Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata !
Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata !
"Dacă nu l-ai întâlnit pe DUMNEZEU pe pământ ,
nu-L vei întălni vreodată în CER."
Mitropolitul Antonie de Suroj
"Daca v-ati cunoaste adevarata valoare, nu ati avea senzatia ca ceva lipseste din viata voastra. Ati fi recunoscatori pentru tot ceea ce aveti.”
“Iubire fara conditii”, Paul Ferrini
''Sa nu va lasati imbibibati de dogme, uniforme, doctrine, sa nu va lasati pacaliti de cei care va poruncesc, de cei care va promit, de cei care va sperie, de cei care vor sa inlocuiasca un stapan cu altul, sa nu fiti supusi si servili, sa nu va adapostiti sub umbrela pacatelor altora, luptati, judecati cu mintea voastra, amintiti-va ca fiecare este cineva, un individ pretios, responsabil, fauritorul lui insusi, aparati-va sinele, miezul fiecărei libertati, liberatea este o datorie, mai mult decat un drept este o datorie.''
Oriana Fallaci
''Abia acum, in sfarsit, ii pricepea taina.
O taina foarte simpla: dragostea. Tot ceea ce ne fascineaza in lumea neinsufletita, padurile, sesurile, raurile, muntii, marile, vaile, stepele, mai mult, si orasele, palatele, pietrele, mai mult, noaptea, stelele, vantul, toate acestea, indiferente in sine si goale de sens, se umplu de inteles omenesc, fara ca noi s-a banuim, contin presimtirea dragostei.''
Dino Buzzati
Tulipa agenensis sharonensis
Tăcerea era verde, umedă , ușoară, tremura iunie ca un fluture.
Pablo Neruda
Marina
Geme acest apus de soare,
tăiată beregată
când pe o altă mare
plutește o fregată
Cad din lumina moale
reci frunze încă o dată
când pe o altă mare
plutește o fregată
Cuvintele sunt rare,
odată, niciodată
când pe o altă mare
plutește o fregată.
Și verdele îmi pare
străpuns de o săgeată
când pe o altă mare
plutește o fregată
O mare suspendată
plutește ca un nour
cad pești de sus ca ploaia,
doamne,
înaintează o mare suspendată...
Nichita Stanescu
Pământul este o singură țară. Suntem valuri ale aceleiași mari, frunze ale aceluiași copac, flori din aceeași grădină...
Lucius Annaeus Seneca
Prefer să trăiesc cu capul în nori, pe pământ este prea mare aglomeraţie.
Iosif M. Cristian
@iambrandon747
Poema 15
Îmi placi când esti tăcută căci parcă esti absentă,
Și mă auzi din depărtare și vocea mea nu te atinge.
Se pare că ochii ți-ar fi zburat
Și se pare că un sărut și-ar pecetlui buzele.
Cum toate lucrurile sunt pline de sufletul meu
Te ridici deasupra lor, plină de sufletul meu.
Fluture de vis, te asemeni cuvântului melancolie.
Îmi placi când esti tăcută și parcă esti îndepărtată
Și parcă te plângi, fluture în șoaptă.
Și mă auzi din depărtare și vocea mea nu te ajunge.
Lasă-mă să tac și eu cu tăcerea ta.
Lasă-mă să-ți si vorbesc prin tăcerea ta
Luminoasă ca o lampă, simplă ca un inel.
Ești precum e noaptea, tăcută și înstelată
Tăcerea ta e stelară, atât de îndepărtată și de simplă.
Îmi placi când ești tăcută căci parcă ești absentă.
Distantă și îndurerată ca și când ai fi murit.
Un cuvânt atunci, un zâmbet ajung.
Și sunt bucuros că nu e adevărat
Pablo Neruda
Ultima modificare făcută de latan.elena; 03.06.2020 la 00:29.
,,Când alte universuri ma cheama sau le chem,
De-o nostalgie crunta adânc oftez si gem,
Caci stiu atât de bine ca din acelasi lut
Si trupul meu si Calea Lactee s-au facut,
Ca din aceeasi piatra cândva am scaparat
Luceafarul de ziua si ochiul meu curat,
Si nici macar o clipa eu nu ma mir ca pot
Sa tin pe creanga asta si universul tot...
Îl port pe creaga asta întinsa usurel,
Cum port lumina lumii în piatra de inel,
Si pare universul imens si uimitor,
Adeseori ca bucla iubitei de usor,
Si-l simt pân' la durere si imn, adese, când
Cumplit mi se apasa pe creanga lacramând."
Creanga inimii - Eusebiu Camilar
By @skip_closer
Ultima modificare făcută de latan.elena; 03.06.2020 la 00:56.
“La-nceput, pe când fiinţă nu era, nici nefiinţă,
Pe când totul era lipsă de viaţă şi voinţă,
Când nu s-ascundea nimica, deşi tot era ascuns...
Când pătruns de sine însuşi odihnea cel nepătruns.
Fu prăpastie? Genune? Fu noian întins de apă?
N-a fost lume pricepută şi nici minte s-o priceapă,
Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază,
Dar nici de văzut nu fuse şi nici ochi care s-o vază.
Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface,
Şi în sine împăcată stăpânea eterna pace!...
Dar deodat-un punct se mişcă... cel întâi şi singur. Iată-l
Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl!...”
Mihai Eminescu
''Care se încred în Dumnezeu fără nici o dovadă, afară de Cuvântul Său, primesc cel mai mare număr de dovezi vizibile ale dragostei Sale. ''
C. G. Trumbull
Momentan sunt 40 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 40 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje