Bolnavi de speranţă, aşteptăm întruna... iar viaţa nu e decât aşteptarea devenită ipostază.
Emil Cioran
Dacă ne întrebăm despre sensul şi valoarea vieţii, suntem bolnavi.
Sigmund Freud
Bolnavi de speranţă, aşteptăm întruna... iar viaţa nu e decât aşteptarea devenită ipostază.
Emil Cioran
Dacă ne întrebăm despre sensul şi valoarea vieţii, suntem bolnavi.
Sigmund Freud
Lecţie inutilă de logică
Aşa se-ntâmplă logic,
plecăm şi sosim undeva.
Plecăm pentru o clipă, pentru un ceas, pentru o viaţă,
poate nu trebuia să plecăm, dar problema nu-i asta,
ci faptul că sosim undeva, totdeauna sosim undeva,
poate nu sosim la timp, nu sosim unde trebuie, nu sosim
unde-am vrut,
dar sosim undeva şi câtă vreme sosim undeva totul e logic,
chiar dacă logica şi fericirea sunt lucruri total diferite,
totuşi am plecat şi am sosit undeva,
am greşit drumul, dar am sosit undeva
dar când nu mai sosim nicăieri
totul devine ilogic. Spre ce ne ducem
dacă nu sosim nicăieri?
Octavian Paler
“Exista un vechi mit chinezesc despre Firul Rosu al Sortii. Acesta spune ca zeii au innodat un fir rosu in jurul gleznelor noastre si l-au legat de toti oamenii carora le vom atinge destinul. Acest fir se poate indoi si incurca, dar nu se va rupe.”
In tot ceea ce ne uneste si tot ceea ce exista in imediata noastra vecinatate, in environmentul nostru… exista un camp cuantic de energie, un camp format din suma tuturor posibilitatilor. Acest camp cuantic a fost cunoscut in functie de descoperitorii sai: camp primordial, matrice dumnezeiasca, holograma cuantica, sursa, camp akashic, Dumnezeu. No matter the definition, acest camp ne unifica cu ceilalti printr-o retea invizibila, prin care suntem mereu conectati la tot ceea ce ne inconjoara.
Povestea, dupa cum urmeaza:
„Firul rosu al destinului” este o veche legenda asiatică. „Un fir rosu invizibil, ii unsşte pe cei predestinati sa se intalneasca, indiferent de timp, spatiu sau circumstanta. Firul se poate intinde oricat de mult, se poate incurca adesea, dar nu se va rupe niciodata.” Acest fir, legat de glezne la nastere, de catre o fiinta numita „Batranul de sub luna”, te uneste printr-o conexiune nestiuta, de persoanele cu care esti predestinat sa te intalnesti. Oamenii de care este necesar sa te lovesti in viata ta. Oamenii-sincron, oamenii-capcana, prietenii-pe-viata, prietenii-de-o-vara, oamenii-pereche… Se spune ca destinul tau sta conectat la o retea universala, tesuta cu fir rosu, un labirint de oameni ce iti vor marca existenta pe masura ce intra si ies din viata ta…
Odata ce ai fost “bransat la sufletul tau pereche”, destinul ti-a fost scris, indiferent de ce crezi tu despre asta. Si, ca orice legenda care se respecta, exista si o poveste in spatele ei: Un tanar baiat intorcandu-se catre casa intr-o noapte, vede un batran in picioare sub lumina lunii. Omul ii explica baiatului ca este legat de sotia destinata lui printr-un fir rosu invizibil, legat de glenze. Acesta ii arata tanarului fata ce va urma sa ii fie sotie. Fiind inca tanar si neavand intentii de casatorie, baiatul a luat o piatra de pe jos si a aruncat-o in acea fata, apoi a fugit departe. Multi ani mai tarziu cand baiatul a crescut intr-un tanar barbat, parintii i-au gasit o sotie si au aranjat nunta pentru el.
In noaptea nuntii, sotia il astepta in dormitorul lor, cu valul traditional acoperindu-i chipul. Ridicandu-l, tanarul barbat este incantat sa vada ca sotia sa este una din cele mai frumoase femei din sat. Tanara sotie purta un ornament pe spranceana. Curios, sotul o intreaba ce este cu acest ornament. Ea ii marturiseste ca atunci cand era mica, un baiat a aruncat cu o piatra in ea, lovind-o si lasandu-i o cicatrice pe spranceana si o acopera cu podoaba.
Mai mult:https://cigarettesandcoffeestains.wo...al-destinului/
Uneori încurcăm semnificaţia cuvântului “compasiune” şi credem că e vorba de empatie sau de milă.
Adevărata compasiune înseamnă să fii într-o stare receptivă, atunci când interacţionezi cu altcineva, astfel încât punctul tău de vedere să includă punctul de vedere al Creatorului; este abilitatea de a iubi şi a servi fără judecată.
Dacă ai o aliniere puternică cu Sinele tău atunci poţi experimenta cu adevărat ce este compasiunea, căci vei putea să îl asculţi pe celălalt fără să existe riscul sau ameninţarea de a fi scos din starea ta de receptivitate. Adică nu începi să te aperi, nu te laşi agăţat de energia celuilalt, pentru că ai practicat mult timp starea de aliniere cu Sinele tău.
Compasiune înseamnă să onorezi total experienţa cuiva, chiar dacă nu înţelegi de ce alege să facă un anumit lucru.
Este înţelegerea supremă că uneori nu înţelegem!
Continuare:Compasiunea – adevăratul catalizator spiritual
Nu spune -Tudor Arghezi
Nu spune nimăruia ce știi și ce-ai văzut :
E-o cale de-a-nțelege mai tristă, dar curată.
De cîte ori și zborul nădejdii ți-a căzut,
Să n-afle nici frăția, nici pizma niciodată.
De-ai aripi, ți le-ascunde, de-ai nimburi - de asemeni.
Nu-ți cheltui mireasma, ca rozele și crinii.
Ascunde-ți-o și steaua, ca-n sînul unei cremeni.
Ea știe că-i zălogul de taină al luminii.
Clădește-ți, frate, viața cu peșterile-n tine,
Departe de-altă viață, departe de-altă rază,
Și pardosindu-ți noaptea cu lespezi de rubine,
Vei ști tu singur dacă se sting ori scînteiază.
O punte duce-n bezna-ncuiată cu zăvor -
Sfărîmă-i-o și puntea, aruncă-ți și unealta.
Tu vei cunoaște singur, și-nvins și-nvingător,
Ce goluri și prăpastii îți leagă-o zi de alta.
Arta este comunicarea extazului.
P.D. Ouspensky
"Scopul artei nu este sa reprezinte aparenta exterioara a lucrurilor, ci semnificatia lor interioara."
Aristotel
Arta este rostirea tainei prin taină.
Vasili Kandinski
Artistul aparţine operei sale, şi nu opera artistului.
Novalis
Arta este triumful asupra haosului.
John Cheever
Kinuko Y Craft |Kinuko Y CraftPainter -
"Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!"
Matei 5:8
Nimic nu arată atât de frumos când este privit de aproape, ca atunci când este privit de departe.
Edward A. Murphy
În final, toate lacurile şi râurile se varsă în mare. Toate formele de iubire se topesc în iubirea divină – necondiţionată, esenţă a cine şi a ce suntem.
Cu toţii suntem atraşi de un curent interior spre a ne naşte, a creşte,a ne individualiza şi a ne contopi într-un întreg mai mare. Acesta este dansul divin.
Frumuseţea constă în aceea că totul se petrece de la sine.
Pentru ca acest lucru să se întâmple, noi nu trebuie să facem nimic....
Paul Ferrini
A deveni una cu sursa fiinţei noastre: aceasta este calea maturităţii interioare! Dar cum să o găsim? Cum să mergem spre ea? Trei forţe ne deschid calea într-acolo : suferinţa de zi cu zi, marile lovituri ale destinului şi fidelitatea faţă de exerciţiul interior. Din toate cele trei poate să ia naştere maturitatea.
Karlfried Graf Duerckheim
Rugăciunea cea mai înaltă e fără de cuvinte. Ea este pur şi simplu păstrarea şi înmulţirea sentimentului iubirii în orice situaţie.Repetaţi zilnic: "Fericirea supremă, desfătarea şi sensul vieţii pentru mine şi pentru urmaşii mei este iubirea pentru Dumnezeu.".
Viaţa este un proces oscilant între haos şi ordine. Ordinea este adesea mai periculoasă decât haosul.Rugaţi-vă ca iubirea pentru oameni şi pentru lume să devină pentru dumneavoastră un mijloc al iubirii pentru Dumnezeu.Rugaţi-vă pentru ca spiritualitatea, aptitudinile şi intelectul să fie un mijloc de acumulare a iubirii pentru Dumnezeu.
Serghei Nikolaevici Lazarev
Momentan sunt 241 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 241 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje