Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata !
Bucovina, te iubesc
Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata !
Bucovina, te iubesc
Gheorghe Zamfir
Bună să vă fie dimineața și în cânt de ciocârlie, dacă s-ar putea! Pentru cei care nu o pot asculta pe viu, prezint aici o versiune excepțional interpretată de profesorul Gao Chunhua, de la Conservatorul din Xi'an, din China, alături de mine și de Cazanoi Orchestra. Un sfârșit de săptămână fix pe sufletul dumneavoastră, vă doresc! Gheorghe #Zamfir#ciocarlia#GaoChunhua#China
„A găsi calea, a-şi cunoaşte locul: în aceasta constă esenţa omului, aceasta înseamnă să devină el însuşi.”
Vissarion Belinski
“Nu ai nevoie de niciun pretetx pentru a celebra viata. Cel mai bun motiv este faptul ca te iubesti pe tine insuti si te simti recunoscator pentru abundenta si binecuvantarile de care te bucuri. Viata este un dar minunat si fiecare noua zi aduce cu sine atat de multe motive de celebrare incat chiar ar trebui sa faci acest lucru. Nu astepta niciodata o invitatie la petrecerea vietii. Da tu insuti o astfel de petrecere.”
Sonia Choquette
Vasile Voiculescu-Cea fără de umbră
Se măsurau virtuţile... -ntr-o joacă,
Ca umbrele ce aruncau sub soare:
Aceea-i cea mai sfântă şi mai mare
Care mai lungă umbră o să facă.
Era o dulce luptă făr' de preget,
Dădeau cu pasul larg peste nisip...
Una striga că le-a-ntrcut cu-n deget
Şi-o-ncununară în anume chip.
Iubirea sta deoparte şi privea
Hârjoana lor cuminte de-a regina...
Şi cât de tare bătea lumina,
Ea niciun fel de umbră nu făcea.
,,Mi-am lăsat fericirea să zboare, să-mi arate ea de la înălţime tot ce mi se întâmplă."
Henrik Ibsen
''Ah, natura, si tu, suflet omenesc! Asemanarea voastra se intinde dincolo de ceea ce este vizibil. Caci nici cel mai mic atom nu se deplaseaza sau traieste in materie, care sa nu aiba feedback-ul sau subtil in spirit.''
Herman Melville
Nimeni nu vă poate descoperi nimic, afară numai de ceea ce zace pe jumătate adormit în zorii conştiinţei voastre.
Khalil Gibran
Să îndrăzneşti, acesta e preţul progresului!
Lumina zorilor, cand rasare, indrazneste. Sa incerci, sa sfidezi, sa staruiesti, sa fii statornic, sa-ti fii credincios tie insuti, sa te iei la tranta cu destinul, sa uimesti dezastrele cu sangele tau rece, sa infrunti puterea nedreapta, sa insulti biruinta care s-a imbatat, sa nu-ti pierzi cumpatul si sa tii piept.
Victor Hugo
stephen pan paintings
Am învăţat să mă hrănesc cu nori şi depărtări...
Lumea are structura limbajului, iar limbajul are formele minţii.
Cea mai mare dreptate o are aproape întotdeauna cel ce tace.
E o prostie să crezi că amintirile nu au substanţă.
Timpul întâmplărilor trăite e altul decât al nostru.
Să fim din când în când, dar nu prea mult, nefericiţi e o condiţie sine qua non pentru a ne simţi fericiţi.
Oamenii sunt ca vinul: nu toate vinurile îmbătrânind se fac mai bune: unele se acresc.
În lume există un spațiu larg pentru inutil, iar într-adevăr unul dintre pericolele timpului nostru este acea comodificare a inutilității la care tinerii sunt deosebit de sensibili.
Oricum sunt aici pentru că am scris poezii, un produs absolut inutil, dar greu dăunător, iar acesta este unul din titlurile lui de noblețe.
Eugenio Montale
https://www.youtube.com/watch?v=OpI4zmFG94U
Vasile Voiculescu-Poet si prozator
Sonet CCXLIII
Îmi scânteiază-n mână azi iarăşi stinsa pană
Şi-mi bate-n ea tot gândul, asemeni unui puls…
În inimă de-a dreptul o-nmoi: păstrez o rană
De unde nici o forţă săgeata nu mi-a smuls.
Îţi scriu: şi dintr-o dată mă năvăleşte-o lume;
Ca-n bobul pur de rouă, în orice strop de vers,
Din care înfloreşte strălucitoru-ţi nume,
Se-nghesuie să intre întregul univers.
Din când în când, în zboru-i dezvăluind secretul,
Comdeiul se izbeşte în ţărmuri de hârtie…
Şi s-a oprit din zbucium c-un freamăt de mândrie.
“Ah, cine vrea să-i poarte cât mai curând sonetul?”
Frumoasă, tăinuită în straie de solie,
Durerea mea aleargă să-ţi ducă bucurie…
Vasile Voiculescu
(Duminică şi luni, 20–21 iulie 1958)
Lacul
Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.
Și eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult și parc-aștept
Ea din trestii să răsară
Și să-mi cadă lin pe piept;
Să sărim în luntrea mică,
Îngânați de glas de ape,
Și să scap din mână cârma,
Și lopețile să-mi scape;
Să plutim cuprinși de farmec
Sub lumina blândei lune -
Vântu-n trestii lin foșnească,
Undoioasa apă sune!
Dar nu vine... Singuratic
În zadar suspin și sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr.
Mihai Eminescu
NOAPTE BINECUVANTATA TUTUROR !
Momentan sunt 100 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 100 vizitatori)
Marcaje