Buna dimineata,soare,buna dimineata,viata !
" Ce este frumuseţea nu ştiu, dar o văd peste tot."
A. Durer
Buna dimineata,soare,buna dimineata,viata !
" Ce este frumuseţea nu ştiu, dar o văd peste tot."
A. Durer
FOTOGRAFII ÎN PLOAIE
(și câteva versuri)
Dincolo de ploaie, tu ca o primăvară sub stele necunoscute-aici,
în odaie, absența ta cu unghiile
înfipte în nostalgia ploii –
și ploaia spală chipul tău din amintiri –
numai pe geam un surâs uitat de tine se
prelinge, tot mai incert, tot mai străin.Lucian Valea,
Ploaie
“Unii oameni simt ploaia. Alții doar se udă.” (Roger Miller)
We are walking in the rain… (Brigitte-Fredensborg)The best thing one can do when it’s raining is to let it rain (Ksenia Klykova)Alternative (Agnieszka Borkowska)Rain/Love/Life (John Counter)
Sursa:https://webcultura.ro/inca-zece-fotografii-in-ploaie/?
Ultima modificare făcută de latan.elena; 04.10.2019 la 11:21.
Un suflet prea mult timp rigid, își pierde elasticitatea.
Jean Cocteau
Trecem adesea pe lângă fericire fără să o vedem, fără să o privim, sau, dacă am văzut-o și am privit-o, fără să o luăm în considerare.
Alexandre Dumas
" Sufletul ajută trupul şi uneori chiar îl ridică de la pământ... este singura pasăre care işi poartă colivia!"
Victor Hugo
Vă îndemn să vă armonizați diferitele trăiri și întâmplări ale vieții punându-le în concordanță cu voința divină. Vă îndemn să vă faceți un rai din viața pământească.
Alice Bailey
În mod obișnuit, tot ce știm despre noi înșine este părerea altora. Ei spun «ești bun», iar noi credem că suntem buni. Ei spun «ești frumos», și noi credem că suntem frumoși. Ei spun «ești rău», «ești urât»... tot ce spun oamenii despre noi ne însușim. Asta devine identitatea noastră. E absolut fals, pentru că nimeni nu te poate cunoaște, nimeni nu poate să știe cine ești, în afară de tine. Tot ce știu alții sunt numai aspecte, iar acele aspecte sunt foarte superficiale. Tot ce știu alții sunt numai stări de moment; ei nu îți pot pătrunde în centrul ființei. Nici măcar iubita ta nu poate să pătrundă în miezul ființei tale. Acolo ești absolut singur, și numai acolo vei ajunge să știi cine ești.
Oamenii trăiesc toată viața crezând ce spun alții, bazându-se pe alții. De asta oamenilor le e foarte frică de părerile altora. Dacă alții cred că ești rău, devii rău. Dacă ei te condamnă, începi să te condamni și tu. Dacă spun că ești păcătos, începi să te simți vinovat. Pentru că depinzi de părerile altora, trebuie să te conformezi continuu ideilor lor, altfel își vor schimba părerea. Asta creează sclavie, o sclavie foarte subtilă. Dacă vrei să fii cunoscut ca fiind bun, valoros, frumos, inteligent, trebuie să faci concesii, trebuie să faci permanent compromisuri cu oamenii de care depinzi.
Și apare altă problemă. Oamenii fiind foarte mulți, îți alimentează mintea cu opinii de tip diferit, care se mai și bat cap în cap. O opinie contrazice o altă opinie; de aceea în tine există o mare confuzie. O persoană îți spune că ești foarte inteligent, altă persoană îți spune că ești prost. Pe cine să crezi? Cum să decizi? Așa că ești divizat. Devii bănuitor cu privire la tine, cu privire la cine ești. Și problema e foarte complexă pentru că în jurul tău sunt mii de oameni.
Intri în contact cu foarte mulți oameni, și fiecare îți bagă în cap ideea lui. Dar nimeni nu te cunoaște – nu te cunoști nici chiar tu –, așa că toată această colecție de idei devine înlăuntrul tău un talmeș-balmeș. E o situație înnebunitoare. Înlăuntrul tău sunt multe gânduri. Ori de câte ori întrebi cine ești, primești multe răspunsuri. Unele răspunsuri sunt ale mamei, altele ale tatălui, altele ale învățătorului și așa mai departe, și e imposibil de hotărât care e răspunsul cel mai bun. Cum să hotărăști? Pe ce criteriu? Și atunci ești pierdut. Asta este ignoranța de sine. Dar, din cauză că depinzi de alții, ți-e frică să intri în singurătate, și asta din cauză că, în momentul în care începi să intri în singurătate, ți se face tare frică de faptul că ai să te pierzi. Nu te-ai avut dintr-un bun început, dar sinele pe care ți l-ai creat din opiniile altora va trebui lăsat în urmă. De aceea ți-e tare teamă să intri. Cu cât pătrunzi mai adânc, cu atât știi mai puțin cine ești. Așa că, de fapt, atunci când te îndrepți spre autocunoaștere, spre cunoașterea de sine, trebuie mai întâi să te lepezi de toate ideile despre sine. Vei fi total pierdut, pentru că tot ce știi nu mai e relevant, iar ce este relevant nu știi încă.
Misticii creștini numesc asta «noaptea neagră a sufletului». Trebuie trecută și, după ce ai trecut-o, vezi zorile. Soarele răsare, și ajungi să te cunoști pentru prima dată. Prima rază de soare, și totul s-a împlinit. Primul ciripit de păsărele în aerul pur al dimineții, și totul s-a realizat.
OSHO, „Intimitatea – Încrederea în sine și în celălalt”
"Binecuvântat este omul care poate privi, în fiecare zi, ceva atât de pur şi de senin cum este cerul la apus, în timp ce lumea se frământă fără rost."
Henry David Thoreau
Simtamântul eternitatii ne leaga de divinitate.
Alberto Caracciolo
Unitatea de măsură a vieții este intensitatea cu care o trăim.
Luis Sepulveda
De-ar fi să iau viaţa de la început, şi să pot face din ea ce-mi place, după cum văd lucrurile astăzi, fără îndoială că mi-aş da mai mult timp pentru lucru, dar categoric, şi mai mult pentru aventură.
Andre Gide
David Croitor
Astazi am vorbit cu cineva si printre altele mi-a spus ca mi-a citit cartea. Nu a ras, nu a plans, dar a cazut pe ganduri.Cartea mea este strabatuta de la un capat la altul de un fir albastru de tristete.Persoana cu care am vorbit azi a vazut asta si mi-a spus.M-am bucurat cand am vazut ca in afara de Dumnezeu mai exista cel putin un om care a inteles asta.''Perioada prostiei'' este perioada ''sfintei simplitati'' si nimic mai mult.Ferice de cei care traverseaza o asemenea perioada pentru ca ei vor fi fericiti!Perioada prostiei este timpul in care destinul sau Dumnezeu te aseaza la locul tau, locul acela unde te poti vedea ca intr-o oglinda. Te vezi atat cat esti(si cat sunt), nu mai mare decat un punct.O fiinta atat de mică dar care poate duce in spate o bucurie atat de mare.Te uiti in oglinda si esti coplesit de minunile care sunt in tine si pe langa tine.Iti dai seama ca nu meriti nimic si totusi primesti fara incetare frumusete si bucurie, in valuri. Acesta este avantajul de a fi mic, nu astepti nimic, te-ai multumi cu putin si paradoxal, Cineva iti tot dă din belsug. Atunci cand esti fericit primesti daruri si nu stii de ce.Nici nu te intrebi, doar te miri.Cand esti fericit ti se pare ca toti oamenii iti sunt prieteni si nici nu-ti trece prin minte ca n-ar fi asa.Cand esti fericit nu ceri de la nimeni nimic si asta pentru că ai totul.Cand esti fericit ai totul neavand nimic.
Azi m-am crezut mare, mi-am dat importanță, am indraznit chiar sa ma revolt impotriva suferintei.M-am intrebat de cateva ori, de ce eu, de ce mie?Nu-i nimic grav, insa asteptarile mele au fost si sunt mari.Da, recunosc cu rusine, am pretentia ca ,desi sunt locuitor al acestui pamant, vreau sa-mi fie bine.Bine perpetuu.Nu vreau suferință, nu vreau nedreptate si nici ură.E bine ca nu le vreau, insa ele sunt ''bogatiile'' acestei lumi, n-am cum sa le ocolesc.Prin ele lumea ''progreseaza'' se dezvolta, asa se crede.Cine mai iubeste in ziua de azi, cine mai cauta cu ardoare dreptatea, cine si-ar da viata pentru o cauză sau pentru un om ? Cine? Eu nu, nici intr-un caz, sunt prea mare si prea important pentru mine. Eu si atat! Mă cultiv pe mine însumi si mă inalț. Da, firul de iarbă, aburul, umbra, punctul se înfoaie. Vrea sa fie primul, să fie și el cineva..O, daca as avea o oglindă in față să mă pot privi! Atunci as vedea cu adevarat cine sunt. Ce este omul?(David Croitoru)
david croitor picturi
''Ştii unde sunt bucuriile vieţii? În faptul că azi poţi vedea cerul. Că te poţi ridica din pat şi că te poţi gândi la viitor. Că eşti liber şi poţi alege cum să îţi trăieşti viaţa. Că te poţi bucura de trăiri, de arome, de tot ceea ce vezi. Că ai un loc care se numeşte "acasă". Că ai pe cine suna şi că acel om se va bucura că te aude. Că poţi spera şi că îţi poţi construi visuri după bunul plac. Că ai în fiecare zi şansa să o iei de la capăt, să te redescoperi, să devii cine îţi doreşti să fii. Că viaţa îţi oferă în fiecare zi o lecţie şi ocazii să înveţi ceva nou şi să construieşti oameni noi. Că ai un suflet viu, dependent de iubire. Zâmbeşte şi bucură-te de viaţa ta!''
''Adevăratele comori ale unui om se află în sufletul său... sunt toate sentimentele frumoase, forţa cu care se ridică ori de câte ori viaţa îl îngenunchează, spiritul liber, bunătatea, generozitatea cu care împarte tot ce are mai bun şi mai frumos, credinţa şi iubirea cu care se dăruieşte lumii... Iar fără aceste comori, până şi cei mai bogaţi oameni sunt foarte, foarte săraci...''
''Atunci când cunosc un om bun trăiesc sentimentul minunat că l-am îmbrăţişat pe Dumnezeu... Iar în ultimul timp simt că Dumnezeu mă ţine numai în braţe!''
Irina Binder
"Dorinţa de-a ajunge la stele este ambiţioasă.
Dorinţa de-a ajunge la inimi este înţeleaptă."
Maya Angelou
“Uneori flacara noastra se stinge, dar este reaprinsa de o scanteie a altuia.
Fiecare dintre noi trebuie sa fie profund recunoscator celor care reaprind flacara din noi”
Albert Schweitzer
Nichifor Crainic , "Ucenicul"
"Tu, marele bijutier
Al diademelor cereşti,
Tu, care veşnic şlefuieşti
În cosmicul atelier,
Primeşte-mă ca ucenic,
În nopţi de taină să mă-nveţi
Canonul sfintei frumuseţi,
Să scot podoabe din nimic.
Şi-aşa trudind la cizelat,
Slăvitul meu stăpân şi domn,
În zori să picotez de somn
Cu praf de stele pe halat.
Tu, care dăscăleşti artişti
Şi-ţi iei la glorie părtaşi,
Vizionarii uriaşi
În geniul cărora te mişti,
Cuvinte dă-mi să le-mpreun
Fierbinţi de-ntâiul suflu viu,
Dă-mi să le văd cât nu se scriu
Şi să le-aud cât nu se spun.
Din matca lumii să le chem
Şi-n duhul ei să le trimit
În constelaţii de sonet
Şi-n căi lactee de poem."
Momentan sunt 116 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 116 vizitatori)
Marcaje