"Oricine trebuie să înveţe din gestul păsărilor libertatea şi înălţarea."
Teodor Dume
De experienţa spirituală depinde
modificarea radicală a omului
şi viitorul lumii.
Thomas Merton
"Exista ceva frumos in fiecare noua zi, este suficient doar sa privesti cu ochii sufletului."
Susan Randall
''Când natura se hotărăşte să zămislească o făptură cu adevărat frumoasă, pare să-şi dea silinţa să o facă desăvârşită.''
Armando Palacio Valdes
Poate copilăria n-a a fost o vârstă, ci o altă existenţă, mai precis un alt fel de existenţă. Un vis din care m-am trezit.
Tot ce a urmat a fost viaţă.
Octavian Paler
“Inima are raţiuni pe care raţiunea nu le cunoaşte.”
Blaise Pascal
A avea un prieten nu este ceva cu care oricine se poate lăuda.
Antoine de Saint-Exupery
E din neamul mare al licuricilor - omul: un vierme ce se transformă în lumină când iubeşte.
Lucian Blaga
Îmbătrânind
E seară şi mintea adună în amintiri mici
Minunea focului risipită-n jar – licurici.
John Masefield
Stelele nu se tem să apară ca nişte licurici.
Rabindranath Tagore
''Livada s-a încins în somn. Din genele-i de stufuri
strâng lacrimi de văpaie:
licurici.Pe coastă-n vreji de nouri
creşte luna.''
Lucian Blaga
Sunt magice: 19 imagini divine cu li
Mulţi oameni se duc la pescuit toată viaţa fără să ştie că nu caută peştele.
Henry David Thoreau
Dacă vrei fericire pentru o oră, trage un pui de somn. Dacă vrei fericire o zi, du-te la pescuit. Dacă vrei fericire pentru o lună, căsătoreşte-te. Dacă vrei fericire pentru un an, moşteneşte o avere. Dacă vrei fericire toată viaţa, ajută-i pe alţii.
(proverbe chinezeşti)
Trecutul este o imensă carieră de piatră prin care mulţi şi-ar dori să se plimbe ca pe autostradă, în timp ce alţii merg răbdători din bolovan în bolovan şi îl ridică pe fiecare, pentru că simt nevoia să vadă ce se ascunde dedesubt.
Jose Saramago
Cele mai uimitoare plaje de pe Pământ
"Nimic nu este mai mare ca omul cu Dumnezeu și nimic mai mic ca omul fără Dumnezeu."
Tihon
„Există trei metode pentru a deveni înțelept:
Rugăciunea, care este cea mai nobilă.
Imitația, care este cea mai simplă.
Experiența, care este cea mai amară.”
Confucius
Night Skies in Finland
Nichita Stănescu -Omul fanta
Se inchina lui
Georg Wilhelm Friedrich Hegel
Omul-fanta are indepartate origini.
El vine din afara:
din afara frunzelor,
din afara luminii protectoare
si chiar
din afara lui insusi.
Ia fiinta venind.
Astfel, el se umple
cu imaginile diforme
atarnand latoase de marginile
existentei,
sau, pur si simplu,
el adulmeca existenta
si ia nastere lasandu-se
devorat de ea.
Nu se stie cine mananca pe cine.
Omul-fanta azvarle mari piramide
de vid
peste mari deserturi.
El se apropie, se apropie.
Intalneste sfera
si are vederea aerului
si a simunurilor.
El mananca o frunza,
dar o mananca pe dinlauntru.
El este in afara pantec
si inlauntru gura cu dinti.
Nu se stie cine il mananca pe cine.
Omul-fanta face inconjurul lumii
si exista numai cat sa ia cunostinta
de existenta.
Sufletele mortilor
sunt atmosfera terestra.
Respiram sufletele lor;
sufletele lor isi infig cate un deget
adanc in respiratia noastra.
Omul-fanta moare
ca sa ia cunostinta de moarte.
El se lasa respirat
si la randul lui
respira
obiecte insufletite si neinsufletite
ca si cum ar fi aer.
Nu se stie cine respira pe cine.
Istoria coaguleaza in cuvinte solemne;
viitorul ni se infatiseaza sub forma unei
vorbiri
pronuntate de niste guri
cu mult mai perfecte decat ale noastre.
Pamantul lui a fi
isi trage aerul din pamantul
lui a nu fi
Nu se stie cine il respira pe cine.
Omul-fanta vine si vede.
Nu se stie daca intre ochiul lui
si ochiul lucrurilor
exista vreun spatiu pentru vedere.
Retina omului-fanta e lipita
de retina lucrurilor.
Se vad impreuna, deodata,
unul pe celalalt,
unii pe ceilalti,
ceilalti pe ceilalti,
Nu se stie cine il vede pe cine.
Nu e loc pentru semne,
pentru directii.
Totul e lipit de tot.
Omul-fanta vine din afara,
el vine de dincolo
si inca de mai departe de dincolo.
Odata venit,
nu se mai stie cine-a venit
si cine intr-adevar e de dincolo
si inca de mai departe de dincolo
este.
Totul e lipit de tot;
pantecul de pantec,
respiratia de respiratie,
retina de retina.
"Nu ridica vălul pictat pe care, trăitorii
Viaţă îl numesc; chiar dacă forme ireale pot fi pe el pictate
Nu fac decât să mimeze tot ce am crede
În culori întinse la întâmplare – în dosul lui stă ascunsă Teama
Şi Speranţa, Destine gemene care îşi împletesc mereu
Umbrele, deasupra haosului orb şi ameninţător.
Ştiam pe cineva care l-a ridicat – căuta,
Pentru că inima-i rătăcită era miloasă, lucruri pe care să le iubească
Dar nu le-a găsit, vai!, nici măcar nu erau acolo
Ceea ce există în lume, lucruri pe care le-ar fi aprobat.
Prin multele lucruri fără direcţie, el a mers,
O minune printre umbre, un spot de lumină
Pe scena întunecată, un Duh care se chinuie căutând
Adevărul. Dar nici el, nici Propovăduitorul nu l-au găsit"
(Nu ridica vălul pictat pe care trăitorii viaţă îl numesc de Percy Bysshe Shelley)
''Contemplaţia ta este un ocean, esti infinit!''
Yang Mu
''La inceput a fost cuvantul. La inceput a fost vidul. La inceput a fost vastitatea universului care urma sa fie impanzit de stele. La inceput a fost o nostalgie. La inceput a fost o singuratate. A fost un Dumnezeu care se juca cu lumina si cu umbrele, cu presiunile si cu absentele, dar apoi a descoperit care era mai amuzant sa se ocupe de traiectorii si compozitii chimice. Explozia primordiala, generarea, procreatia. Si astfel s-au format stelele, galaxiile, gaurile negre, cometele, inelele, lunile si centura de asteroizi, anii lumina, pulsarii si toate minunatiile universului. Pe o planeta putin mai mare decat o gamalie de ac a luat nastere o forma de existenta, care a evoluat, s-a extins, a generat un bipede cu un creier suficient de mare incat sa inteleaga ca exista, ca gandeste si sa incerce sa traseze niste semne, niste culori, cu degetele, pentru a uni stelele pe care le admira in noaptea infioratoare, pe cer, sau pentru a descrie ceea ce ochii vedeau, sau doreau sa vada...
Ce este corpul acesta care merge? Ce este mintea aceasta care elaboreaza? Ce este viata aceasta care ne inconjoara?''
Tiziano Fratus, "Uriasii tacuti"
..Priveşte şi-ascultă -
Ce linişte goală...
Solemnă...
Şi mută!...
Ion Minulescu
Momentan sunt 304 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 304 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje