" Dacă nu există ferestre, ele trebuie inventate."
Marin Sorescu
" Dacă nu există ferestre, ele trebuie inventate."
Marin Sorescu
''Frumuseţea înfloreşte în grădina sufletului atunci când ne naştem. Este nativă şi respiră, permanent, prin rădăcinile adânci ale caracterului.''
Geanina Lisandru
Nu orice lucru are un nume. Unele lucruri ne duc într-o lume dincolo de cuvinte.
Alekandr Soljenițîn
Cu timpul chiar și durerea își leapădă amarul. Numai timpul vindecă tristețea, timpul care vede cum toate trec, cum o emoție ia locul alteia. Timpul așterne liniște peste toate.
John Galsworthy
antonio mora photography
Ultima modificare făcută de latan.elena; 14.12.2020 la 21:51.
Îmi pare rău că nu ți-am acordat suficientă atenție, știu că trebuie să muncești din greu pentru a-mi atrage atenția.
Uneori îmi este mai ușor să nu te ascult, să nu mă uit la tine.
Mi-e rușine de modul în care te-am tratat și te-am neglijat.
Vă mulțumesc pentru munca depusă, pentru că ați făcut tot posibilul să reparați daunele pe care le-am făcut.
Am avut o relație dificilă cu tine și cu mine, și mult timp m-am simțit trădat de tine, pentru fiecare boală pentru fiecare schimbare.
Acum știu că tocmai răspundeai la ceea ce am văzut și credeam despre mine, îmi spuneai despre mintea mea, temerile mele, depresia mea.
Reflectai încercarea mea de a te ignora și otrăvi, cu alimente toxice și cu toate criticile și judecățile.
Acum știu, eu am fost cel care v-a trădat.
Intenția mea este să te ascult mai mult, să te iubesc mai mult, să am grijă de tine, să-ți văd frumusețea.
Știu că nu pot face ceea ce vreau să fac pe acest pământ fără tine.
Am ales astăzi să fiu mai prezent în aici și acum, pentru a cunoaște frumusețea din tine și tot ceea ce mă înconjoară, aleg să te ascult pentru ceea ce ai de spus despre ACUM.
Știu că reținem fragmente din trecut, locurile din interiorul tău au acumulat traume, dar astăzi știu că putem vindeca și învăța să ne privim cu drag și compasiune.
Sunt disponibil pentru tine acum.
Mergi cu mine.
(Fără teamă - „Scrisoare către corpul meu”)
Imagine: Pictură de Istvŕn Sŕndorfi
Voi fi un geniu... Probabil voi fi dispreţuit şi neînţeles, dar voi fi un geniu.
În copilărie atât de mult m-am crezut geniu, încât până la urmă am şi ajuns.
Inteligenţa fără ambiţie este ca o pasăre fără aripi.
Oare cresc eu sau universul se micşorează? Sau poate şi una şi alta? Câtă deosebire faţă de contemplările siderale atât de dureroase din adolescenţă. Prin ele mă simţeam absolut fărâmiţat, topit în elementul în care credeam la modul romantic pe vremea aceea: insondabilele, infinitele imensităţi ale cosmosului. Eram stăpânit de melancolie fiindcă tot ce simţeam era absolut de nedefinit. Acum, dimpotrivă, emoţiile mele sunt atât de definibile încât le-aş putea face mulajul. Pe loc mă şi hotărăsc să-mi comand unul, din ghips, care să reprezinte cu maximum de fidelitate emoţia contemplării bolţii celeste.
Şi pentru că sângele Patriei este etern şi nemuritor, pentru că în aceeaşi arteră regală curge marşul triumfal al lui Traian, şi pentru a fi, ca el, din nou şi întotdeauna primul din specia umană, mă proclam Salvador Dalí, monarhist, catolic, apostolic, roman şi român.
Nu eu sunt bufonul, ci societatea monstruos de cinică şi naiv de inconştientă care pretinde că este serioasă numai pentru a-şi ascunde mai bine nebunia. Eu, în schimb - nu sunt nebun.
Se spune că atunci când privim stelele e ca şi cum am vrea să ne regăsim propria măsură împrăştiată în univers.
Nu vă temeţi de perfecţiune! N-o s-o atingeţi nicicând!
Singura diferenţă dintre Grecia cea nemuritoare şi prezent este Sigmund Freud, care a descoperit cum corpul uman, care pe vremea grecilor era neoplatonic, astăzi este plin de sertare secrete care pot fi deschise numai prin psihanaliză.
Desenul reprezintă sinceritatea din artă. Nu este posibil să trişezi. Este ori bun, ori rău.
Salvador Dali
Salvador Dali
Am fost - Radu Gyr
Am fost arhitecturi de vis frenetic,de jinduiri, pasiuni si aripi multe.
Sunt un morman de renunțări oculte,
ciob lângă ciob și petic lângă petic.
Ce jerbe-am aruncat în catapulte,
ce curcubeie-am arcuit bezmetic...
oriunde prin moloz și vreasc deretic,
tresare parcă-o umbră să m-asculte.
Și, totuși, zdrențuit în rupte flamuri,
surpat ca o bătrână mănăstire,
mă simt, sub praf, o boare de balsamuri
și-un cearcăn care tremură subțire,
că, veștejind în mine-atâtea ramuri,
înmuguresc în alții, prin iubire.
Frunze
aş vrea să mă aşez pe marginea trotuarului,
să aştept să se facă noapte la capătul străzii singurătatea
mea de acuma mai are
ceva la fel cu cea din copilărie,
când nu ştiam că trece pentru totdeauna
vremea? nu se poate răscumpăra
cu nimic vremea de atunci? nu mai rămâne
adevărat nici un gest, chiar aşezat
pe stradă cu capul în mâini?
şi lumina, care se spulberă pe obiecte,
şi obiectele se fac frunze,
şi se fac frunze
Mircea Ivănescu
„De obicei se scrie istoria evenimentelor unei vieți. Oamenii cred că asta e viața. Dar nu e decît veșmîntul ei. Viața e înăuntru. Evenimentele nu o înrîuresc decît în măsura în care ea le alege, le
produce, am fi ispitiți a spune; și în cele mai multe cazuri acesta e adevărul. Zeci de evenimente se desfășoară lună de lună în apropierea noastră; dar nu ne pasă, pentru că nu avem ce face cu ele. Dar dacă unul ne atinge, e aproape sigur că l-am scutit de jumătate din drum: i-am ieșit în întîmpinare. Și, dacă izbitura face să răsune în noi o coardă, acea coardă era întinsă, aștepta izbitura.”
Romain Rolland – Inimă vrăjită
''Frumosul este ceva cumplit, înfiorător! Infiorator, intelegi? Pentru ca nu poti sa-l cuprinzi, nu poti sa stii ce-I acolo in fond, si nici n-ai cum sa stii, fiindca Dumnezeu ne-a pus in fata numai enigme. Aici se intalnesc toate extremele si toate contradictiile salasluiesc laolalta...Sunt atâtea taine care ne înconjoară!''
Fëdor Dostoevskij
"E prea frumos cerul ca Dumnezeu sa nu fie acolo."
Paul Feval.
Momentan sunt 371 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 371 vizitatori)
Marcaje