartau.
Ducea cu ea si rod si floare -
Pe alt tarîm au rasarit,
Sub alte mîngîieri de soare,
Într-alt tinut, mai fericit.
Cu flori si roade dulci în poala,
Îi daruia pe toti cu drag;
Nu ramînea cu mîna goala
Nici un copil, nici un mosneag.
Era bine- venit oricine -
Dar da îndragostitilor
Tot ce avea mai bun cu sine:
Cea mai frumoasa dintre flori.
Friedrich von Schiller
“Arzi, deci exiști! Ce vâlvătăi,
Ce rug superb în ochii tăi!
Dac-ai pieri și iar te-ai naște,
În acest semn te voi cunoaște,
Trecut prin flacări, pur, subțire
Și mistuit în omenire...”
Nina Cassian
Dan Cristian Mihăilescu
Clar de lună - Paul Verlaine
Ți-e sufletul ca un peisaj ales
ce vin să-l farmece bizare măști;
în cântec de lăută, dansând, ies
tristeți, de sub vopselele grotești.
Cântând în modul lor minor iubirea
puternică, și viața bună
nu par să știe ce e fericirea
și cântul lor se pierde-n clar de lună.
În clar de lună, blând cu-o alinare,
ce face păsări să viseze-n ramuri,
să hohotească de extaz izvoare,
și-un râu ce șerpuiește printre marmuri.
Momentan sunt 225 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 225 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje