Elena Latan

[latan.elena]

Ulciorul- Lucian Blaga

Pe masa îmi stă, durat din argilă,
ulciorul. În rostul ceramic aşez uneori,
cu rouă pe ele, iubitele flori.
Prefer trandafiriul de purpură.
Tainic, urmând un sacru canon,
dimineaţa, de o rază cerească
atins, trandafiriul îşi las-o petală pe masă,
dorind în lumină să stea fără mască.

Se face că torn, alte dăţi, în ulcior
tomnaticul soare prin teascuri trecut,
curgător aur crud,
vin de piatră, soi cald de Aiud.

Mai apoi câteodată păstrez în ulcior
şi-un lucru mai scump şi mai rar:
grămada de boabe de chihlimbar,
lacrimi pe care o pădure le-a plâns,
când ultimul alb unicorn s-a stins.



"Suflete, prund de păcate,
eşti nimic şi eşti de toate.
Roata stelelor e-n tine
şi o lume de jivine.
Eşti nimic şi eşti de toate:
aer, pasări călătoare,
fum şi vatră, vremi trecute
şi pământuri viitoare.
Drumul tău nu e-n afară,
căile-s în tine însuţi.
Iară cerul tău se naşte
ca o lacrimă din plânsu-ţi."
Lucian Blaga
















Cele mai bune 44 imagini din pictor.Stefan Luchian
Ștefan Luchian - Wikipedia

[latan.elena]

Puterea recunoștinței...
"Noi nu putem atrage ceva nou in viata noastra daca nu suntem deja recunoscatori pentru ceea ce avem.
De fapt, daca oamenii ar fi in totalitate recunoscatori pentru ceea ce au, ei nu ar mai trebui sa ceara nimic, intrucat totul le-ar fi dat chiar inainte de a cere ceva. Atat de mare este puterea Recunostintei..."
Rhonda Byrne

[latan.elena]

''Cucerește munți! treci vaduri! admiră curcubeie! Peste tot îți vei descoperi visele.''
Oscar Hammerstein II

[latan.elena]

„Mă asupresc sub tării. Sufletul reduce cerul la suflet. Unde privesc mă privesc.”
Emil Cioran

[latan.elena]

„Nu știu ce e timpul. Nu știu care-i adevărata lui măsură, în caz că el are vreuna. Cea din orologiu știu că e falsă: ea divide timpul în mod spațial, din afară. Știu că și măsura emoțiilor este falsă: ea divide, nu timpul, ci senzația timpului.”
Fernando Pessoa, Cartea neliniștirii



„Timpul, legănul speranței… Înțelepciunea merge înaintea lui, oportunitatea odată cu el, iar remușcările după el.”
Charles Caleb Colton

[latan.elena]

....un prezent care dansează...
Mai întâi, această lume are un alt fel de timp. Este timpul ritmului biologic, nu cel al ceasornicului şi al tuturor lucrurilor condiţionate de ceasornic. Nu există grabă. Este ştiut faptul că percepţia timpului este subiectivă, deci dependentă de calitatea atenţiei noastre, de gradul de interes sau de lehamite, şi de configurarea comportamentului în funcţie de rutine, scopuri şi termene-limită. Aici prezentul este auto-suficient, dar nu este vorba despre un prezent static. Este un prezent care dansează – o formă aflată în plină desfăşurare, care nu are o destinaţie precisă în viitor, fiind, pur şi simplu, propriul ei ţel. El pleacă şi soseşte simultan, iar sământa reprezintă un ţel în aceeaşi măsură ca floarea. Prin urmare, există timp pentru a percepe fiecare detaliu al mişcării într-o articulare cu nuanţe infinit mai bogate. De obicei, noi nu privim lucrurile, ci, mai degrabă, le trecem în revistă. Ochiul vede tipuri şi categorii – floare, frunză, piatră, pasăre, foc – mai mult imagini mentale decât lucruri, contururi vagi umplute cu culori şterse, mereu puţin prăfuite şi terne.

Dar aici, luminozitatea şi conturul unui mugur înflorind se aprofundează continuu. Există timp să le vezi, timp pentru ca întreaga ţesătură de vene şi capilare să se desfăşoare pe ecranul conştiinţei, timp să vezi până în străfunduri forma verdelui, care nu este deloc verde, ci un întreg spectru care se stabilizează ca verde – purpură, aur, turcoazul sclipind în soare al oceanului, luminozitatea intensă a smaraldului. Nu mă pot hotărî unde sfârşeşte forma şi începe culoarea. Mugurele s-a deschis şi fragedele frunze se ivesc şi se retrag cu un gest care este fără îndoială unul comunicativ, dar care nu spune decât ”Astfel!”. Şi asta este cumva foarte plăcut, chiar cât se poate de limpede. Semnificaţia este transparentă aşa cum culoarea şi textura sunt transparente, cu lumina ce nu pare să cadă asupra diverselor suprafeţe, ci să fie chiar înăuntrul structurii şi culorii. De fapt, acolo se şi află lumina, căci ea este trinitatea inseparabilă compusă din soare, obiect şi ochi, iar alchimia frunzei este tocmai culoarea şi lumina ei.
Alan Watts – Cosmologia voioasă. Incursiuni în chimia conştiinţei,

SURSA: http://www.ceruldinnoi.ro/Aforismul_zilei_2012.htm

[latan.elena]

"Fiecare artist isi inmoaie pensula in suflet si isi picteaza natura proprie in picturile sale"
Henry Ward Beeker



„In viata frumusetea dispare, in arta nu.”
Leonardo da Vinci



„Cand uitam de artist privindu-i tabloul, nu este oare cel mai mare elogiu pe care il putem aduce artistului?”
Alexandre Dumas






















Vladimir Volegov, 1957 | Tutt'Art@ | Pittura • Scultura ...
Vladimir Volegov

[latan.elena]

Viata mea se ilumineaza

Parul tau e mai decolorat de soare,
regina mea de negru si de sare.

Tarmul s-a rupt de mare si te-a urmat
ca o umbra, ca un sarpe dezarmat.

Trec fantome-ale verii in declin,
corabiile sufletului meu marin.

Si viata mea se ilumineaza,
sub ochiul tau verde la amiaza,
cenusiu ca pamantul la amurg.
Oho, alerg si salt si curg.

Mai lasa-ma un minut.
Mai lasa-ma o secunda.
Mai lasa-ma o frunza, un fir de nisip.
Mai lasa-ma o briza, o unda.

Mai lasa-ma un anotimp, un an, un timp.

Nichita Stanescu

[latan.elena]

,, Se aude, nu se caută. Se ia, nu se întrebă cine.
Un gând luminează ca un fulger, îmbracă cu necesitate, fără întârziere. N-am ales niciodată... Un instinct al rosturilor mistice, care cuprinde vaste spații si forme.Totul se întâmplă involuntar....dar ca un vifor al sentimentului libertății şi al necondiționării, al puterii şi al Divinului."
Nietzsche - ,, Ecce homo"...










Sri Vijan. | cool design artwork | Pint

[latan.elena]

"din când în când ajung să ma ridic
deasupra lumii mele
iar seara mă întorc purtând pe umeri
praf de stele "
Ivcelnaiv