Alexandru Bria Bogdan
Azi prin vremelnicul desert ce sunt, imi tac vantul cu un sarut pe ochiul trezit de stralucirea astrala a nepovestilor voastre .Un mod de a trai viata cu ochii deschisi este sa renunt la toate personajele imaginare care ma insotesc, sub forma unor povesti despre mine . Astern cuvinte pe hartie cu ura . si stiu ca merita sa o fac . Pana dincolo de ceea ce am fost . inevitabil descopar in tacerea rasaritului bucuriile simple ale singuratatii fara masura . ( chipul meu iubeste... )Sa ne reintalnim cu bine si maine intr-o noua zi poate mai insorita !
Marcaje