"Reușim să vedem tot ceea ce avem sau doar ceea ce ne lipsește?Bucurați-vă de minunea de a fi, nu de a avea!"
Hrisostom Filipescu
În cele din urmă, ochii mei s-au deschis și am înțeles natura. Am învățat să iubesc în același timp.
Claude Monet
"Reușim să vedem tot ceea ce avem sau doar ceea ce ne lipsește?Bucurați-vă de minunea de a fi, nu de a avea!"
Hrisostom Filipescu
În cele din urmă, ochii mei s-au deschis și am înțeles natura. Am învățat să iubesc în același timp.
Claude Monet
Sunt ceea ce sunt,
Sunt propria mea creaţie specială,
Aşa că vino şi aruncă o privire,
Alungă-mă sau ovaţionează-mă
E lumea mea în care vreau să am puţină mândrie
Lumea mea şi nu e un loc în care să m-ascund
Viaţa nu merită nimic până când nu spui:
,,Hei, lume, sunt ceea ce sunt!”
Sunt ceea ce sunt,
N-am nevoie de laude, n-am nevoie de milă,
Bat singură la toba mea,
Unii cred că e zgomot, eu cred că e frumos.
Şi ce dacă iubesc fiecare pană şi fiecare paietă,
De ce să nu-ncerc să văd lucrurile din alt unghi?
Viaţa ta e o minciună până când nu spui:
,,Hei, lume, sunt ceea ce sunt!”
Sunt ceea ce sunt
Şi nu am nevoie de scuze pentru ceea ce sunt,
Îmi împart singură cărţile de joc,
Câteodată aşii, alteori, cărţile de doi.
E viaţa mea şi nu se returnează şi nici nu se adună,
O singură viaţă, aşa că-i timpul să te arăţi lumii,
Viaţa nu merită nimic până când nu spui:
,,Hei, lume, sunt ceea ce sunt!”
Floarea din asfalt
Daca ai in viata ta persoane carora sa le poti darui acest tablou, esti binecuvantat. Si pe masura ce trec anii, din ce in ce mai binecuvantat .
Iar daca acest tablou iti va fi daruit, inseamna ca esti o persoana foarte, foarte speciala.
“Cei care raman”. Un dar rar si atat de frumos de la Dumnezeu!
***
“Pentru cei care raman.
Pentru cei care raman sa plateasca nota de plata cand distractia s-a terminat.
Pentru cei care raman sa faca ordine cand petrecerea s-a incheiat.
Pentru cei care raman si asculta cand toti ceilalti doar au vorbit. Si apoi au plecat.
Pentru cei care raman langa tine si cand incepe furtuna, nu doar la plaja.
Pentru cei care raman si daruiesc cand toti ceilalti au luat tot si apoi au disparut.
Pentru toti cei ce raman si mor cu tine de gat atunci cand toata lumea s-a intors impotriva ta plina de furie. Ei totusi raman. Fara nici un alt motiv decat : "E prietenul meu!"
Pentru cei ce raman pe cale, alaturi de tine, atunci cand trandafirii incep sa dispara - si apar spinii. Cand mierea se transforma in fiere. Cand florile se transforma in cuie si laudele in bice.
Pentru cei ce raman sa te ajute chiar si cand nu ar trebui sa o faca.
Pentru cei care raman chiar si dupa ce chiar ai facut-o lata.
Pentru cei ce raman si zambesc chiar dupa ce le-ai dat motive sa planga.
Pentru cei ce raman si iubesc chiar si cand le-ai dat motive sa urasca.
Pentru cei ce raman si iarta, chiar si atunci cand chiar si tie ti-e greu sa te ierti.
Pentru cei ce raman si uita, chiar si atunci cand pare imposibil.
Pentru cei ce raman si aleg sa priveasca doar binele, chiar daca raul ar fi trebuit sa ii goneasca demult.
Pentru cei ce raman, intru unire, pace si iubire, cand toti ceilalti au plecat urmandu-si orgoliul.
Pentru cei ce raman si iti intind mana, atunci cand toti ceilalti te-au injunghiat pe la spate.
Pentru cei ce raman si rostesc cuvinte de iubire, chiar daca nu le meriti.
Pentru cei ce raman si incearca sa ajute, cand toti ceilalti au plecat criticand.
Pentru cei ce raman si daruiesc in continuare, chiar daca tu nu le-ai dat nimic.
Pentru cei ce raman chiar si cand nu mai ai nimic sa le dai.
Pentru cei ce raman si cred atunci cand ceilalti dispretuiesc sau ignora.
Pentru cei ce raman sa aline rani. Atat pe ale tale, cat si pe cele pe care li le-ai facut chiar tu.
Pentru cei ce raman sa iti lipeasca aripile, dupa ce ti s-au frant.
Pentru cei ce raman si lupta chiar si cand lupta pare pierduta.
Pentru cei care raman cu tine in corabie chiar daca aceasta da semne ca se scufunda.
Pentru cei care raman pe baricade, chiar daca victoria nu e sigura.
Pentru cei care raman si iti amintesc de visele tale atunci cand tu ai obosit.
Pentru cei ce raman chiar si atunci cand toata lumea le spune sa plece. Chiar si tu.
Gandul meu de Pretuire. Azi si intotdeauna. Pentru cei ce raman!
Vreau sa invat si eu. Sa raman. Orice-ar fi. Caci am inteles, in sfarsit.... Sa pleci e usor. Sa ramai, nu!”
#tablouriCaligrArt
#daruricusuflet
Dezîmbânzirea, frumoasa poezie a lui Nichita Stănescu, recitată de Horațiu Mălăele pe o grafică realizată de Ryan Woodward…
Ce este viaţa? Când începe şi încotro se îndreaptă?
În toate părţile deodată, zise
cel fără de părţi.
Într-o singură parte, zise
partea. Ce este?
Cum, ce este?
Este, pur şi simplu.
Adică E, adică S,
adică T, adică E.
Primul E mai vechi decât
ultimul E. Atât.
Nichita Stănescu
..și un omagiu adus lui Nichita Stănescu de către neîmbânzitul Florian Pittiș.
https://www.youtube.com/watch?time_c...&v=eH_QDyBgS3s
Sursa:https://webcultura.ro/ce-este-viata-2/?
Ultima modificare făcută de latan.elena; 31.10.2019 la 19:59.
'' Când nu ne bucură realitatea visele ne stau la îndemână.
Ray Bradbury
Noiembrie...
Noiembrie al meu mai poartă haina
Cu umeri goi și flori de câmp pe ea,
Din vara care-acum își duce taina
Într-un alt timp înscris, pe palma mea.
Îmi trec pe chipul lui buzele ude
Și degetele reci de-atâtea ploi,
Ca sculptorul în pietrele profunde
Cioplind spre amintire riduri noi;
Noiembrie al meu pe ritm dansează
Și trece peste prag cu pașii mici,
Cromatic ca-ntr-un vis ne proiectează
În pur și simplul lui acum... și-aici
Iar cand de frunze cosmic revelate
Se scriu în inimi mult prea multe foi,
O carte-ți fac, Iubire, să-ți prind șoapte
De stropi, pe rochia mea cu umeri goi.
Apoi, râzând de el, îl trag de poală
Și-i scutur zile reci peste copaci,
Ca poleiți și ei, din creanga goală,
Să-ți înflorească invizibili... maci...
Shanti Nilaya (Volumul "Din trup de femeie")
Triumful iubirii - Magda Isanos
As vrea sa fiu ca aerul usoara
si sa ma sui la cer si sa-l sarut
de bucurie ca se desfasoara
deasupra mea si-a ta si c-a facut
sa ne-ntalnim mereu in cate-o stea,
la care inca de copii priveam
cand rasarea-n anume ceas la geam,
si eu si tu spuneam:"E steaua mea!".
Si-asemeni stelei va fi fost si-o carte
care-n aceeasi vreme sa ne placa
mie-ntr-o parte, tie-ntr-alta parte
a stramtei lumi; si cine stie daca
ne-am despartit candva cu-adevarat
privirile pe cer si pasii pe pamant,
de vreme ce ni s-au amestecat
intr-un universal si orb alint...
Tii minte limba-n care mi-ai vorbit
intaia oara, si-n ce tara-anume,
si cate trupuri am schimbat si nume,
cand trecatoare morti ne-au adumbrit?
Eu nu mai stiu, dar amintirea ta
e ca un fir pe care-l simt prin vreme,
si nu m-as rataci si nu m-as teme
decat in clipa-n care m-ai uita.
Atunci, atatea lumi ce plamadira
cu truda lor fiinta noastra, una,
s-ar sparge-n haos pentru totdeauna
ca sa desfaca ceea ce-mpletira.
Din cer, ca dintr-un pom, cand s-ar desprinde,
ciocnindu-se bezmetice-ntre ele,
ca focuri de-artificii; si din stele,
ca la-nceput, un soare s-ar aprinde,
imprastiind pe-ntinderea albastra
noi sateliti, ca viata n-o sa stea...
si fiecare, surghiunit pe cate-o stea,
am astepta-o seara la fereastra
si-am spune tresarind:"E steaua mea!".
Gabriel Vasilescu
Acest Univers nu poate exista fara tine... fara oricare dintre noi.... Dumnezeu a creat un Intreg in care nimic nu e separat.
Lumina din noi nu dispare niciodata. Ea este mereu in noi si ne lumineaza calea si inima... este ceea ce suntem noi cu adevarat.
Sonata lunii
Sonata lunii de Beethoven
e însăşi luna coborâtă pe pământ.
Aşa s-ar crede şi aşa s-ar zice:
luna ce umblă prin păduri,
prin roua-albastră şi prin flori de crini,
şi-alcătuieşte din lumini
amare şi din dulce vânt
Ofelii, Margarete, Beatrice.
Printre acestea te alegi şi tu,
ca o parte din Sonata
ce încă niciodată
nu a fost cântată.
Lucian Blaga
Momentan sunt 154 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 154 vizitatori)
Marcaje