Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata !
„Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poți să vezi foarte departe.”
Constantin Brâncuși
Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata !
„Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poți să vezi foarte departe.”
Constantin Brâncuși
“Lumea poate fi salvată prin artă. Artistul face, în fond, jucării pentru oamenii mari.”
Constantin Brâncuși
Constantin Brâncuși - Wikipedia
19 februarie: Sărbătoare națională, Ziua Constantin Brâncuși. 145 de ani de la nașterea sa
În noiembrie 2015 a fost promulgată Legea pentru declararea Zilei Brâncuși, drept zi de sărbătoare națională. Când a fost stabilită data la care sărbătorim ziua de naștere a lui Constantin Brâncuși. Se împlinesc 145 de ani de la nașterea sa. 19 februarie este data la care, în anul 1876, în localitatea Hobiţa, s-a născut sculptorul român Constantin Brâncuşi.
Constantin Brâncuși s-a născut pe data de 19 februarie 1876, în localitatea Hobița, județul Gorj, și a încetat din viață pe 16 martie 1957, la Paris, în Franța. 19 februarie 2020 – 144 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși Din anul 2005, data de 19 februarie este stabilită sărbătoare națională, Ziua Brâncuși. Legea a fost creată ca o reparație morală față de refuzul și umilirea lui Brâncuși de către statul român. Anul acesta, Ministerul Culturii a desemnat-o pe Irina Rimes drept ambasador onorific al Zilei Constantin Brâncuși.Unul dintre cele mai importante obiective turistice ale orașului Târgu-Jiu este ansamblul sculptural Constantin Brâncuși, din Parcul Central și Parcul Tineretului, compusă din cinci capodopere:
Poarta Sărutului – se găsește în Parcul Central
Aleea Scaunelor – se găsește în Parcul Centra
Masa Tăcerii – se găsește în Parcul Central
Coloana Infinitului – se găsește în Parcul TineretuluiMasa Festivă – se găsește în Parcul Tineretului.
Constantin Brâncuși a fost un sculptor renumit, cu contribuții uriașe în sculptura contemporană. A urmat Școala de Arte și Meserii din Craiova, apoi a venit în București și a absolvit Școala de bellearte, în anul 1902.
Constantin Brâncuși este considerat părintele sculpturii moderne și unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, ziua sa de naștere fiind sărbătorită în toată lumea și înscrisă în calendarul Cultural Universal.
Sursa:https://www.radiounirea.ro/19-februa...-sa-65629.html
Brâncuși la nicovală, în grădinița atelierului din strada Montparnasse nr. 47, Paris, 1914-1915.
sursa foto - cartea Brâncuși artistul care transgresează toate hotarele de Doina Lemny
Autoportret în atelier 1922.
sursa foto - cartea Brâncuși artistul care transgresează toate hotarele de Doina Lemny
Brâncuși în atelier 19127. foto de Edward Steichen.
sursa foto - cartea Brâncuși artistul care transgresează toate hotarele de Doina Lemny
“Brâncuși a fost un faur și îmblânzitor al stihiilor firii… Brâncuși răzbise și evoluase singur, ajungând să fie considerat nu numai un sculptor care depășise – nu o spunem noi – pe maestrul Auguste Rodin, dar și unul dintre cei mai renumiți meșteșugari pe tărâmul artelor plastic: arta statuată – scria de pildă poetul André Salmon – nu are un mai bun lucrător decât pe Brâncuși. Nimeni altul nu știe ca el să cioplească și să șlefuiască. Este bântuit, stăpânit și pustiit de patima formelor pure.. Din zori și până la asfințitul zilei auzi unealta acestui sculptor tot ciocănind mereu”. .. Mâinile lui Brâncuși erau, afirmă sculptorița Barbara Hepworth: mâini care gândesc, descoperind gândurile materiei”. articol de Barbu Brezianu
”Opera lui Brâncuși a exercitat o mare influență asupra lumii artistice de astăzi, nu numai în sculptură, dar și în arhitectură și în desenul industrial, observa sculptorul American William Zorach. Forma aerodinamică a automobilelor, inovațiile în desenul de mobile, silueta zveltă a noilor catedrale, curbele și parabolele construcțiilor moderne, realizările
îndrăznețe ale arhitecturii contemporane vădesc constiința aceasta a formei pure pe care Bâncuși a presimțit-o. Gândirea lui era bogată pentru că era profundă. Era simplă pentru că era autentică. Era adevărată pentru că-și trăgea forța chiar de la izvorul vieții. Arta lui Brâncuși a putut să fie definită ca o nouă metodă pur sculptural de a gândi lumea. Dar este o gândire animată de o mare generozitate, care sfârșește totdeauna printr-un sentiment profund uman. El nu ajunge la abstracțiune, să băgăm de seamă, ci la spiritualizarea materiei, creînd propria sa geometrie, scria Paul Fierens. Structurilor pe care le realizează, li se adaugă elanul spiritului, li se asociază o viață într-un fel organic: totul palpită, se pare că se deschid aripi și se aude bătând o inimă. Inima lumii.”
Articol de Ionel Jianu – Inima lumii 1963.
foto: internet contrabasist pe prispa casei părintești din Hobița
Sursa:Brâncuși - sculptorul ideilor
Ultima modificare făcută de latan.elena; 19.02.2021 la 11:36.
”S-a născut la Hobița în 1876 și nu va muri niciodată” spunea Geo Bogza despre Brâncuși.
''Tot timpul mă gândesc la tine şi la tandreţea cu care ai avut grijă de mine. Mi-ar fi plăcut să-ţi dau la fel de multă bucurie câtă mi-ai dăruit tu mie." Margit Pogany
În 1913 Brâncuşi expune în Statele Unite lucrarea Domnişoara Pogany. Sculptura are un succes fabulos. Ochii enormi, celeşti şi capul ovoid au stârnit controverse însă sensibilitatea lucrării a învins. Povestea sculptată a domnişoarei cu mâinile împreunate şi chipul fin ascunde o dragoste care a durat 26 de ani.
Brâncuşi a cunoscut-o pe Margit Pogany, pictoriţa unguroaică, în 1909, când tânăra i-a devenit model. "Am pozat pentru el de mai multe ori. De fiecare dată, începea şi termina un nou bust. Fiecare era frumos, minunat de real deşi capul nu avea niciuna din trăsăturile mele. Era tot numai ochi. Eu îl rugam să-l păstreze ca variantă finală, dar el izbucnea mereu în râs şi arunca bustul înapoi, în lada cu lut din colţul atelierului spre marea mea dezamăgire". 19 lucrări intitulate „Domnişoara Pogany” a realizat Brâncuşi, într-un interval de 20 de ani.
Tânăra Margit s-a iubit nebuneşte cu Brâncuşi, după război, unguroaica a emigrat în Australia unde timp de 30 de ani a ţinut o corespondenţă superbă cu maestrul. Iar ceea ce fusese o pasiune de tinereţe a devenit o prietenie epistolară sinceră.
„Cine nu iese din Eu, nu atinge Absolutul şi nu descifrează nici viaţa."
Constantin Brâncuşi
„Bucuria cea mai mare, este contactul dintre esența noastră și esența eternă.“
Constantin Brâncuşi
"Eliberează-te de pasiuni, eliberează-te de pofte, eliberează-te de greşeli – acestea sunt trei precepte, zale şi scut, pentru orice Spirit. Purtând această armură, eşti puternic în contra răului - devii invulnerabil." Constantin Brâncuşi
"Viaţa se aseamănă cu o spirală. Nu ştim în ce direcţie este ţinta ei, dar trebuie să mergem în direcţia pe care o credem cea justă."
Constantin Brâncuşi
„Dumnezeirea este pre*tutindeni; şi când uiţi cu desăvârşire de tine însuţi, şi când te simţi umil, şi când te dăruieşti. Divinitatea rămâne în opera ta; ea este magică...Ei bine, o doamnă de la New York, care a simţit într-adevăr acest lucru, a plâns şi a îngenuncheat în faţa uneia dintre Măiestrele mele.” Constantin Brâncuşi
„Oamenii nu îşi mai dau seama de bucuria de a trăi, pentru că nici nu mai ştiu să privească minunile Naturii.“
Constantin Brâncuşi
„Dacă lucrul pe care îl faci nu se leagă de necesitatea absolută a evoluției, e inutil și dăunător.“ Constantin Brâncuşi
„Spre imensitatea văzduhului - aceasta este Pasărea mea. Copil fiind, am visat totdeauna că aş fi vroit să zbor printre arbori, spre ceruri. De 45 de ani port nostalgia visului acestuia şi continuu să creez Păsări măiestre. Eu nu doresc să reprezint o pasăre, ci să exprim însuşirea în sine, spiritul ei: Zborul, elanul... " Constantin Brâncuşi
„O sculptură desăvârşită trebuie să aibă darul de a-l vindeca pe acela care o priveşte."
Constantin Brâncuşi
„Nu mai avem niciun acces la spiritul Lumii, poate fiindcă nici nu îl căutăm; însă trupul omenesc nu este nici el diferit de structura universului.“
Constantin Brâncuşi
"Am eliminat din sculptura mea tot ce nu este esențial. Eu nu doresc să reprezint o pasăre, ci să exprim însușirea în sine, zborul, elanul ei. Cocoșul meu nu e cocoș. Pasărea mea nu este pasăre. Sunt simboluri. Vreau să înalț totul dincolo de pământ.”
Constantin Brâncuși
„Spre imensitatea văzduhului - aceasta este Pasărea mea. Copil fiind, am visat totdeauna că aş fi vroit să zbor printre arbori, spre ceruri. De 45 de ani port nostalgia visului acestuia şi continuu să creez Păsări măiestre. Eu nu doresc să reprezint o pasăre, ci să exprim însuşirea în sine, spiritul ei: Zborul, elanul... "
Constantin Brâncuşi
Sursa : http://www.fundatia-luceafarul.ro/article/constantin-brancusi.
Constantin Brancusi
Singurele secunde filmate prezentând întâlnirea dintre doi titani ai neamului românesc și ai culturii mondiale: George Enescu și Constantin Brâncuși.
O întâlnire care a avut loc în 1947, în sediul Ambasadei României din Paris.
Imagini rare cu Constantin Brâncuşi filmat la lucru - YouTube
Inedit: Brancusi Filmed (1923-1939) - Film Dailymotion
Brâncuși a găsit în grația femeilor o sursă sublimă de inspirație. Cele mai frumoase muze i-au completat viața și opera artistului român.
Constantin Brâncuşi adora femeile: le curta, le atrăgea în universul artei sale și le transpunea frumusețea și grația în lucrările geniale cu care a uimit lumea. Obișnuia să se poarte foarte galant cu ele. "Pe femeie n-ai voie să o loveşti nici cu o floare", spunea artistul.
Femeile au influențat viața și opera marelui Brâncuși
Fără ele, ar fi fost un artist uriaș, desigur, dar incomplet. Fără ele, nu am fi admirat "Domnișoara Pogany", "Muza adormită" și alte capodopere care definesc creația lui Brâncuși.
În 1919, când i s-a cerut să retragă "Prinţesa X", lucrarea expusă la Grand Palais, criticii afirmând că aceasta seamănă cu un falus, Brâncuși a răspuns că e un omagiu adus femeii: "Statuia mea, înţelegeţi domnule, este femeia, sinteza însăşi a femeii. Cinci ani am lucrat şi am simplificat, am făcut materia să spună ceea ce nu se poate rosti. Şi ce este în fond femeia? Un zâmbet între dantele şi fard pe obraji? Nu asta este femeia!", a spus el.
"Ar fi fost păcat să stric așa frumusețe făcând găuri pentru păr, ochi, urechi. Materialul meu este atât de frumos, cu linii sinuoase care strălucesc ca aurul pur și se adună într-un singur arhetip pe care toate femeile îl reprezintă pe Pământ", a adăugat el, notează Art in Society.
În atelierul din Montparnasse, personalitatea lui Brâncuși a fascinat multe femei frumoase care i-au devenit muze
Pe multe le-a iubit, însă niciuna nu i-a putut oferi tot ce căuta el. "Un artist nu trebuie să se însoare, fiindcă poate fi masacrat de femeia lui, care se lăbărțează, încearcă să-l subjuge și să-l transforme în eroul papucului. Bărbatul pleacă în bătălii, moare ca ostaș, se ia de piept cu viața. Femeia lui trebuie să aștepte, ca Penelopa, întoarcerea lui Ulise", le-a spus unor cunoscuți, în anul în care Maria Tănase l-a părăsit.
Penelopa pe care o căuta Brâncuși nu a apărut niciodată, însă femeile pe care le-a cunoscut au avut o contribuție însemnată în viața și în creația sa artistică.
Florence Meyer
Criticul Nicolae Argintescu-Amza a spus că pictorul american Sydney Geist pomenea, la un moment dat, despre o femeie care a avut un rol major în viaţa lui Constantin Brâncuşi. Marcel Mihalovici, pe care artistul îl alinta spunându-i Cipică, muzician român cu o carieră impresionantă desfăşurată peste hotare şi care a trăit aproape 40 de ani în preajma maestrului, a confirmat: "Este o femeie de o frumuseţe excepţională, iar Brâncuşi, care avea o slăbiciune pentru tot ceea ce era frumos, inclusiv pentru femei, avea şi pentru ea un fel de adoraţie, un fel de respect nemărginit.
Ea a avut rolul pe care nu l-au avut multe alte femei în viaţa unui bărbat. Era un fel de obiect de adoraţie."
Această femeie era Florence Meyer, o dansatoare modernă americană, cunoscută pentru pasiunea sa pentru fotografie, realizând celebre portrete fotografice actorilor și artiștilor vremii. Apropiată și protejată a lui Man Ray, a fost căsătorită cu actorul Oskar Homolka, consacrat în filmele lui Hitchcock.
Jurnalista Agnes Ernst Meyer l-a cunoscut pe Brâncuși prin intermediul soțului său și l-a sprijinit în multe rânduri pe plan profesional. Ea i-a prezentat-o pe fiica sa, Florence.
În ciuda diferenței de vârstă dintre ei, povestea lor de iubire a durat două decenii. 15 scrisori expediate de Brâncuși și semnate cu numele său, dar și cu pseudonimul de alint Morice, vor fi scoase la licitație, pe 4 martie, anunță Artmark. Prețul fiecărei scrisori pornește de la 1.000 de euro.
Specialiștii apreciază că datorită conținutului acestora descriptiv de viață personală, iar nu documentare pentru procesul de creație al artistului, scrisorile nu sunt, conform reglementărilor, clasabile în categoriile patrimoniul național cultural, ceea ce nu înseamnă că nu ar fi atrăgătoare pentru public, drept exponate de muzeu, încurajând instituțiile muzeale să participe la achiziționarea acestora.
Eileen Lane
Eileen a calcat pentru întâia dată în atelierul lui Brâncuşi în anii '20. Mai tânără cu 20 de ani decât sculptorul român, era nefericită în dragoste după ruperea logodnei cu iubitul ei. Între cei doi se înfiripează o idilă, însă tânăra se teme de gura lumii, așa că Brâncuşi o invită să viziteze cu el România: "Nu trebuie să-ţi faci probleme de ce vor zice oamenii, te voi prezenta drept fiica mea", o liniștește el.
Cei doi au venit în țară între 11 septembrie şi 7 octombrie 1922, vizitând Sinaia și Peştişaniul. La întoarcere, pe drumul spre Paris, petrec câteva zile la Roma şi la Marsilia, iar Eileen începe să se gândească la căsătorie. Refuzată prompt de Brâncuși, Eileen se duce acasă dezamăgită și se căsătoreşte.
Într-o scrisoare din 1923, îi scria lui Brâncuşi următoarele: "Aş vrea să-ţi mulţumesc pentru întâlnirea de ieri, Brâncuşi. M-am bucurat enorm să te revăd. Dar am şi suferit. Mi-a fost teamă să-ţi arăt sentimente pe care nu mai am dreptul să ţi le dezvălui."
Peggy Guggenheim
Peggy Guggenheim, moştenitoarea unei averi imense, după ce tatăl ei, un negustor evreu bogat, a pierit la bordul Titanicului, vine la Paris în 1922, la vârsta de 20 de ani.
Intră în atelierul lui Brâncuşi şi spune că vrea să cumpere o versiune a "Păsării în văzduh". El îi cere 4.000 de dolari pe lucrare. Peggy refuză, dar recurge la tactica de a-l seduce pe Constantin pentru a-l îndupleca. Cei doi se iubesc - el o alintă "Peggyţa", iar ea îl numește ba "ţăran viclean", ba "zeu adevărat". "Brâncuşi obişnuia să se îmbrace frumos şi să mă scoată în oraş, atunci când nu-mi gătea. Mă iubea foarte mult", îşi amintea ea.
Relaţia lor a durat până în 1940, când Peggy Guggenheim s-a întors în Statele Unite din cauza războiului, scrie Adevărul. Ea a cumpărat "Pasărea în văzduh" cu 4.000 de dolari, atât cât a cerut Brâncuşi la început. Artistul i-a dus sculptura la maşină, cu lacrimi în ochi. "Nu ştiu dacă plângea pentru că nu voia să se despartă de sculptura lui sau pentru că nu mă va mai vedea niciodată“, scria Peggy Guggenheim în memoriile sale.
Margit Pogany
Pictoriţa unguroaică Margit Pogany a fost modelul mai multor busturi. Cu unul din ele Brâncuși a uimit la expoziţia de la New York. A cunoscut-o pe Margit la Paris în 1911.
Tânăra i-a servit drept model în cele câteva luni cât i-a fost și iubită, iar Brâncuși a creat în amintirea ei mai multe versiuni ale sculpturii "Domnișoara Pogany". "Am realizat că eram chiar eu, deși capul nu avea niciuna dintre trăsăturile mele. Era tot numai ochi. Însă, privind înspre Brâncuși, am observat că mă privea pe furiș, în timp ce vorbea cu prietenii mei. I-a făcut o imensă plăcere să constate că am reușit să mă recunosc", spunea Margit Pogany despre sculptură.
Maria Tănase
Constantin Brâncuşi și Maria Tănase s-au cunoscut în anii '30, la Paris. S-au îndrăgostit imediat și au avut o relație cu năbădăi, presărată cu certuri, episoade de gelozie şi lacrimi. Idila a început la Expoziţia de Artă Populară de la Paris, unde pavilionul românesc fusese organizat de Dimitrie Gusti. Maria Tănase n-a mai cântat la restaurantul unde o adusese Gusti ca să susțină un recital, preferând compania lui Brâncuşi, timp de două zile şi două nopţi.
Scriitorul Petre Pandrea amintește în cartea sa, "Brâncuşi. Amintiri şi exegeze", publicată în 1967, cum își mărturisea sculptorul dragostea faţă de tânăra Maria Tănase: "Când te ascult cum le zici, Mărie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru o Pasăre Măiastră! Auzi tu, fată, mă înţelegi? Vezi, tu, Mărie! Am colindat toată lumea, mă cunoaşte tot pământul prin ce m-am priceput să fac, dar când aud cântecele noastre, mă apucă un dor de ţară, de oltenii tăi şi-ai mei, de apa tânguitoare a Jiului, de satul meu...
Auzi? Mă-nţelegi?".
Cu timpul, însă, Brâncuşi s-a dovedit tot mai posesiv, încercând să-i impună solistei modul în care să cânte. El dorea să o determine să urce pe marile scene ale lumii şi să cânte în spectacole grandioase de operă. Considera că Maria nu trebuia să se coboare la nivelul unui cântăreţ de restaurant.
Dragostea dintre cei doi părea să pălească tot mai mult. În 1939, la expoziţia internaţională organizată la World Fair, în New York, Maria Tănase i-a cântat preşedintelui american, Franklin Roosevelt, melodia "Ţine, Leano, cu Roosevelt!". Brâncuşi a fost iritat de acest moment - era indignat că partenera lui a ajuns faimoasă datorită cântecelor de petrecere şi nu a pieselor autentice româneşti.
În acelaşi an, Maria Tănase a pus capăt relaţiei sale cu Constantin Brâncuşi. Artistul a spus, la un moment dat, că dragostea dintre ei a venit la momentul potrivit şi a durat exact cât trebuia, "până când ne-am plictisit unul de celălalt."
Nancy Cunard
Aristocrata britanică, scriitoare, militantă împotriva rasismului și a fascismului, a fost muza mai multor scriitori și artiști celebri ai vremii, printre care s-au aflat și Constantin Brâncuși, Ernest Hemingway, Tristan Tzara și Aldous Huxley.
Brâncuși i-a dedicat două lucrări nonconformistei Nancy - "Jeune Fille Sophstiquee" și "Negresa blondă".
Marie Bonaparte
Moştenitoarea unei averi însemnate, Marie a venit la atelierul lui Brâncuşi pentru a poza. Ea a fost modelul pentru controversata sculptură "Prinţesa X", care a provocat un scandal imens în 1919, când artistul a expus-o la Grand Palais din Paris.
Idila lor s-a terminat brusc, iar Marie Bonaparte a devenit apoi iubita lui Sigmund Freud.
Cella Delavrancea
Brâncuși și fiica lui Barbu Delavrancea s-a cunoscut în '22, în atelierul lui. Marea pianistă venise la Paris pentru un concert şi a ajuns la Brâncuşi prin intermediul unui prieten miliardar grec, colecţionar de artă. "Va să zică, eşti fata lui Barbu Delavrancea. Şi cânţi la pian frumos", a întâmpinat-o Brâncuși. "<<Da, dar nu de ale noastre>>, i-am spus eu. <<Acelea nu sunt pentru pian, dar ştiu toate jocurile noastre ţărăneşti, şi, când le joc, nu mă întrece nimeni>>, mi-a spus Brâncuşi", povestea Cella Delavrancea.
A urmat o poveste scurtă de dragoste scurtă, dar pasională, pe care Cella Delavrancea avea să o recunoască în anii bătrâneţii.
Vera Moore
În ultimii ani din viață, lui Brâncuși i-a stat alături pictorița Sonia Terk-Delaunay.
Se spune că ea l-a convins să-și facă un testament prin care să stabilească cine va avea grijă de operele sale și de atelier. Deși se pare că Sonia și-a distrus toate notițele înainte de a muri, s-a găsit una în care se menționa o întâlnire în atelier cu o femeie pe care el o numea "Vrăjitoarea", pianista Vera Moore.
Brâncuși îi mărturisea Soniei că puterea pe care Vera a avut-o asupra lui a fost atât de puternică, încât după ce povestea lor de dragoste s-a încheiat n-a mai existat nimeni în viața lui. "De bună voie și nesilit de nimeni, a devenit un ascet", a povestit Sonia Terk-Delaunay.
Din relația cu Vera Moore se pare că ar fi rezultat un băiat, născut la Londra, pe 15 septembrie 1934, dar pe care sculptorul nu l-a recunoscut oficial.
Moore Constantin Brâncuşi a devenit fotograf profesionist la Crazy Horse în Paris și spunea că şi-a văzut tatăl o singură dată, dar că nu şi-au vorbit deloc.
Sursa:https://www.eva.ro/actualitate/tema-...ol-214657.html
Ultima modificare făcută de latan.elena; 19.02.2021 la 19:29.
https://www.youtube.com/watch?v=zn0ghT4Jdeg&t=289s
Frumosul este echitatea absolută.
Teoriile nu-s decât mostre fără de valoare. Numai fapta contează.
Să fii isteţ este ceva, însă să fii onest, aceasta în adevăr merită osteneala.
Simplitatea este în sine o complexitate - şi trebuie să te hrăneşti cu esenţa, ca să poţi să îi înţelegi valoarea.
Suferinţele îl întăresc pe om, şi sunt mai necesare decât orice plăcere, pentru formarea unui mare caracter.
''Dumnezeu este pretutindeni și simți asta când uiți cu desăvârșire de tine însuți, când te simți umil și când te dăruiești. Eu mă aflu acum foarte aproape de bunul Dumnezeu și nu îmi mai trebuie decât să întind o mână înspre El, ca să Îl pipăi! Nu mai sunt demult al acestei lumi. Sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup... mă aflu printre lucrurile esențiale. Îl voi aștepta pe bunul Dumnezeu în Atelierul meu.'' "Mor cu inima întristată pentru că nu mă pot întoarce în țara mea"
Constantin Brâncuși
Momentan sunt 246 utilizatori care navighează în acest subiect. (1 membri și 245 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje