Elena Latan

[latan.elena]

Odată uitat centrul Fiinţei lui esenţiale, omul devine încet-încet o cochilie goală.
Când plenitudine interioară tace el caută zgomotul exterior
şi când pierde conştiinţa sursei lui profunde cade sub dominaţia periferiei şi a scoarţei ei înăsprite.
Omul ajuns străin faţă de forţele lui spirituale caută sensul vieţii în siguranţă şi în bucuria eului său, în excitaţiile de ordin secund şi în satisfacţia acestora.
Sau în excentricitatea intelectuală a unui spirit cerebralizat, cu rădăcini uscate.
El fuge în afara lui şi a ritmului silenţios al vieţii şi se refugiază într-o ordine de existenţă sistematizată.
Vrând să asigure ceea ce este perisabil oricum, pierde contactul cu imperisabilul din el.
Agitaţia superficială a unui „a apărea” insignifiant acoperă vocea silenţioasă a Fiinţei.

(Karlfried Graf Durckheim, Le Japon et la culture du silence)

SURSA: http://www.ceruldinnoi.ro/Aforismul_zilei_2009_1.htm

[latan.elena]

''Poate ca noaptea nu e decat pleoapa zilei. '' Omar Khayyam

[latan.elena]

De ce sunt viorile Stradivarius cele mai bune din lume?







Fabricate în secolele XVII-XVIII în orașul italian Cremona, instrumentele muzicale create de Antonio Stradivari încă nu au fost egalate de nimeni. Vândute cu milioane de dolari și folosite de cei mai importanți violoniști din lume, viorile Stradivarius par să își datoreze succesul nu neapărat măiestriei tehnice a creatorului lor, cât unui amestec chimic unic cu care este tratat lemnul.


MAI MULT :


De ce sunt viorile Stradivarius cele mai bune din lume ...

www.stylereport.ro/cultura/de-ce-sunt-viorile-stradivarius-cele-mai-bune...
http://www.stylereport.ro/cultura/de-ce-sunt-viorile-stradivarius-cele-mai-bune-din-lume













Viorel Gongu‎ _ Val Răzeşu






Viorile Stradivari şi cele de Cremona au fost confecţionate din paltin creţ şi din molid recoltaţi din românia, din locul numit valea Italienilor, pe lângă Reghin. Recoltarea se face o singură noapte din an, în funcţie de pătrarul lunii aşadar, pentru acea noapte, pentru acele viori am scris asta!
Doar când Dumnezeirea se prefiră
Pe după luna ruptă-n jumătate
Şi îngeri albi, prin ger, îngână-n liră
Chemarea nopţii unice, din toate
Cărările pierdute-n frunza arsă
Se re-ntrupează, tandru, Guarneri,
Cu ochii aţintiţi spre valea toarsă
Spre care urcă-n grupuri, lutierii.
Împărtăşiţi, lăuţi, fără lăute,
Purtând la cingătoare doar o bardă
Ei urcă-n valea care, pe tăcute,
Le face-n piepturi inima să ardă.
Fluturi de lemn îşi caută perechea
Cu treceri ca în joc, din coajă-n coajă,
Când lutierii-şi mângâie urechea
Pândind secunda ruperii din vrajă.
Sub ochiul luminând pe jumătate,
În paltinul bărbos, o fluturare
Ajunge la ureche, pe-nfundate
Când mâna, barda ia din cingătoare.

Se-opreşte jocul magic dintre fluturi
Captivi rămân în cercuri neatinse
Noaptea înşiră ceţurile-n ciucuri
Când lutieri bătrâni, cu gene ninse
Se-apleacă în genunchi şi se închină
La trunchiul doborât, ce se-nfioară
Şi Dumnezeu le iart-această vină
Că-n lume se va naşte o vioară.

[latan.elena]

CELE 7 REGULI DE VIATA ALE LUI PARACELSUS




REGULA NR.1:
Imbunatateste-ti starea de sanatate... Pentru a face acest lucru, trebuie sa respiram cat mai des cu putinta, profund si ritmic umplandu-ne plamanii cu aer proaspat. Bea in fiecare zi, cu inghitituri mici, doi litri de apa. Mananca multe fructe si mesteca mancarea cat poti de mult. Evita alcoolul, tutunul si medicamentele in afara cazului in care nu urmezi vreun tratament pentru vreo afectiune. Baia zilnica este un obicei pe care il datorezi propriei tale demnitati.

