Elena Latan

[latan.elena]

'' Forţa forţelor. Trebuie deci să mergi până sus, şi să o faci să coboare <până jos>…
Sunt atâtea biografii de oameni lipsiţi de Lumină, care nu ştiau de ce lucrurile stau aşa. Şi apoi spuneau că e primejdios să te ocupi de această ştiinţă, oamenii se rătăcesc, înnebunesc.
De ce? Din cauza ştiinţei? Nu, oamenii nu sunt pregătiţi, nu sunt cum trebuie; ei fac lucrurile fără a renunţa la altele!
Fără a renunţa la lucrurile vechi, şi atunci Forţa este oprită, nu poate trece, nu poate pătrunde; trebuie să te debarasezi mai întâi de aceste lucruri vechi, pentru ca această Forţă, atunci când va veni, să poată să lumineze, să cureţe, să purifice întreaga fiinţă, de sus până jos, până în temelii!
Numai că oamenii nu fac asta, nu vor, păstrează unele lucruri şi apoi vor ca Forţa Divină să pătrundă.
Forţa Divină este oprită. Şi apoi spun: «Ştii, nu te sfătuiesc… să te ocupi de această ştiinţă, pentru că toţi care încearcă îşi pierd minţile!». Poate e adevărat pentru unii. Dar în ce condiţii e adevărat? ''

OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

Penser juste (A gândi corect)
L’amour dans les trois mondes (Iubirea în cele trei lumi)

MAI MULT:

Omraam Mikhael Aivanhov – 1961.12.27 – A gandi ... - Portal spiritual

[latan.elena]

Lifespirit.tv


'' Toti materialistii care nu au facut niciodata nimic
pentru ca LUMEA lor INTERIOARA sa poata fi locuita,
se gandesc numai sa se distreze in exterior!

De indata ce se trezesc singuri cu ei insisi, ei se plictisesc,
se simt prost.
Dimpotriva, spiritualistul a stiut atat de bine sa isi ordoneze,
sa isi infrumuseteze Lumea sa Interioara, incat acesteia
nu ii lipseste nimic: poezia, culorile, muzica...
Intreaga frumusete se afla acolo, si el sufera cand este
obligat sa ''iasa'' si sa paraseasca aceasta frumusete.

Reflectati acum... Cat timp va aflati in compania altora?
Cateva minute, cateva ore ...
Dar CAT TIMP SUNTETI CU VOI INSIVA?
Zi si noapte, fara incetare!

Ei bine, nu credeti ca este mult mai important sa va
ameliorati, sa va transformati locul de unde nu iesiti niciodata?

De ce lasati spatiul vostru interior deteriorat ca o cocioaba,
ca o mansarda unde ferestrele sunt sparte, unde paianjenii
se plimba pe tavan, unde soarecii se desfata? ''

O.M.Aivanhov

[latan.elena]

Un profesor universitar vestit a venit la un maestru Zen şi i-a zis: “Învaţă-mă ce ştii tu, vreau să ştiu totul despre Zen.” Maestrul s-a învoit, i-a pus în faţă amabil o ceaşcă în care a început să toarne ceai. Şi-a turnat, a turnat, până când ceaiul a început să se scurgă pe masă. “Nu mai turna, nu vezi că nu mai intră nimic în ceaşcă?” i-a spus profesorul revoltat. Maestrul i-a răspuns: “Tu eşti ca această ceaşcă de ceai plină, nimic nu mai încape în ea. Ai venit aici plin de presupuneri, iar eu nu mai am unde să torn învăţătura mea”.




http://www.caia.ro/2013/10/24/o-ceasca-plina-de-ceai/#more-3287

[latan.elena]

'' Îmi plac oamenii care-și păstrează în sertare ascunse amintirile. Cei care nu se tem de trecut și de viitor. Îmi plac oamenii care-și asumă gesturi, legături, spuse, vise, priviri, dorințe…''


TOT ARTICOLUL :http://www.catchy.ro/de-la-capat-de-cate-ori-e-nevoie/70203

[latan.elena]

,,Oamenii observă culorile unei zile numai la sfârşit şi la început, dar pentru mine este destul de clar că ea combină o multitudine de nuanţe şi tonuri, cu fiecare moment care trece. O singură oră poate consta în mii de culori diferite.,,
Markus Zusak







"In mod constant, supraestimez si subestimez omenirea – rareori pur si simplu o estimez. Am vrut sa o intreb cum acelasi lucru poate fi si urat, si plin de glorie, iar cuvintele ei atat de osanditoare si stralucite."

