Buna dimineata,soare,buna dimineata,viata !
Buna dimineata,soare,buna dimineata,viata !
Ultima modificare făcută de latan.elena; 20.10.2019 la 09:37.
Cine îl are pe Dumnezeu, acela este fericit.
În viaţă niciodată nu poţi să spui că nu se întâmplă nimic. Nu există momente obişnuite. Totul e nou. Viaţa înseamnă o continuă alegere între Lumină şi întuneric, între prezent şi viitor, între somn şi Inviere.
Taina existenţei umane nu constă în a trăi, ci în a şti pentru ce trăieşti.
Dragostea învinge!
Suflete, nu te pierde, crede în iubire!
Ne întâlnim în rugăciune, acolo unde inimile îşi vorbesc altfel, dincolo de cuvinte… În tăcerea de după rugăciune…
Hrisostom Filipescu
"Iubirea Divină inundă conştiinţa mea cu sănătate şi fiecare celulă din corpul meu e plină de Lumină."
Florence Scovel Shinn
''Sunt paznic de turme.Turmă a gândurilor mele.
Iar gândurile mele toate sunt senzații.
Gândesc cu ochii și urechile,
Cu mâinile și picioarele,
Cu nasul și gura.
A gândi o floare înseamnă- a o vedea și mirosi.
Iar a mânca un fruct înseamnă a-i ști sensul.
De-aceea când , într-o zi de zăpușeală,
Sunt trist că prea mă bucur de ea,
Și mă întind pe iarbă,
Și îmi închid ochii înfierbântați,
Îmi simt tot corpul tolănit în realitate,
Știu adevărul și sunt fericit.''
Fernando Pessoa
" Timpul este iubire, iar anii sunt săgeţi lui."
Mihaela Dan
Influenta pe care voi o aveti asupra celor din jur este foarte mare – si voi nici macar nu va dati seama de asta. Unii dintre voi, Lucratorii in Lumina, spuneti: “Dar eu nu fac mare lucru. Ma duc la serviciu, merg din cand in cand la seminarii sau la intalniri pe teme de spiritualitate, citesc si uneori simt o stare de gratie, simt Iubire. Asta este tot ce fac…”.
Nu, nu e tot ce faceti.
Ganditi-va la un vas aflat undeva in largul oceanului, caruia i s-a defectat aparatul care ajuta echipajul sa se orienteze. In toiul noptii, acel vas se apropie de mal, insa echipajul nu are idee unde se afla si e intuneric. In departare se vede insa o mica lumina – vasul se indreapta catre acea zona si apoi, echipajul constata ca este un far a carui lumina ii ajuta pe marinari sa se orienteze, sa vada stancile, sa vada vasele ancorate in port si sa intre in siguranta in port. E doar un far, insa cat de pretioasa este lumina sa, pentru cei care vor sa intre in port cand e intuneric… Si poate ca marinarii nu i-au intalnit niciodata pe cei care se ocupa de acel far, poate nici macar nu le stiu numele, insa acei oameni au fost acolo, an dupa an, asigurandu-se ca este aprinsa lumina. Aceasta este o metafora care ilustreaza ce faceti voi pe Pamant.
Nu aveti idee ce impact are simpla voastra prezenta acolo unde sunteti; poate nu-i veti cunoaste niciodata pe cei care va vad Lumina si sunt ajutati de aceasta.
In ultima vreme lucrurile incep sa se schimbe – unii dintre voi incepeti sa intelegeti ce faceti, de ce sunteti aici, pe Pamant si ce creati in jurul vostru. Sunt oameni pe care nu-i veti cunoaste niciodata, dar asupra carora voi aveti un impact. Voi emiteti o energie fabuloasa. (Kryon)
Nichita Stănescu - Anotimpuri
Caci de-ar aduce toamna fulgii de zapada
Si ar pluti in aer jucausi,
Am alerga voiosi si reci pe strada,
Dar ne-ar fi dor de micii carabusi.
De primavara ar ingalbenii copacii,
Romantici printre frunzele de tei
Ne va fi dor sa infloreasca macii,
Si-n turme zbenguiala unor miei.
De s-ar putea ca pomii sa-nfloreasca iarna
in anotimpul friguros si inghetat,
Si-n frumusetea florilor de-a valma
Sa ne-amintim povesti cu Verde-imparat.
Dar toate-acestea par ca nu se poate,
Sa-ntrebator intoarcem drumul inapoi,
Aripi de carabus par astfel toate,
Minuni facute parca pentru noi
Natura în cuvinte: Picturile lui Josephine Wal
"- Oare cum este să fii OM?
- Cum să fie? E bine, doar…..până când cineva îţi rupe sufletul.
- Dar, oare cum e să fii FLOARE?
- Cum să fie? E bine, doar…….până când te rupe cineva.
- Şi ce fac, când sunt rupte?
- Şi omul şi floarea plâng de durere.
- Înseamnă că, să fii floare, este la fel cu să fii om?
- Da. Doar că florile nu pot să ţipe de durere.
- Deci, este mai bine să fii floare?
- Cred, că este mai bine, să fii OM – FLOARE!"
Sursa:NET
" Cu adevarat, cel mai mare dar pe care il ai de oferit este propria ta transformare."
Lao Tse
„Toată lumea vorbeşte despre propria suferinţă. De ce se pune accentul atât de mult pe suferinţă? De ce i se acordă atâta importanţă? Aminteşte-ţi una dintre legi: oricărui lucru vei da atenţie, acesta va creşte. Atenţia este mâncare – dacă îi vei da atenţie unui lucru, va creşte tot mai mult.
Chiar şi o plantă creşte mai bine atunci când grădinarul îi acordă atenţie. Dacă este neglijată, atunci nu mai contează nici pământul, îngrăşământul, ploaia sau razele soarelui; dacă i se va oferi orice, dar nu şi atenţie constantă, atunci va creşte mai greu. Dacă iubeşti planta şi îi acorzi atenţie şi uneori îi spui că o iubeşti, atunci ea va creşte frumos.
Atenţia este un fel de vitamina. Atenţia este esenţială în viaţă. Dacă nu te iubeşte nimeni, începi să te ofileşti.
Dacă nimeni nu îţi acordă atenţie, moartea îşi face loc; vrei să mori.
Dacă o persoană te iubeşte, atunci începi să tânjeşti după ea.
Dacă cineva îţi acordă atenţie, prinzi din nou viaţa. Atenţia este viaţa, elan vital.
Dacă ai putea să te iubeşti, atunci ai putea să ai grijă de tine şi nu ai mai avea nevoie de atenţia nimănui.
Dacă dai prea multă atenţie suferinţei, atunci nu vei face altceva decât să o sporeşti.
Dacă dai multă atenţie fericirii, atunci ea va spori.
Să nu te transformi în propriul duşman. Dacă eşti cuprins de suferinţă, atunci acest lucru nu se datorează decât faptului că ai dat atenţie unor lucruri greşite. Schimbă centrul atenţiei tale. Chiar dacă nu ai decât o singură amintire a unui moment de binecuvântare, aceasta îţi va fi de ajuns. Dă-i atenţie şi se va dezvolta. Sămânţa se va dezvolta şi din ea va creşte un copac!”
Osho
Poete, se-apropie seara; îți încărunțește părul
Auzi în visările tale singuratice chemarea de dincolo?E seară – spuse poetul – și-ascult, cineva poate strigă din sat,
Cu toată ora târzie
Veghez dacă două inimi tinere, rătăcite, se găsesc și dacă
Ochii lor lacomi cerșesc muzica menită să le curme tăcerea
Și să vorbească pentru ei.
Cine le va țese cântece de iubire, dacă eu stau pe țărmul vieții
Şi contemplu moartea și viața de dincolo?Cea dintâi stea a serii se stinge
Flacăra unui rug funerar moare domol lângă râul tăcut.
Şacalii urlă în cor în curtea casei pustii, în lumina istovită a lunii.
Dacă vreun călător, părăsindu-şi căminul, vine aici să vegheze
Noaptea şi cu fruntea plecată să asculte murmurul întunericului
Cine va fi acolo să-i şoptească tainele vieţii, dacă eu, închizându-mi
Uşile, aş încerca să mă lepăd de datoriile de muritor?Nu-mi pasă că-mi încărunţeşte părul.
Sunt pururi la fel de tânăr, sau la fel de bătrân,
Asemeni celui mai tânăr sau mai bătrân din satul acesta.
Unii au surâsul dulce şi simplu, iar alţii, un licăr viclean în privire.
Unii au lacrimi ce ţâşnesc la lumina zilei, iar alţii – lacrimi ascunse în întuneric.Toţi au nevoie de mine şi eu nu am timp să cuget la viaţa de dincolo.
Am vârsta tuturor, ce-mi pasă dacă îmi încărunțește părul!
Rabindranath Tagore
'' Tu eşti Lumina lumii dar nu o ştii, pentru că nu ai privit suficient de adânc în propria ta inimă. Opreşte-te o clipă şi priveşte.
Opreşte-te o clipă, ca să găseşti Lumina ce dansează în noaptea întunecată dinăuntru.
Vezi acele culori intense ce străpung norii negri, mâinile de Lumină care vor să atingă orizontul. Până când nu poţi vedea Lumina lumii în tine însuţi, nu o poţi aduce lumii.''
Paul Ferrini
''...îmbrăţişarea divină este conţinutul fiecărei clipe
pentru cel care îmbrăţişează evenimentul.''
Alphonse Goettmann
Momentan sunt 153 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 153 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
.jpg)
Marcaje