Elena Latan

[latan.elena]

Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata !



"Locul inimii noastre sălăsluiește în cer
Și-n el lumina lină a Celui făr-de moarte."
Vasile Voiculescu

[latan.elena]

"În doi bucuriile sunt mai puternice, iar necazurile se rabdă mai uşor"'
Sf Teofan Zăvorâtul



''Lasă-ţi mintea să fie ca o floare frumoasă care poate fi oferită lui Dumnezeu într-o rugăciune.''
Ma Ananda Moyi




"...in fiecare om este un ochi al sufletului, care... este cu mult mai pretios decat zece mii de ochi trupesti, caci numai el vede adevarul."
Platon



"Un caracter nobil, un spirit drept, o natura vesela si un corp sanatos sunt bunurile supreme si cele mai de pret pentru fericirea noastra."
Arthur Schopenhauer

[latan.elena]

"Te rog, Doamne,
ajuta-ma sa regasesc
cuvintele acelea simple
pe care le pastram la buzunarul inimii.
Erau putine si umile,
le-am cules intr-o dimineata
din trena mistica a aurorei,
apoi una cate una le-am cusut
cu firul zorilor de purpura,
pentru a-ti putea oferi o rugaciune.
Cred ca le-am ratacit pe-atunci,
prea mult zgomot le-a timorat,
iar ele prefera tacerea,
aceea in care Tu vorbesti
si Te manifesti,
si s-au refugiat poate-n frumusete,
in acea esenta a grației divine infinite
care straluceste in fiecare colt al Creatului.
Le voi regasi scrise la amurg,
acolo unde pamantul si cerul se unesc,
si lumina si tenebrele incep
eternul lor duel din dragoste,
pentru ca in fond este chiar dragostea
semnul cel mai viu al prezentei Tale.''
Monia Pin

[latan.elena]

Pe țărm
Lucian Blaga

Vă pierdeți voi umbre pribege...
Și jalnic a voastră doinire
Se stinge ca-n suflet de fată
Întâia ascunsă iubire.
Se zbuciumă codrul supt vântul
De toamnă și basmul și-l curmă;
Iar freamătul frunzelor moarte
Vă cântă cântarea din urmă.
Cu murmurul vostru deodată
Se pierde speranța strigării
Gemută de piepturi zdrobite
Departe... În marea uitării...

[latan.elena]

De vorba cu Dumnezeu .



,,Pentru a face alegerile potrivite în viaţă, trebuie să iei legătura cu sufletul tău. Pentru a face acest lucru, trebuie să experimentezi singurătatea, de care cei mai mulţi oameni se tem, pentru că în tăcere auzi adevărul şi cunoşti soluţiile."
Deepak Chopra






alex robciuc photography

[latan.elena]

Dacă vrei să transformi lumea, iubeşte o femeie, iubeşte-o cu adevărat.Găseşte-o pe cea care îţi cheamă sufletul, nu opţiunea raţională.
Aruncă-ţi lista de preferinţe, doar aşează-ţi urechea pe inima ei şi ascultă.
Ascultă numele, rugăciunile, cântecele tuturor creaturilor – înaripate, cu blană sau fără,

de sub pământ sau din apă, înverzite sau înflorite,
nenăscute încă sau pe moarte…
Ascultă cântecul lor nostalgic urcând înapoi spre Cel care le-a dat viaţă.
Dacă încă nu ai auzit şi numele tău, înseamnă că nu ai ascultat suficient.
Dacă ochii tăi nu s-au umplut de lacrimi, dacă nu te-ai închinat la picioarele ei,
nu te-ai întristat niciodată fiind aproape de a o pierde.

Dacă vrei să transformi lumea... iubeşte o femeie – o singură femeie
dincolo de tine însuţi, dincolo de dorinţă şi raţiune,
dincolo de preferinţele tale masculine pentru tinereţe, frumuseţe şi varietate
şi dincolo de conceptele tale superficiale despre libertate.
Ne-au fost date atâtea opţiuni
încât am uitat că adevărata eliberare
vine din verticalitatea în chiar centrul ardent al sufletului
şi din topirea rezistenţei noastre în faţa iubirii.
Nu există decât unica Zeiţă.
Priveşte în ochii ei şi vezi - vezi cu adevărat
dacă ea este cea care te străfulgeră din cap pînă-n picioare.
Dacă nu, pleacă. Chiar acum.
Nu pierde timpul “încercând”.
Să ştii că decizia ta nu e din cauza felului în care este ea
deoarece în esenţă nu este vorba despre “cu cine”,
ci “când” alegem să ne abandonăm.

Dacă vrei să transformi lumea... iubeşte o femeie.
Iubeşte-o pe viaţă – dincolo de frica ta de moarte,
dincolo de frica de a fi manipulat
de Mama din capul tău.
Nu-i spune că eşti gata să mori pentru ea,
spune-i că eşti gata să TRĂIEŞTI cu ea,
să plantezi copaci împreună cu ea şi să-i priviţi crescând.
Fii eroul ei spunându-i cât de frumoasă este în maiestuoasa ei vulnerabilitate,
ajutând-o să-şi amintească în fiecare zi că ea ESTE Zeiţă,
prin adoraţia şi devoţiunea ta.

Dacă vrei să transformi lumea... iubeşte o femeie.
în toate faţetele ei, prin toate anotimpurile ei,
iar ea îţi va vindeca schizofrenia –
dualitatea minţii şi jumătatea de inimă
care menţin separarea dintre Spiritul şi trupul tău –
care te menţin un singuratic mereu căutând în afara ta Însuţi,
ceva care să dea sens vieţii tale.
Mereu va fi o altă femeie.
Curând, cea nouă strălucitoare va deveni cea veche şi plictisitoare
şi vei deveni din nou neliniştit, schimbând femeile ca pe maşini,
dând Zeiţa la schimb pentru ultimul obiect al dorinţei tale.

Bărbatul nu mai are nevoie de opţiuni.
Ceea ce bărbatul are cu adevărat nevoie este Femeia, Calea Femininului,
a Răbdării şi Compasiunii, a non-căutării, a non-acţiunii,
a respiraţiei într-un singur loc şi a cufundării în adânc a rădăcinilor
suficient de puternice pentru a ţine laolaltă Pământul
atunci când planeta albastră îşi scutură cimentul şi oţelul de pe suprafaţa sa.

Dacă vrei să transformi lumea... iubeşte o femeie, o singură femeie.
Iubeşte-o şi protejeaz-o ca şi cum ea ar fi ultimul potir sacru.
Iubeşte-o prin frica ei de abandon
pe care ea o întreţine pentru întreaga umanitate.
Nu, rana nu este doar a ei să o vindece.
Nu, ea nu este slabă în codependenţa ei.

Dacă vrei să transformi lumea... iubeşte o femeie
până la capăt
până când ea va crede în tine,
până când instinctele ei, viziunile ei, vocea ei, arta ei, pasiunea ei,
sălbăticia ei se reîntorc la ea –
până când ea devine o adevărată forţă a iubirii, mai puternică
decât toţi demonii mediei politice care urmăresc să o devalorizeze şi să o distrugă.

Dacă vrei să transformi lumea,
renunţă la cauzele tale aparent măreţe, la armele şi semnele tale de protest.
Renunţă la războiul lăuntric, la mânia ta îndreptăţită
şi iubeşte o femeie,
dincolo de străduinţa ta pentru măreţie,
dincolo de căutarea tenace a iluminării.
Sfântul Graal se află chiar în faţa ta,
dacă doar ai lua-o în braţe
şi ai renunţa la căutarea a altceva în afara acestei profunzimi a intimităţii.

Dacă pacea este un vis care poate fi re-amintit
prin inima unei femei?
Dacă iubirea unui bărbat pentru Femeie, pentru Calea Femininului,
este cheia care deschide inima Ei?

Dacă vrei să transformi lumea... iubeşte o femeie
până în profunzimile umbrei tale,
până la cele mai înalte tarâmuri ale Fiinţei tale,
înapoi la Grădina unde ai întâlnit-o prima oară,
la poarta tărâmului de curcubeu
unde aţi pătruns împreună ca Lumină, ca Unul,
până la punctul fără de întoarcere,
până la sfârşiturile şi începutul unui nou Pământ.
Lisa Citore

[latan.elena]

''Undeva, deasupra curcubeului
La înălțime, e deschisă calea,
Şi visele pe care le-am visat
Cândva într-un cântec de leagăn.

Undeva, deasupra curcubeului
Păsările albastre zboară,
Şi visele pe care le-am visat,
Visele devin realitate.

Undeva, într-o zi voi dori o stea
Şi mă trezesc atunci când norii sunt departe
În spatele meu.
Unde problemele se topesc ca picătura de lămâie,
Departe, sus deasupra honurilor fumegânde
Acolo mă vei găsi pe mine.''

[latan.elena]

Ramura furata
Ne vom strecura noaptea
sa furam
o ramura inflorita.
Vom sari zidul
in intunericul unei gradini straine,
doua umbre in umbra.
Iarna inca nici n-a trecut
si marul se arata
preschimbat pe neasteptate
intr-o cascada de flori mirositoare.
Vom patrunde in noapte,
vom ajunge pana la firmamentul ei tremurator
si mainile tale mici, si mainile mele
vor fura stelele…
Si in varful picioarelor,
in casa noastra,
prin noapte si umbra,
va patrunde odata cu pasii tai
pasul mut al parfumului
si,
cu picioarele instelate,
trupul limpede al primaverii.
Pablo Neruda

[latan.elena]

Sonet CIII
Culori de fum, o, Muza mea săracă,
Ai picurat în versul meu netot,
Veşmânt modest, când el vorbea... să-i tacă
Splendorile, să nu orbesc de tot.
Iubire, de sunt mut, nu-mi face vină,
Oglinda doar îţi ştie chipul drag.
Pe lângă ea, umilă-i orice rimă,
Iar stihul meu, plictisitor, beteag.
N-ar fi păcat să şlefuiesc o piatră
Deja desăvârşită, ca s-o stric?
Să te pictez, n-am har destul şi artă,
Spre darul tău înalt, nu duc nimic:
Poemul meu e umbra-ţi doar, pălindă,
Mai mult din tine află în oglindă...
William Shakespeare










Lizzie Riches painting

[latan.elena]

Ultima simfonie a lui Beethoven este răscumpărarea muzicii din elementul ei particular spre domeniul artei universale. Este evanghelia umană a artei viitorului. Dincolo de ea nu mai este posibil niciun pas, pentru că după ea nu poate urma decât arta perfectă a viitorului: drama universală pentru care Beethoven a făurit cheia.
Richard Wagner



NOAPTE BINECUVANTATA TUTUROR !