Markus Zusak








"Mereu găsesc oameni în cel mai bun moment al lor şi în cel mai rău. Văd urâţenia şi frumuseţea lor şi mă întreb cum poate ceva să fie în două feluri în acelaşi timp."

Markus Zusak

[latan.elena]

Iubirea dizolva intotdeauna violenta – Louise L. Hay

Cred in puterea iubirii
Iubirea are o putere mult mai mare decat violenta si exista in inima tuturor oamenilor care traiesc pe Pamant.
Oriunde exista violenta, iubirea doreste sa isi faca auzita vocea.
Invat sa ascult strigatul ei tacut ori de cate ori aud de un incident violent.
Cred in puterea mintii mele, care poate transforma chiar si cele mai negative experiente in posibilitati noi, pozitive.
Majoritatea oamenilor nu au fost invatati niciodata sa isi foloseasca mintea ca un instrument creativ, perpetuand la infinit convingerile care le-au fost inoculate in copilarie.
Convingerile au o putere foarte mare.
Oamenii se lupta si se ucid in numele lor.
Si totusi, ele nu sunt altceva decat simple ganduri, iar gandurile pot fi schimbate.
Ma iubesc pe mine insumi, asa ca nu mai sunt dispus sa ma torturez singur prin ganduri pline de cruzime, autocritice sau acuzatoare.
In mod similar, nu mai sunt dispus sa gandesc astfel nici in ceea ce ii priveste pe ceilalti oameni.
Renunt la rolul de victima, dar si la cel de abuzator, si nu mai accept aceste roluri in nicio imprejurare.
Ma iert pe mine insumi si ii iert pe cei care au gresit fata de mine.

Imi schimb cu iubire modul de a gandi
Prin schimbarea modului de a gandi, imi schimb propria viata

Noi suntem Lumina.
Suntem Spirit.
Suntem fiinte absolut minunate, cu totii.
A sosit timpul sa intelegem ca noi ne cream propria realitate, prin gandurile noastre.
Daca dorim sa ne schimbam realitatea actuala, trebuie sa optam in mod deliberat pentru ganduri noi, pozitive.
Cu foarte mult timp in urma, eu am invatat ca daca imi pot schimba gandurile, imi pot schimba intreaga viata.
Schimbarea modului de a gandi echivaleaza cu renuntarea la limitari.
In acest fel, noi devenim constienti de infinitatea vietii din jurul nostru. Incepem sa intelegem sa suntem deja perfecti, desavarsiti si completi. In acest fel, fiecare noua zi devine mai usoara decat precedenta.

Sa va fie de folos oameni frumosi!
Psiholog Psihoterapeut Recatej Luminita Luana

http://www.luminasufletuluitau.ro

[latan.elena]

"Viaţa este o simfonie cântată cu toate notele gamei, şi cu cele de sus şi cu cele de jos. Altfel nu ar avea farmec...."Prea târziu" este doar la ultima bătaie a inimii.
Puiule de om, nu uita să visezi cu zâmbetul curat!..." Hrisostom Filipescu

[latan.elena]

„Credeți că de la manele ne vom mai putea întoarce la Johann Sebastian Bach?”



„Eu nu înțeleg un lucru: când e atâta frumusețe întreagă pe lume, cum pot să mă duc să mă uit la firimituri, când eu am bucuria integrală a frumuseții? Şi, dacă fărâmițăm frumusețea, cum vom mai putea face drumul invers? Credeți că de la manele ne vom mai putea întoarce la Johann Sebastian Bach?”

„De la Freud încoace s-a produs o mutație: s-a pus sexul în locul capului. Asta e tristețea cea mai mare. Vedeți, la noi, la români există/exista/ o cuviință. Anumite cuvinte nu se pronunțau – nu erau niște tabu-uri, dar există/exista/ o pudoare. Acum ‘cuviința’, cuvântul acesta, a dispărut din dicționar. Nu am prejudecăți de niciun soi, dar felul în care ne purtăm ucide frumusețea”

„Pentru mine, marea poezie a fost întotdeauna baia de frumusețe în care m-am cufundat când am avut nevoie de intrarea în altă dimensiune. Poezia ține, după părerea mea, de partea cea mai ascunsă, cea mai intimă a ființei noastre. Poezia echivalează aproape cu o rugăciune. În poezie te cufunzi pentru a te întoarce cu frumusețe. În rugăciune intri pentru a te integra absolutului”

„Mă uit la programele Universităților. Nu mai găsesc nici urmă de greacă, de latină. Respectul pentru clasici nu mai există. Nu ne interesează trecutul, numai prezentul. Iar asta ne taie rădăcinile. O lume fără rădăcini este o lume fără morală. Se vorbește puțin și despre intelectualii dintre cele două războaie mondiale. Sunt nume care nu se mai pronunță, opere care nu se mai citesc, lucrări muzicale care nu se mai cântă. Există un fel de indiferență față de trecut. Lumea a început să uite să vorbească, pentru că nu mai citește”

„Pentru omul de rând, libertatea înseamnă a ieși cu bâta la drum. Pentru omul superior, libertatea nu e decât interioară, ceea ce e un adevăr trist. În general, adevărurile sunt cam triste și de aceea lumea nu le iubește”

„Nu am cum să mă despart de Eminescu! De inegalabilul nostru poet ar trebui să ne apropiem cu emoție negrăită, deoarece el este mai mult decât un poet de geniu. El a realizat cea mai vastă sinteză a gândirii și sensibilității poporului român”

„Am sentimentul că familia nu mai are coeziunea pe care o avea odată. Nu mai e legată de acea căldură, de acel fluid insesizabil care unea membrii unei comunități familiale. Școala ar trebui, părinții pot să infuzeze foarte bine credința, presupunând că ei nu au cultură. Dacă părinții ar fi intelectuali… Chiar dacă unii nu s-au născut cu biblioteca în casă, nici nu au fost educați să se ducă spre bibliotecă”

„Marile mele iubiri au fost Eminescu și Enescu. Bărbatul vieții mele a fost soțul meu, Apostol Bușulenga. Un om admirabil. Un om de o cultură clasică admirabilă. Cunoștea latina și greaca. Poate asta m-a și atras la el. Am fost căsătoriți 45 de ani. Pe verigheta mea este gravat numele lui. Pe verigheta lui era gravat numele meu”

„Dacă omul nu rămâne decât cu Dumnezeu, crezând că numai el și Dumnezeu sunt pe lume, atunci acela nu este un om înduhovnicit. Deci aștept și mă rog să simt și eu această stare”
„Un om credincios poate să facă lumină într-un loc întunecat”

„Azi, pentru mine personal, pentru cei puțini rămași din generația mea, spectacolul lumii contemporane este dezarmant. Mă simt într-o mare nesiguranță, pentru că toată tabla de valori în care am crezut s-a zguduit. N-aș vrea să spun că s-a și prăbușit. Suntem însă neliniștiți, puțin nedumeriți, suntem și triști; ceea ce se petrece pe planetă nu-ți dă senzația unei liniștiri iminente. Ce se întâmplă acum seamănă cu perioada prăbușirii Imperiului Roman, dar acele zguduiri erau provocate de venirea lui Iisus: era înlocuită o pseudospiritualitate cu spiritualitatea adevărată. Dar cine vine la noi astăzi? Ai zice că mai degrabă vine Antichristul, nu Mântuitorul. Nădăjduiesc că omenirea să-și revină din această clipă de orbire, care cam durează”

Zoe Dumitrescu-Bușulenga (20 august 1920, București – 5 mai 2006)


SURSA: http://anonimus.ro/2016/05/credeti-c...ebastian-bach/

[latan.elena]