REGULA NR. 2:
Alunga din spiritul tau orice idee de pesimism, de resentiment, de ura, de plictiseala, de tristete, de razbunare sau de saracie, in ciuda tuturor motivelor pentru care ele ar putea exista... Fugi de orice ocazie de-a avea de-a face cu oameni care sunt viciosi, josnici, dezaprobatori, lenesi si barfitori; evita de asemenea oamenii care sunt vanitosi sau vulgari, pe cei care au o capacitate naturala inferioara de intelegere sau pe cei ale caror subiecte de conversatie sunt senzualiste.

REGULA NR. 3:
Fa cat mai mult bine cu putinta... Ajuta orice persoana care s-ar putea afla in nevoie, insa niciodata sa nu ai o slabiciune pentru cineva mai mult decat trebuie. Trebuie sa ai grija de energia proprie si sa eviti formele inutile de sentimentalism.

REGULA NR. 4:
Uita orice ofensa, sau mai bine, straduieste-te sa te gandesti la binele si bunastarea celui mai mare dusman al tau... Sufletul tau este un templu care nu trebuie sa fie niciodata corupt de ura. Suntem cu totii fiinte minunate care sunt calauzite de o voce interioara. Ai in vedere insa faptul ca aceasta voce nu iti va vorbi deodata. Este nevoie sa te pregatesti pentru ea in timp, distrugand straturile suprapuse ale vechilor comportamente, ganduri si greseli care iti apasa sufletul. Sufletul este divin si perfect in sine, insa lipsit de putere din cauza metodelor imperfecte pe care i le-ai furnizat pentru manifestarea sa.

REGULA NR. 5:
Retrage-te in fiecare zi intr-un loc unde nimeni nu te poate deranja, cel putin pentru jumatate de ora... Stai cat mai confortabil cu putinta, cu ochii pe jumatate inchisi si fara sa te gandesti la nimic. Acest lucru intareste puternic creierul si spiritul si te pune in contact cu energiile bune. In aceasta forma de meditatie si tacere, ne pot veni idei stralucite, capabile sa ne schimbe intreaga existenta. In cele din urma, toate problemele tale vor fi rezolvate victorios de vocea interioara care te va ghida in acele momente, impreuna cu constiinta ta. Acesta este diamantul de care vorbea Socrate.

REGULA NR. 6:
Mentine o tacere absoluta asupra tuturor chestiunilor personale... Ca si cum ai fi facut un juramant solemn, abtine-te de a expune celorlalti, chiar si celor mai intimi prieteni sau rude, ceea ce gandesti, auzi, stii, inveti, suspectezi sau descoperi. Cel putin pentru o perioada de timp, ar trebui sa fii o casa cu ziduri sau o gradina inchisa. Aceasta este o regula de mare importanta.

REGULA NR. 7:
Niciodata sa nu te temi de oameni sau de ceea ce ar putea aduce ziua de maine...
Sa ai un suflet puternic, curat si totul se va arata a fi cum nu se poate mai bine. Niciodata sa nu te gandesti la tine ca fiind slab sau singur deoarece in spatele tau se afla armate puternice pe care nici nu ti le poti imagina nici chiar si in cele mai indepartate visuri . Daca iti ridici moralul, atunci nu va exista niciun rau care sa te atinga. Singurul dusman de care trebuie sa te temi esti tu insuti. Teama si neincrederea in viitor sunt mamele tuturor esecurilor si aduc cu ele dezastru.

Daca studiezi cu atentie oamenii care au noroc, vei vedea ca aplica in mod intuitiv o mare parte din aceste reguli. Este adevarat ca multi oameni care se bucura de prosperitate nu sunt neaparat buni in sensul strict al cuvantului, insa poseda multe din virtutile mentionate in aceste 7 reguli.

[latan.elena]

Dumnezeu este prezent.. în orice fel de dreptate,
în adevãr, frumusete, iubire, libertate...
Nikolai Berdiaev

[latan.elena]

METAMORFOZĂ

Viața ta și a mea este miracolul Creației divine, menit prin a sa perpetuă și grațioasă metamorfoză și transformare - să ne re-învețe prin iubire, acceptare și asumare - prin armonia și grația uniunii noastre sufletești între Pământ și Cer și între sufletul și mintea ce ne poartă spiritul în beatitudinea Luminii și a Conștiinței Iubirii.

Fiecare dintre noi, asemeni frunzelor unui copac - ar trebui să ne simțim onorați și datori să ne exprimăm prin gânduri, emoții și fapte, bucuria pentru viață - devenind deopotrivă responsabili și fericiți, pentru fiecare clipă, stare, emoție și experiență pe care o atragem și alegem să o trăim, și pentru, a reintra în uniune și armonie cu întregul ce-l definim și ne definește menirea, prin firea și natura existenței noastre întrupate, aici, acum și pe acest Pământ.

Rolul și menirea noastră, ar trebui să redevină aceea, ca dincolo de nevoile noastre materiale și trupești, să dăruim rost, conținut și valoare prin iubirea ce sălășluiește în noi - clipelor ce vin, ne întâmpină și pleacă, cedându-ne a lor energie, frumusețe și splendoare, pentru ca și noi la rândul nostru să reînvățăm să le celebrăm trecerea, prin modul în care ne știm iubi și prețui.
sk









Fenomen meteorologic extrem de frumos observat deasupra Marii Britanii











SURSA: http://frecventa-sufletului.ro/2016/...arii-britanii/

[latan.elena]

Rabindranath Tagore

“Ma aflu intr-o cautare dupa Dumnezeu de cand ma stiu, timp de mai multe vieti, inca de la inceputul existentei mele. Odata, am reusit sa-L vad langa o stea indepartata, asa ca m-am bucurat si am dansat de unul singur pentru ca, desi era mare distanta, nu era imposibil de ajuns pana acolo. Am calatorit catre acel loc si in cele din urma am ajuns la acea stea, dar Dumnezeu se mutase catre o alta stea. Astfel au decurs lucrurile vreme de secole.







Aceasta provocare s-a dovedit a fi atat de mare incat a trebuit sa-mi tin treaza speranta chiar si in momentele in care simteam ca voi ramane lipsit de speranta. Trebuia sa-L gasesc si eram absorbit intru totul de aceasta cautare. Insasi cautarea era atat de misterioasa si de incantatoare, incat Dumnezeu devenise aproape o scuza, iar cautarea se transformase in adevaratul meu tel.






Si, spre surprinderea mea, intr-o zi am ajuns la o casa aflata pe o stea foarte indepartata, care avea o mica tablita in fata ei, pe care scria “Aici locuieste Dumnezeu”. Bucuria traita nu putea fi descrisa in cuvinte. In sfarsit, eram aproape de implinirea visului meu. M-am grabit sa urc multimea de trepte ce imi statea in fata. Cu toate acestea, pe masura ce ma apropiam de usa, treapta cu treapta, mi s-a strecurat o mare teama in suflet. Chiar in momentul in care eram gata sa bat la usa, m-am simtit paralizat de o mare frica, o frica asa cum nu mai cunoscusem pana atunci. Frica mea era:

“Daca aceasta este cu adevarat casa lui Dumnezeu, ce voi mai face dupa ce-L voi intalni?”
Cautarea lui Dumnezeu devenise insasi viata mea, iar a da ochii cu El ar fi echivalat cu o adevarata sinucidere. Si, apoi, ce voi putea face impreuna cu El? Aceste lucruri nu-mi trecusera prin minte pana in acel moment. Trebuia sa ma fi gandit la asta inainte de a-mi incepe cautarea, adica sa ma fi hotarat ce voi face cand voi fi fata in fata cu Dumnezeu.

Mi-am luat usurel incaltarile in maini si, tiptil, in liniste, cu miscari lente, am pasit inapoi, speriat ca nu cumva Dumnezeu sa auda ceva, sa deschida usa si sa-mi spuna “Unde te duci? Sunt aici, vino inauntru!”. Dupa ce am coborat scara, am alergat cum nu am mai alergat vreodata in viata mea si, de atunci, continui sa-l caut pe Dumnezeu, indreptandu-ma in toate directiile, dar ocolind dinadins casa in care locuieste cu adevarat. Acum stiu casa ce trebuie sa fie ocolita. Asa imi continui cautarea, si ma bucur de calatorie, de neincetatul meu pelerinaj.”

[latan.elena]

Val Răzeşu





Prietenilor mei

.................................................. ....
Mi - a fost adesea greu prin lume să vă port,
Icoane vii şi sfinte prin țările tăcerii,
Vedeau şi umbra voastră ascunsă - n paşaport,
Voiau s - o aresteze adesea grănicerii.
Deşi le - am spus că umbra aceea minunată
Nu ține de vreo lege si nu e clandestină,
E - atâta de frumoasă şi - atâta de curată,
Că o ascunde ochiul în raza de lumină.

[latan.elena]

Cristina Apetroaie



Ganduri despre iubire

Iubirea este energia fiintei tale. Ea nu ştie nimic despre trecutul tau si nimic despre viitor. Iubirea cunoaşte numai prezentul, caci inima ta nu are nici o noţiune despre timp. Doar iubeste fara sa gandeasca daca esti iubit/a…daruieste doar iubirea ta si astfel vei crea un gol in inima ta, pe care Universul se va grabi sa-l umple mereu si mereu, cu energie de calitate, superioara celei pe care o daruiesti.

Iubeste depersonalizat, caci doar astfel o vei putea trece dincolo de un chipuri sau de o asteptare, de un aspect vremelnic sau de o culoare…sau dincolo de aparente; iubirea ta doar asteapta sa se infiripeze eliberata din colivia aurita a mintii tale, pentru a renaste de fiecare data cand o daruiesti… pentru a intalni un suflet nevinovat sau unul ce e bolnav dar inca e fertil.

Iubirea doar este si se manifesta in sufletul celor care daruiesc, la fel cum se infiripeaza in sufletul celor ce stiu sa o primeasca si apoi o pretuiesc, daruind-o la randul lor, ca pe un dar minunat.

Iubirea este precum esti in inima ta, atunci cand ii iubesti pe toti, chiar si pe cei ce crezi ca nu merita iubirea ta, pe cei care nu sunt de acord cu tine, pe cei ce uneori te injura, pe cei ce uneori din neglijenta sau nepasare te ranesc, pe cei ce din neintelegere te privesc cu invidie. Iubeste-i, caci tu deja cunosti puterea iubirii ce in suflet o porti… si ai dobandit puterea in inima, s-o daruiesti si sa-i ajuti pe cei ce poate-s rataciti, printr-un zambet cald ce-i fara de prejudecati, menit doar sa-i molipseasca si pe cei deznadajduiti sau pe ce-i ce nu-si inteleg teama din suflet…si nu stiu ca prin credinta si iubire, o pot elimina.






Iubeste tot ce prin gandurile tale atingi, iubeste ceea ce te inconjoara: fie un copac sau firul ierbii, frumusetea unui fluture in zbor sau o pasare ce albastrul cerului brazdeaza, un om ce-ti pare antipatic, iubeste evenimetele frumoase din viata ta dar si pe cele triste… toate-ti apartin printr-un neinteles destin, caci liberul arbitru iti da mereu prilej ca sa alegi. Iubeste Totul, asa cum te inconjoara si fii una cu Intregul de care apartii chiar si de uneori, ti-e greu sa intelegi.

Doar iubeste, fara teama si fara sa-ti pese de ceea ce primesti si astfel elibereaza-ti inima si sufletul de adevarurile tale si de judecati. De vei proceda astfel, vei sti ca-ti oferi cel mai frumos dar din viata si prin tine, iubirea iti renaste, de cate ori vei sti sa o oferi celor carora inveti sa le zambesti… si prin caldura iubirii tale vei sti sa-i imbratisezi. Astfel, tot ceea ce atingi cu inima ta, va renaste si va deveni parte a ta si parte a minunatul tau Univers, pe care-l cladesti.

Autor: Sandor Kasza

[latan.elena]

„Dumnezeu locuieşte oriunde este lăsat să intre".
(din întelepciunea hasidicã)





Val Răzeşu

Nemărginirea nu se scrie...

Te-ai furişat cândva în mine
Cu un surâs. M-ai jefuit:
Mi-ai luat frigul. Iarna vine,
Zadarnic ninge viscolit.

În primăvara mea secretă,
Unde luceferi ai 'nălțat,
Migrez, mai alb ca o egretă
Ce de păcate s-a spălat.

Chiar eu sunt candela aprinsă
De tine pe-un altar de vis
Şi se preface tâmpla ninsă
În rug de floare de cais.

Am fost somat de cel hai-hui,
Ce te-a îmbrățişat deja,
Ca să privesc mireasa lui
Cum s-a născut pe gura ta.

Nu eşti o umbră călătoare,
Lumina care te-a văzut
E o sfințită lumînare
Fără sfârşit sau început.

Aprinde-mă la o icoană
- Şi Dumnezeu mi-e martor mut-
Îngenuncheat în suflet rană
Sublimă, ca să te sărut.

Mă dărui... ca o poezie,
Metafora să-mi fii mereu.
Nemărginirea nu se scrie,
E taina sufletului meu...`