Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata !
''Lumina ta este mai strălucitoare decât răsăritul sau apusul Soarelui.''
Rumi
Iubiţi frumuseţea; ea este umbra lui Dumnezeu în univers.
Gabriela Melinescu
Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata !
''Lumina ta este mai strălucitoare decât răsăritul sau apusul Soarelui.''
Rumi
Iubiţi frumuseţea; ea este umbra lui Dumnezeu în univers.
Gabriela Melinescu
"În tăcerea și suferința omului nu putem pătrunde ...
Fiecare poartă în suflet o cruce pe care o duce cum știe mai bine ... ori măcar încearcă ...
Putem fi alături prin rugăciune, printr-o încurajare ori o mână întinsă când este doborât ..."
Monah Efrem Simonopetrinul
"Fericiţi sunt cei care au dorit să iubească mai mult şi care au vrut să iubească tot ce e greu de iubit, căci pentru ei pământul va fi mai puţin mic, iar Cerul mai mare le va fi !
Căci Dumnezeu dăruieşte celor care dăruiesc...
Dumnezeu se dăruieşte celor care se dăruiesc."
Monah Efrem Simonopetrinul
„Dumnezeu face zile cu soare şi zile cu nouri; întâmplarea face zile cu noroc şi zile fără noroc, iar omul zile vrednice şi zile nevrednice...”
Nicolae Iorga
Frumosul este simbolul binelui moral.
Immanuel Kant
Frumusețea lucrurilor există în sufletul celui care le admira.
David Hume
Ultima modificare făcută de latan.elena; 25.01.2020 la 23:15.
Timp de aproape 10 de ani, Sophie Mouton-Perrat și Frédéric Guibrunet au combinat iluminarea moale cu navă de hârtie delicată pentru a crea sculpturi eteric. Lucrând sub numele de Papier ŕ etres, duo-ul folosește tehnica de hârtie din hârtie pentru a construi femei de dimensiuni de viață îmbrăcate în rochii elegante, care se dublează ca lămpi. Partea de sus a a neconvenţional, toate-albe prezintă corpurile superioare ale femeilor, în timp ce fuste plisate luminează spațiul.
Pentru a produce aceste creații - care au fost expuse în locuri precum Opera din Paris - Mouton-Perrat și Guibrunet lucrează în adevărata colaborare. Fiecare dintre sculpturi este responsabil pentru jumătate din sculpturi: Mouton-Perrat formează cifrele și se concentrează pe caracteristicile faciale, părul, rochia și pozează gratioasa, în timp ce Guibrunet dezvoltă baza și iluminarea.
Text prin MyModernMet
Arts, Artists, Artwork
Floarea din asfalt
"Lumea fără dor"
Aşa îi spuneau bătrânii noştri lumii de dincolo de moarte.
Mi-e dor.Deci exist.
"Floarea din Asfalt" -Alexandra Svet
Fii tu! Cum esti tu!
Cat de frumoasa erai azi! Iti stralucea soarele in ochi. Purtai in par libertatea de a fi tu insati. Cu fitzele tale. Cu orgoliile tale nesuferite. Cu rabufnirile tale de nervi. Cu imperfectiunile tale cu tot - cu alea de care esti de-a dreptul indragostita. (N-am pomenit asa ceva!cum sa-ti iubesti asa imperfectiunile?) cu alea cu care te lupti neincetat....Cu lacrimile tale neintelese. Cu parfumul tau ciudat, greoi, apasator. Cu incruntarile tale. Cu ciudateniile tale. Cu geloziile tale pe care nici macar nu incerci sa le ascunzi. Cu vulcanul ala din tine, de nestavilit, care erupe cand ma astept mai putin. (Si se retrage imediat - " ah, asta n-a fost nimic..." ) Cu egoismul tau- (da' mi place ca te lupti macar, cat de cat, cu el. ) Cu patimile tale pe care le porti viteaza asa ( zici tu in carca si le plesnesti cand incearca sa te puna jos. Uneori reusesc. Te ridici repede, pufnind, mormaind, oftand, suduind printre dinti, elegant, evident.( zici tu Da' te ridici. Le mai dai una peste cap si mergi mai departe.
Cu libertatea de a fi tu insati atarnata in par, ca o floare.
Cu soarele in ochi.
Cu bucurie de a fi, cu vrere de a fi mai mult, cu tristete pentru tot ce nu ai fost si nu esti, transformata in zambetul drag, trist si absent, ce-mi ramane in gand cand imi pleci.
Cat de frumoasa erai azi! Langa mine, cu tot ce esti tu. Unde-ai fost cand n-ai fost? Si ....sa nu-mi pleci candva. Stai aici, cu soare, cu fitze, cu nervi, gelozii, cu repros, cu suras, trist sau nu, cum vrei tu. Doar sa-mi fii. Asa cum esti tu. Numai tu.
Cat de frumoasa esti! Cand esti tu. Cum esti tu!
“Primavara e atunci cand cineva te-a dezamagit crunt, dar alegi sa taci, sa nu spui nimic si sa vezi in continuare tot ce are bun.
Primavara e cand un vis ti s-a facut tandari si te apleci sa culegi, cantand, cioburi de nadejde si de credinta, sa faci unul mai bun.
Primavara e cand ai putea sa vezi ce nu ai, dar alegi sa multumesti pentru tot ce ai primit.
Primavara e atunci cand crezi in minuni. Cea mai mare parandu-ti a fi...chiar tu.”
"Ce-mi doresc pentru mine? Doar liniștea, nimic mai mult. Nu-mi pasă de viața bună, de haine frumoase, nu acestea sunt lucrurile care mă fac fericită. Eu sunt unul dintre acei oameni care sunt fericiți cu puțin. Trebuie doar să am lângă mine oameni pe care-i iubesc, să văd pe fețele lor bucuria liniștii. Doar o ceașcă de cafea fierbinte de dimineață pentru a zâmbi. Doar o plimbare pe lângă mare. Am nevoie doar de stima si dragostea oamenilor care sunt în inima mea. Măreția nu este în mine, sunt o persoană umilă. Las mărimile pe seama celor care trăiesc superficial...Eu trăiesc din emoții."
Vale Bianco
" Discursul meu este imperfect. Vorbesc în imagini.
Nu pentru că vreau să strălucesc cu cuvinte, ci din imposibilitatea de a găsi aceste cuvinte, vorbesc în imagini.
Cu nimic altceva nu pot exprima cuvintele din adâncuri."
C.G. Jung
Fotografii Peisaje Sorin Toma
Ultima modificare făcută de latan.elena; 26.01.2020 la 00:28.
“Cel mai minunat dar pe care ni l-a dat natura e gândirea. Păcat că acordăm atât de puţin timp acestei esenţe a fiinţei noastre. Când înţelegi viaţa, rosturile ei adânci, parcă te-ai afla pe o stâncă de o înălţime incomensurabilă, de unde priveşti nu cu superioritate, ci cu linişte, acea linişte-n care toate vanităţile s-au stins.”
Ileana Vulpescu
Gabriel Vasilescu
De veacuri plec, de veacuri pleci,
Noi toți și-o singură poveste.
Și-am strâns atâtea lumi sub țeste
Și-am despuiat biblioteci.
Și toate tainele celeste
Le-am calculat în cifre reci.
De veacuri plec, de veacuri pleci,
Noi toți și-o singură poveste.
Noi toți și soarele pe creste,
Noi toți și luna pe poteci,
Noi toți și noaptea care este…
Noi toți și-o singură poveste,
De veacuri plec, de veacuri pleci.
Radu Gyr
Gabriel Vasilescu
Zahei este un sfant invelit in carne prea lumeasca, o scoarta frumoasa, nobila si demna care a atras mereu privirile femeilor. Sufletul ii ramane curat oricat de pestrita ar fi lumea ce-l inconjoara sau oricat de neagra ocna. In sine, el este un roman picaresc, in care orbul cauta neincetat, spera pana la sfarsit, se pedepseste, sufera, crede in miracol, deprinde rabdarea si se retrage in sine. Forta muschilor lui este singurul lucru in viata care nu-l dezamageste niciodata. In rest, orice motor isi gaseste pentru a intelege de ce sa vrea sa traiasca inca o zi dispare la un moment dat ca un fum. In cele din urma, la un pas de minunea infaptuita a recapatarii vederii, el renunta la tot si accepta o moarte care nu-l cauta pe el, ci pe preotul olog impreuna cu care, intr-un fel schiop si divin, alcatuia un singur om. Zahei, de fapt, nu se transforma de-a lungul anilor lungi in care calatoreste sau in care este tintuit locului de tot felul de cazne in care nimereste fara sa vrea. El ramane acelasi, undeva, in adancul lui. Iar peste toate, ca in mai tot ce-a scris vreodata Voiculescu, ramane dragostea de apa. O apa care spala, salveaza, razbuna, dar nu mantuieste.
https://www.danfintescu.ro/vasile-vo...u-zahei-orbul/
In bolta înstelată-mi scald privirea-
Şi ştiu că şi eu port în suflet
Stele multe, multe,
Şi căi lactee,
Minunile întunericului,
Dar nu le văd,
Am prea mult soare-n mine
De aceea nu le văd.
Aştept să îmi apună ziua
Şi zarea mea pleoapa să-şi închidă,
Mi-aştept amurgul, noaptea şi durerea
Şi să răsară-n mine stelele,
Stelele mele
Pe care încă niciodată
Nu le-am văzut..
Lucian Blaga
Momentan sunt 160 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 160 vizitatori)
Marcaje