Elena Latan

[latan.elena]

Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata !



Cand salut Soarele, Il salut pe Dumnezeu. Cand salut Viata, Ii multumesc lui Dumnezeu pentru darul vietii mele si al celor dragi, al intregului pamant.

[latan.elena]

Ziua Universală a Iei este sărbătorită în ţara noastră, dar şi în comunităţile româneşti din întreaga lume, la data de 24 iunie.

La începutul anului 2013, comunitatea online "La Blouse Roumaine", fondată de Andreea Tănăsescu, în 2012, a propus ca data de 24 iunie (sărbătoarea de Sânziene) să devină o zi dedicată iei şi să fie numită Ziua Universală a Iei. Prima marcare a acestei zile a avut loc la 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea de Sânziene (Drăgaica). În 2015, cu ocazia celei de-a III-a ediţii a Zilei Universale a Iei, în urma eforturilor comune ale Ambasadei României la Washington şi ale comunităţii româneşti din capitala americană, ziua de 24 iunie a fost proclamată de Primăria Washington D.C., Ziua Universală a Iei în acest oraş.

Astăzi, evenimentul este marcat în peste 50 de ţări şi 300 de localităţi, de pe şase continente. Ziua Universală a Iei a intrat în programul anual al muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice în România, noteazăhttps://lablouseroumaine.io/.



24 iunie - Ziua Universală a Iei

[latan.elena]

La blouse roumaine

"Pentru mine, Ziua Iei (recte a ”Cămeșii”, în cazul Maramureșului) nu înseamnă celebrarea unei piese de muzeu, ci un omagiu adus ”cosătoarelor” care produc manual (deși mașinile de brodat computerizate sunt la îndemâna oricui) azi, sub ochii noștri, cele mai extraordinare ”cămeși” de pe fața Pământului. ”Cămeșa” maramureșeană ar putea fi introdusă, cu ușurință, în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO.
Aceasta este unică pe mapamond, atât ca distinctivitate, reprezentativitate, calitate a lucrăturii, apartenență la o cultură populară bine definită, continuitate a croiului și a majorității motivelor utilizate, transmitere a tehnicilor de lucru la generațiile noi (cea mai tânără cusătoreasă de care știu are 11 ani!) cât și ca amploare a fenomenului: vorbim despre mii și mii de ”cămeși” comandate și purtate la ocazii de echivalentul populației unui oraș întreg, cusute de câteva zeci de cusătorese ”profesioniste”, la care se adaugă alte sute bune de femei care cos doar pentru propria familie.
Desigur, pe piepții ”cămeșilor”, motivele noi se așează armonios lângă cele vechi, deoarece cusătoresele noastre nu sunt simple reproducătoare mecanice ale unor piese din trecut, ci creatoare populare, tradiția fiind încă vie."
Teofil Ivanciuc

[latan.elena]

Eleganță regală
Regina Maria a admirat tradițiile românești, viața oamenilor de la țară și portul popular, făcându-le cunoscute în lume prin povestirile sale. Atât ca prințesă, cât și ca regină, Maria a purtat cu mândrie și eleganță costumele populare românești, alegând să îmbrace, chiar și la serate, cămăși brodate cu motive tradiționale, văluri înflorate și fote.

Regina Maria și dragostea față de costumul popular românesc

Ia românească a intrat în modă în perioada interbelică, atunci când Regina Maria a României s-a lăsat fotografiată și filmată în bluza tradițională românească și astfel a rămas în conștiința boemei Europe a acelor vremuri. Pentru întâlnirile oficiale, Regina Maria a trebuit să adapteze ia românească la ținute speciale și să iasă din canoane.

Sursa:https://www.google.com/search?q=Regina+Maria+%C8%99i+costumul+tradi%C8%9B ional+popular+rom%C3%A2nesc!

[latan.elena]

Adevărul este că în acele momente în care un artist păşeşte pe scenă nu se gândeşte la nimeni şi nimic. Este el împreună cu Dumnezeu şi cu ceea ce ştie că va trebui să interpreteze, să convingă, să dăruiască. Dacă te-ai lăsa copleşit de emoţii şi nu te-ai controla, ai leşina pe loc.
Angela Gheorghiu

[latan.elena]

Eram de cincisprezece ani când meşterul care zugrăvea biserica de la Zamfira m-a luat cu el să-i fac sfinţii de la catapeasmă. Acolo am cunoscut o fetică tot aşa, cam de vârsta mea. Foarte frumoasă. Avea nişte ochi mari, albastri şi-n toată figura o expresie dulce, de-o cuminţenie îngerească. Şi nu ştiu cum, că ne-am pomenit prieteni. Seara, când isprăveam de lucru, ne-ntâlneam în grădina bisericii. Era vară, linişte, frumos ca în vis. Şi ne primblam alături, ţiindu-ne de mână, şi nu ne spuneam nimic. Da' eram aşa de fericiţi, cum numai la vârsta aceea poţi fi. Când ne despărţeam, ne strângeam de mână, ne şopteam încetişor: "Noapte bună" şi ne dam întâlnire pe a doua zi, tot la ceasul şi în locul acela... Ea era pentru mine tot ce făcuse Dumnezeu mai frumos pe lume. Şi nici nu mai puteam gândi altceva.
Nicolae Grigorescu
















Nicolae Grigorescu - Wikipedia

[latan.elena]

"Curcubeu vargat, peste suflet aruncat"
Costum facut de maini tinere pe malurile Oltului, ajuns pe tarmul Oceanului Pacific.
Outfit from Romania's region of Olt, visiting Maui, Hawai'i.
Photo Credit: Gradina Hestiei

[latan.elena]

"În vârful copacului Tău sunt o floare...
Pe cea mai înaltă ramură a lumii
Mă leagăn în talazul de azur şi soare...
Petala mi-e cu aripa rudă,
Miresme, cântec gata să s-audă."
Vasile Voiculescu










M i H U

[latan.elena]

"Aceasta este mângâierea mea în necazul meu:
că făgăduinţa Ta îmi dă iarăşi viaţă."
Psalmul 119:50

[latan.elena]

Mihai Eminescu
Rugăciune

Crăiasă alegându-te,
Îngenunchem rugându-te,
Înalţă-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie;
Fii scut de întărire
Şi zid de mântuire,
Privirea-ţi adorată
Asupră-ne coboară,
O, maică prea curată
Şi pururea fecioară,
Marie!
Noi, ce din mila sfântu*lui
Umbră facem pământului,
Rugămu-ne-ndurărilor
Luceafărului mărilor;
Ascultă-a noastre plângeri,
Regină peste îngeri,
Din neguri te arată,
Lumină dulce clară,
O, maică prea curată
Şi pururea fecioară,
Marie!