Buna dimineata,soare,buna dimineata,viata !
''Ai nevoie de un prieten,
Deci contează pe mine ''
Buna dimineata,soare,buna dimineata,viata !
''Ai nevoie de un prieten,
Deci contează pe mine ''
"Nu suntem ceea ce toți văd. Suntem ceea ce puțini găsesc, și ceea ce foarte puțini înțeleg."
Angelo de Pascalis
"Dacă am călători numai în zilele cu soare, nu am ajunge niciodată acolo unde dorim."
Paulo Coelho
"Toamna a fost intotdeauna anotimpul meu preferat. Momentul in care totul se umple de ultima picatura de frumusete, ca si cum natura ar fi economist din frumusetile ei pentru momentul final."
Lauren DeStefano
Savatie Baștovoi
După ce lumea s-a luptat să-l despartă pe om de Dumnezeu, se luptă să-l despartă de propriul suflet. Nimic nu are omul mai prețios decît sufletul său. Sufletul întreg, cu toate puterile lui, cu energia lui, cu setea lui de cunoaștere, cu setea de adevăr, cu setea de frumos. Cînd sufletul omului se deschide, cerurile se prăbușesc în el, aceste ceruri trecătoare. Puterea sufletului este mai mare decît iadul, mai mare decît orice suferință, mai mare decît boala și moartea. Cuprindeți în sufletele voastre lumea și o preschimbați în lumină. Lumina adevărată care tămăduiește orice rană. Numai într-un astfel de suflet Se arată Dumnezeu. Numai un astfel de suflet este viu cu adevărat și prilejuiește fericirea necontenită.
''Sunt de moda veche si cred ca cititul cartilor este pasiunea cea mai glorioasa pe care umanitatea a conceput-o.''
Orice început este o continuare, cartea vieţii e deschisă întotdeauna de la jumătate.
Cineva spunea că oamenii se prostesc în faţa întregului şi se cuminţesc în faţa detaliului. Deci să iubim şi să încurajăm detaliul!
Sunt ceea ce sunt, o întâmplare inexplicabilă, asemeni oricărei alte întâmplări.
Semnele mele particulare? Fericire şi disperare...
Când pronunţ cuvântul Viitor
prima silabă se îndepărtează deja în trecut.
Când pronunţ cuvântul Linişte
o distrug.
Când pronunţ cuvântul Nimic
creez ceva ce nu încape în nici o nefiinţă.
Chiar şi cea mai proastă carte ne poate da o temă de gândire.
Zbor aşa cum se zboară, deci cu aripile mele.
M-am gândit la fericire şi mi s-a făcut frică.
Să mori când trebuie, fără să treci pragul, să renaşti când e nevoie din toate câte le-ai aflat....
Nu există viaţă de om care cel puţin pentru o clipă să nu simtă că e nemuritoare.
Şi ca dovadă că am fost îţi vor rămâne doar cuvintele mele...
W. Szymborska
Vladimir Volegov paintings
Ultima modificare făcută de latan.elena; 08.11.2019 la 22:03.
„Era, ce întâmplare,
tocmai toamna aia
care topește totul în jur...”
Marius Tucă
"Încearcă ceva mai mult decât să atingi; simte.
Încearcă ceva mai mult decât să priveşti; observă.
Încearcă ceva mai mult decât să citeşti; absoarbe.
Încearcă ceva mai mult decât să auzi; ascultă.
Încearcă ceva mai mult decât să asculţi; înţelege.
Încearcă ceva mai mult decât să gândeşti; cercetează.
Încearcă ceva mai mult decât să vorbeşti; spune ceva.
Fă mai mult decât să exişti - trăieşte!"
John H. Rhoades
Ultima modificare făcută de latan.elena; 08.11.2019 la 22:19.
“Fă tot ce faci, din Iubire. Şi aşa, totul va fi mare. Chiar fapta măruntă.
Stăruinţa în faptele mărunte, din Dragoste, înseamnă Eroism.”
Monseniorul Josemaria Escriva de Balaquer s-a născut în Spania, în 1902; a studiat dreptul, teologia, filosofia şi literele. El a trăit o profundă experienţă creştină şi a urmărit să trezească în ascultători dorinţa de sfinţire laică (în mijlocul lumii) acolo unde ei trăiesc, muncesc şi se bucură, indiferent de circumstanţă, vârstă sau ocupaţie:
„Ceea ce te minunează, cred că are într-adevăr acest dar. Dumnezeu te-a căutat în exerciţiul profesiei tale ? Tot aşa a căutat pe cei dintâi: pe Petru, pe Andrei, pe Ion şi pe Iacob, aproape de plasele lor de pescari; pe Matei aşezat pe banca perceptorilor. Asuma-ti datoria să te sfinţeşti şi tu. Cine se gândeşte că aceasta e munca exclusivă a preoţilor şi călugărilor ? Tuturor fără excepţie le-a spus Domnul: “Fiţi perfecţi, aşa precum Tatăl meu ceresc este”.
Ca preot, Monseniorul aducea în parohiile unde slujea speranţa Împărăţiei cereşti pentru orice suflet omenesc, arătând că drumurile pământului pot fi drumuri de sfinţire şi lumină.
Redau în continuare o parte din cugetările sale care va invita sa va confruntati cu voi insiva într-un examen de conştiinţă care să redea sufletului pace, bucurie şi curaj, purtându-l uşor spre rugăciune, spre un contact mai intim cu Dumnezeu, învăţându-l să primească harul şi să răspundă cu o hotărâre clară şi generoasă.
Aminteşte-ţiSă nu-ţi fie viaţa stearpă. Fii de folos. Lasă urmă cu lumina credinţei tale şi a dragostei tale.
Nu-ţi voi povesti nimic nou.
Îţi voi răscoli amintirile,
pentru ca din mijlocul lor să răsară vreun gând
care să te rănească:
şi astfel să-ţi îndrepţi viaţa,
să păşeşti pe drumuri de rugăciune
şi de Dragoste.
Şi să sfârşeşti prin a fi un suflet ales.
X
Şterge, cu viaţa ta de apostol, dâra vâscoasă şi murdară pe care au lăsat-o semănătorii de ură. Şi aprinde toate drumurile pământului cu focul lui Christos pe care-L porţi în inimă.
XFie ca purtarea şi vorbirea ta să fie astfel încât oricine te va vedea sau te va asculta vorbind, să poată spune: omul acesta cunoaşte viaţa lui Iisus Christos.
XNu fii mic. Măreşte-ţi inima. Fă-o universală. Nu zbura ca păsările de curte, când te poţi înălţa ca vulturii.
XSeninătate! De ce să te mânii, dacă mâniindu-te superi pe Dumnezeu, plictiseşti pe aproapele tău şi petreci tu însuţi un moment greu… pentru ca, până la urmă, să-ţi treacă ?
XNu-ţi risipi timpul şi energia, care sunt de la Dumnezeu, azvârlind cu pietre în câinii care te latră pe drum.
XEşti oare un om de duzină ? Tu… cu grămada? Între noi nu încap călduţii. Umileşte-te şi Christos te va aprinde din nou cu focul Dragostei.
XTe loveşti de caracterul unuia sau al altuia… Este firesc să fie aşa: tu nu eşti o monedă de aur ca să poţi place tuturor. Şi apoi, fără aceste ciocniri cu aproapele, cum ai putea netezi colţurile, vârfurile, asperităţile, imperfecţiuni şi defecte ale caracterului tău ? Cum ai putea dobândi forma desăvârşită, ordonată, puternică şi suavă a Dragostei, a perfecţiunii ?
XDacă firea ta şi a celor din jurul tău sunt dulcege şi moi ca frişca, nu te poţi sfinţi.
XFii energic. Fii bărbat. Fii om. Şi apoi… fii înger.
XNu discuta. Din discuţie nu răsare lumina, pentru că o stinge patima.
XNu vei putea fi un conducător dacă tu vezi în mulţime doar o treaptă pentru a te ridica. Vei fi conducător adevărat numai dacă ai năzuinţa de a salva toate sufletele.
XNu te teme de adevăr, chiar dacă ar trebui să te coste viaţa.
XAdoptă în purtare curtenia pe care dragostea creştinească şi societatea în care trăieşti, o cer de la tine. Şi apoi, înainte! înainte spre culmi, cu o sfântă îndrăzneală, fără să te opreşti, până când vei urca toată coasta grea a împlinirii datoriei.
XPentru ce te dor şoaptele false despre tine ?
Dacă Dumnezeu n-ar fi cu tine, ai face şi tu la fel sau şi mai rău. Perseverează în a face bine şi ridică din umeri la şoapte.
XEşti curios, plin de întrebări şi de ascunzişuri, totdeauna la pândă. Nu-ţi este ruşine ca până şi în defecte să fii atât de puţin viril? Fii bărbat: aceste dorinţe de a cunoaşte istoriile altora schimbă-le în dorinţa şi în realitatea de a te cunoaşte pe tine însuţi.
XCaută să fii cât mai aproape de Sfântul Duh – Acela care trebuie să te sfinţească. Nu uita că eşti templul lui Dumnezeu. Mângâietorul trăieşte în inima ta: ascultă-L şi fii supus inspiraţiilor lui.
XDespre rugăciune
Fără rugăciune, acţiunea nu are nici o valoare. Rugăciunea este baza edificiului spiritual. Rugăciunea este atotputernică.
XNu ştii să te rogi ? Pune-te în prezenţa lui Dumnezeu şi din clipa în care vei spune: ”Doamne, nu ştiu să mă rog !”, fii sigur că ai şi început să o faci.
XA te ruga înseamnă a vorbi cu Dumnezeu. Dar, despre ce ?… Despre El, despre tine: bucurii, tristeţe, succese, înfrângeri, ambiţii nobile, preocupări zilnice, slăbiciuni… Mulţumiri, recunoştinţă şi cereri: iubire şi ispăşire. În două cuvinte: să-L cunoşti şi să te cunoşti, adică: sfântă intimitate.
XŞi în meditaţie se aprinde focul. Pentru asta te rogi: ca să devii rug, flacără vie, care să dea căldură şi lumină. Şi atunci când simţi că nu mai ştii să mergi înainte, când simţi că te stingi şi că nu mai poţi da focului trunchiuri parfumate, oferă atunci ramurile şi frunzele micilor tale rugăciuni, scurte şi fierbinţi, care vor întreţine flăcările rugului.
XIisus a spus: “Şi eu vă spun vouă: cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide.” Roagă-te.
XCând te duci să te rogi, du-te cu această hotărâre: să nu-ţi prelungeşti rugăciunea numai pentru că te simţi mângâiat şi nici să n-o scurtezi pentru că te simţi pustiu.
XNu-i spune lui Iisus că doreşti, în rugăciune, doar mângâiere. Dacă îţi acordă aceste mângâieri, mulţumeşte-I. Spune-I însă, întotdeauna, că doreşti stăruinţă în credinţă.
XStăruie în rugăciune ! Stăruie, chiar dacă osteneala ta ţi se pare stearpă. Rugăciunea dă întotdeauna roade.
Despre puritate
Sfânta puritate o dăruieşte Dumnezeu când se cere cu umilinţă.
XCe frumoasă e sfânta puritate! Dar nu e nici sfântă, nici plăcută lui Dumnezeu, dacă-i lipseşte Dragostea.
XMulţi trăiesc ca îngerii în mijlocul lumii.
– Şi tu… de ce nu?
XSfinţii nu au fost fiinţe anormale, cazuri interesante, materie de studiu pentru medicii moderni. Au fost şi sunt normali… din carne şi oase ca şi tine. Şi au învins!
XPentru a-şi apăra puritatea, Sfântul Francisc din Assisi s-a tăvălit în zăpadă, Sfântul Benedict s-a azvârlit într-un tufiş de mărăcini, Sfântul Bernard s-a aruncat într-un lac îngheţat.
– Tu, ce-ai făcut?
XIisus nu se mulţumeşte cu o parte: vrea tot.
XNu răsturna rânduiala lucrurilor: dacă Dumnezeu însuşi ţi se dăruieşte, la ce bun această înclinare a ta în primul rând pentru fiinţe?
XEşti slab şi de aceea cauţi un punct de sprijin pe pământ.
– Bine; dar ai grijă pentru a nu cădea, ca acest sprijin pe care-l apuci, să nu se transforme într-o greutate care să te târască, sau într-un lanţ care să te robească.
XTe zdrobeşte durerea pentru că o primeşti cu laşitate. Primeşte-o curajos, cu spirit creştin şi o vei preţui ca pe o comoară purificatoare.
Sfaturi pentru perioadele dificile
Nu spune: „Această persoană mă plictiseşte”.
Gândeşte-te: „Această persoană mă sfinţeşte”.
XNici un ideal nu devine realitate fără sacrificiu. Leapădă-te de tine însuţi.
XMâhnire. Copleşeală. Nu mă miră. E norul de praf ridicat de căderea ta. Dar ajunge! Suflarea harului nu a risipit acest nor? Apoi, mâhnirea ta, dacă nu o înlături, s-ar putea să fie scoarţa orgoliului tău. Te credeai oare, desăvârşit, fără păcat?
XNu te descuraja. Te-am văzut luptând,… înfrângerea ta de azi este antrenament pentru victoria definitivă de mâine.
XNu lua nici o hotărâre înainte de a o considera în prezenţa lui Dumnezeu.
XDacă trebuie să slujeşti pe Dumnezeu cu inteligenţa ta, atunci a studia reprezintă pentru tine o îndatorire foarte serioasă.
XNu fii pesimist.
Nu ştii că tot ceea ce se petrece este spre bine?
XOptimismul tău este urmarea logică a credinţei tale.
XAi pierdut ?
– Te rog gândeşte-te mai bine. Noi nu pierdem niciodată.
– Ţi-ai pus toată încrederea în Dumnezeu. Şi pe deasupra, ai întrebuinţat toate mijloacele omeneşti. Şi ai pierdut… Convinge-te de acest adevăr: succesul tău – acum şi în această încercare – era tocmai de a pierde. Mulţumeşte-i lui Dumnezeu şi reîncepe.
XCe ai pierdut? – Tu nu poţi pierde. Fii convins de aceasta. Tu n-ai pierdut, ai câştigat o experienţă. Înainte !
XRecurge la Îngerul tău păzitor în ceasul încercării. El te va apăra împotriva diavolului şi-ţi va da sfinte inspiraţii.
XTrăirea interioară înseamnă tocmai asta: să începi… şi să reîncepi.
XSă râzi de ceea ce este de râs. Dispreţuieşte gura lumii. Simte şi vezi pe Dumnezeu în tine însuţi şi în tot ceea ce te înconjoară.
Aşa vei sfârşi prin a dobândi sfânta îndrăzneală de care ai nevoie ca să trăieşti cu adevărata sensibilitate a unui creştin.
XŞi dacă ai această sfântă îndrăzneală, nu te mai interesează “ce s-a spus” sau “ce se va spune”.
XUn om nehotărât condamnă din nou pe Iisus la moarte.
XNu cere lui Iisus iertare numai pentru păcatele tale. Nu-L iubi numai cu inima ta… iubeşte-L cu toată puterea tuturor inimilor ale tuturor oamenilor care L-au iubit mai mult decât oricine.
XNu există altă iubire decât Iubirea de Dumnezeu !
XCe puţin lucru este o viaţă pentru a o oferi lui Dumnezeu !
XDoamne, Dumnezeul meu. Te iubesc, dar învaţă-mă să iubesc!
XŞtiu cât de mult mă iubeşti, Doamne… şi nu mi-am pierdut minţile!
XDoamne, dă-mi măsură în toate…, în afară de Iubire!
XDacă Iubirea, chiar iubirea omenească, ne mângâie aici atâta, cât de mare va fi mângâierea Iubirii în Ceruri?
XNu uita că durerea este piatra de încercare a Iubirii.
XTe doare lipsa de iubire creştinească a aproapelui pentru tine. Cât trebuie să-l doară pe Dumnezeu lipsa ta de iubire pentru El!
XNu critica: dacă nu poţi lăuda, mai bine taci.
XConstrânge-te de este nevoie, ca să ierţi întotdeauna, din prima clipă, pe acel ce te insultă, oricât de mare ar fi răul sau ofensa care ţi se face, căci mult mai mult ţi-a iertat Dumnezeu.
XCând te vei dărui lui Dumnezeu nu va exista nici o greutate care să nu poată fi învinsă de optimismul tău.
Bucurie
Dacă lucrurile merg bine, să ne bucurăm binecuvântând pe Dumnezeu care le ajută să înflorească.
Merg prost? Să ne bucurăm, binecuvântând pe Dumnezeu care ne face părtaşi la purtarea Crucii Lui.
XNu simţi bucurie? Gândeşte-te atunci: există o piedică între Dumnezeu şi mine.
– Aproape întotdeauna este aşa.
– Bucură-se inima celor ce caută pe Dumnezeu.
Virtuţi
Iisus… tăcea. – Tu de ce vorbeşti: pentru a te mângâia sau pentru a te dezvinovăţi?
– Taci. Găseşte bucurie în ocările ce ţi se aduc: vor fi totdeauna mai puţine decât meriţi!
XToate lucrurile de pe această lume nu sunt decât ţărână. Pune-le grămadă sub picioarele tale şi vei fi mai aproape de cer.
XTe necăjeşti şi te întristezi pentru că te simţi rece şi sterp când te cumineci.
– Spune-mi, când te duci la împărtăşanie te cauţi pe tine însuţi, sau îl cauţi pe Iisus? Dacă te cauţi pe tine, ai motive de întristare…
XO, Doamne! Pe zi ce trece mă simt mai puţin sigur de mine, dar mai sigur de Tine!
XAi încredere în Dumnezeu. El nu pierde nici o bătălie.
XBucuria şi pacea – sunt rodul lăsării tale în voia Domnului.
XTrepte: resemnare în Voinţa lui Dumnezeu, acceptarea Voinţei lui Dumnezeu, iubirea Voinţei lui Dumnezeu.
XDoamne, dacă aceasta este Voia Ta, fă din sărmanul meu trup, o Cruce.
XNimic să nu te lege de acest pământ, afară de dorinţa dumnezeiască de a preamări pe Dumnezeu.
XMică este iubirea ta dacă nu simţi îndemnul de a salva toate sufletele. Săracă îţi este iubirea dacă nu arzi de dorinţa de a insufla şi altor apostoli nebunia ta.
Fapte mărunte
Fă tot ce faci, din Iubire. – Şi aşa, totul va fi mare. Chiar fapta măruntă. Stăruinţa în faptele mărunte, din Dragoste, înseamnă Eroism.
XVrei, într-adevăr, să fii sfânt? Împlineşte-ţi micile îndatoriri de fiecare clipă: fă ceea ce trebuie şi fii în ceea ce faci.
XExistă oare, mai mare nebunie decât aceea de a împrăştia, cu mâini pline, grâul aurit pe pământ pentru ca de multe ori să putrezească?
Şi totuşi, fără această darnică risipă, n-am avea seceriş.
Fiule: care-ţi este dărnicia?
A fi copil
A fi mic: Îndrăznelile mari sunt întotdeauna ale copiilor. – Cine cere… luna? – Cine nu se uită la primejdii pentru a obţine ceea ce doreşte?
XFii copil al lui Dumnezeu şi bărbat în celelalte.
Nu dori să fii mare.
Când un copil se împiedică şi cade, nimeni nu e surprins… iar tatăl lui se grăbeşte să-l ridice. Rămâi copil şi când te vei împiedica, te va ridica mâna Tatălui Ceresc.
XRugăciunea voastră să fie bărbătească. A fi copil nu înseamnă a fi dulceag.
XCe bine e să fii copil! Când cel ce solicită o favoare e un copil, e de ajuns să spună: eu sunt fiul lui cutare.
Eu sunt… un fiu al lui Dumnezeu.
XAi văzut vreodată cum mulţumesc copiii? Imită-i, spunând, cum spun şi ei, lui Iisus, şi la bine şi la rău: “Ce bun eşti! Ce bun…”
XIisuse, chiar de ar fi să mor din iubire pentru Tine, niciodată nu-Ţi voi putea răsplăti harul pe care L-ai risipit pentru a mă face mic.
XDoamne, dă-ne acea nebunie molipsitoare, cu care să câştigăm pe cei mulţi.
XPorţi Cruce pe piept?… Bine. Dar… Poartă Crucea pe umerii tăi, în carnea ta, în inteligenţa ta: numai astfel vei fi apostol.
XTrebuie să fii un “om al lui Dumnezeu”, om de viaţă interioară, om de rugăciune şi de sacrificiu. Apostolatul tău trebuie să fie o revărsare de viaţă “pe dinăuntru”.
Stăruinţă
Oricine poate începe; numai sfinţii stăruiesc!
XStăruinţa ta să nu fie urmarea oarbă a primului tău impuls, un fruct al inerţiei: să fie o stăruinţă gândită.
XCare este secretul stăruinţei? Iubirea. Iubeşte-L şi nu-L vei mai părăsi niciodată.
XStăruie. Ca un copil care bate la uşă. Bate… şi bate încă… şi bate tare şi îndelung, fără ruşine. Şi cel ce iese să deschidă înfuriat se îmbunează în faţa nevinovăţiei făpturii inoportune…
Aşa trebuie să fii înaintea lui Dumnezeu!
MAI MULT:
'' A fost odată… un tânăr torent… Un tânăr şi frumos torent, maiestuos şi puternic, care venea dintr-un izvor adânc şi pur. Acest tânăr torent a ajuns la marginea unui imens deşert, şi acolo a fost absorbit de nisipurile arzătoare şi a dispărut… Deşi şi-ar fi dorit să ajungă la cealaltă margine a deşertului! Dar cu cât se avânta mai mult, cu atât se afunda mai mult… După mulţi ani, epuizat, a sfârşit prin a renunţa.
Nemaifiind acaparat de această căutare a „celuilalt ţărm”, el a început să se abandoneze pur şi simplu tandrelor şi blândelor mângâieri ale prietenului său, soarele. Încet-încet simţea că ceva se schimbă în el… o fluiditate… o uşurinţă… un abur… da! Devenea un abur şi fiecare din picăturile lui scânteia ca un diamant de lumină… A simţit apoi cum prietenul său vântul, care se amuza de uşurinţa lui, îl invită să-şi danseze viaţa în ritmul Marii Vieţi: el a învăţat să cânte lumii fericirea sa şi bucuria sa infinită… de a fi!
Adevărata transformare se întâmplă pentru cel care îndrăzneşte să se abandoneze Vieţii şi renunţă să lupte pentru atingerea unui obiectiv înscris în mentalul său. Încetează atunci puţin câte puţin obsesia căutării, căutarea rezultatului. Există pur şi simplu această clipă, ca o dimineaţă de Paşti(Înviere), şi care se numeşte viaţă.
Viaţa care curge simplă şi fericită, fără probleme, fără întrebări, fără îndoieli, care trăieşte în noi dintotdeauna: o viaţă blândă şi spumoasă de fericire; aici, în această clipă: da! Aici, în această clipă! Este o viaţă în timp ce „simt”, la întretăierea eternităţii şi a timpului, clipă unică, ritmată de alternanţa inspiraţiei şi expiraţiei, veritabilă pulsaţie cosmică a acestui prezent care nu se opreşte din a fi aici.''
Părintele Francis Dekeyser
''A percepe, un verb pe care nu-l mai foloseste aproape nimeni. Poate pentru ca implica sensibilitate si complicitate, necesita abilitatea sufletului de-a capta prin simturi fiecare nuanta, capacitatea de a intui invizibilul si a-l transforma in senzatii.''
Monia Pin
''Exista doar o singura calatorie posibila: cea pe care o facem in lumea noastra interioara. Nu cred ca putem calatori mai mult pe planeta noastra. Asa cum cred ca nu putem calatori pentru a ne reintoarce. Omul nu se mai poate intoarce in acelasi punct de unde a plecat, pentru ca, intre timp, el insusi s-a schimbat. De noi insine nu putem fugi.''
Andrej Tarkovskij
„Nu există cuvinte
ci numai dorința
de a vorbi.”
Nichita Stănescu
„Așează bunătatea ca bază a vieții tale, dreptatea ca măsură,
înțelepciunea ca limită, iubirea ca încântare și adevărul ca lumină.”
Peter Deunov
''Marea nu doarme. Şi, în trezia marii se află balsamul pentru spiritul care nu are linişte.''
Khalil Gibran
„Începutul şi sfârşitul lucrurilor vor rămâne o taină pentru om. El nu este în stare să vadă nimicul din care provine şi nici să recunoască nesfârşitul care-l va înghiţi.”
Blaise Pascal
Momentan sunt 251 utilizatori care navighează în acest subiect. (1 membri și 250 vizitatori)
Marcaje