NOPTI ALBE

...OAMENII CARE SE PLÂNG MEREU,CARE SE LAMENTEAZĂ DE CÂT DE GREA ESTE VIAȚA,SE COBOARĂ PE CELE MAI JOASE FRECVENȚE!
...OAMENII CARE SUNT RECUNOSCĂTORI PENTRU CEEA CE LE OFERĂ VIAȚA ÎȘI ÎNALȚĂ VIBRAȚIILE!
...Daca vrei sa fii liber,trebuie sa ai curajul de a fi tu insuti,chiar si atunci cand ceilalti te judeca sau nu sunt de acord cu tine.
...Si tu trebuie sa respecti dreptul celorlalti de a fi cinstiti cu ei insisi,chiar si atunci cand ei te provoaca.
...NU POTI SA FII LIBER DACA PERMITI ALTCUIVA SA-TI IMPUNA CEVA SAU DACA ÎNCERCI SA FII O PERSOANA AUTORITARA PENTRU ALTCINEVA.
(Paul Ferrini)

[latan.elena]

Lifespirit.tv


Filmul de animatie ''Profetul'' este inspirat din eseul
''Profetul'' al lui Khalil Gibran (reprezentant al spiritualitatii
moderne), care contine 26 de eseuri de poezie, scrise
sub forma de proza.

Iar unul dintre cele mai complexe si mai frumoase poeme,
care s-au scris vreodata pe tema Iubirii, este cel al
lui Gibran:

'' Când Iubirea vă face semn, urmaţi-i îndemnul,
Chiar dacă drumurile-i sunt grele şi prăpăstioase,
Şi când aripile-i vă cuprind, supuneţi-vă ei,

Chiar dacă sabia ascunsă-n penaju-i v-ar putea răni,
Iar dacă vocea-i vă vorbeşte, daţi-i crezare,
Chiar dacă vocea-i ar putea să vă sfarme visurile, asemenea vântului din miazănoapte care vă pustieşte grădinile.

Fiindcă, precum iubirea vă încunună, ea trebuie să vă şi crucifice. Precum vă face să creşteţi, ea trebuie să vă şi reteze uscăciunile.
Precum ea se ridică până la înălţimea voastră, alintându-vă ramurile cele mai fragile care freamătă în lumina Soarelui,
Tot la fel va răzbate până în adâncul rădăcinilor voastre, zdruncinând încleştarea lor cu pământul.

Asemeni snopilor de grâu, ea vă seceră.
Vă treieră pentru a vă descoji.
Vă vântură spre a vă curăţa de pleavă.
Vă macină până la înălbirea făinii.
Vă frământă până ajungeţi foarte supuşi,
Ca apoi să vă hărăzească focului său şi să puteţi deveni pâinea sfântă la ospăţul divin.

Toate acestea vi le va da Iubirea, pentru ca, astfel, să vă puteţi cunoaşte
tainele inimii şi astfel să deveniţi o parte din inima Vieţii.

Dar dacă, stăpâniţi de teamă, veţi căuta doar tihna şi plăcerea dragostei,
Atunci e mai bine să vă acoperiţi goliciunea şi să ieşiţi din treierişul Iubirii,
Spre a vă întoarce în lumea fără de anotimpuri, unde veţi râde, dar nu cu
întreaga voastră bucurie şi unde veţi plânge, dar nu în toate lacrimile
voastre.

Iubirea nu se dăruie decât pe sine şi nu ia decât de la sine.
Iubirea nu stăpâneşte şi nu vrea să fie stăpânită,
Fiindcă Iubirii îi este de ajuns Iubirea.
Când iubiţi, nu trebuie să spuneţi: „Creatorul e în inima mea”, ci mai
degrabă: „Eu sunt în inima Creatorului”,
Şi să nu credeţi că puteţi croi singuri drumul Iubirii, fiindcă Iubirea, dacă o
meritaţi, vă va arăta drumul ea însăşi.

Iubirea nu are nicio altă dorinţă decât aceea de a se împlini.
Dar dacă iubeşti şi trebuie să ai dorinţe, fie ca ele acestea să fie:
Să te topeşti şi să devii izvor ce sursurul în noapte-şi cântă,
Să cunoşti durerea prea marii duioşii,
Să fii rănit de înţelegerea Iubirii,
Să sângerezi de bunăvoie şi bucurându-te,
Să te trezeşti în zori cu inima întraripată şi să înalţi mulţumire pentru
încă o zi de Iubire,
Să te odihneşti la ceasul amiezii şi să cugeţi la extazul Iubirii,
Să te întorci împăcat acasă la ora amurgului,
Şi apoi, să dormi înălţând în inimă o rugă pentru cel iubit,
iar pe buze un cântec de laudă.''