Elena Latan

[latan.elena]

Buna dimineata, Soare ! Buna dimineata,Viata !



''Aprilie aseaza spiritul tineretii in tot ce ne inconjoara.''
William Shakespeare

[latan.elena]

"Da-ne intelepciunea de a-i invata pe copiii nostri
sa se iubesca, sa se respecte si sa fie buni
unii cu altii, astfel incat sa poate creste
cu pacea in gand.
Da-ne voie sa invatam sa impartim cu altii
toate bunatatile
pe care ni le dai pe acest Pamant."
Rugaciunea pentru Pace a indienilor din America

[latan.elena]

Lebăda tace toată viaţa ca să poată cânta desăvârşit o singură dată. Omule de geniu! Rămâi în umbră şi păstrează tăcerea până în clipa în care vei putea să apari cu toată strălucirea unei faime pe care nimeni nu o mai poate tăgădui.
Pitagora

[latan.elena]

Dragostea e o formă de respect pentru divinitatea din fiecare om. Dragostea e generozitate a spiritului. Dacă iubești cu adevărat pe cineva, asta implică încedere și onestitate. Dar poți practica iubirea zi de zi fără să ai un partener. Cred că dragostea are legătură cu un sentiment puternic de recunoștință pentru propria ta viață. Dacă te afli în acea etapă, în care recunoști divinitatea în fiecare persoană, asta îți va oferi o nouă perspectivă asupra relaționării tale cu oamenii.
Susan Sarandon

[latan.elena]

" Ce este femeia? O catedrală cu umerii de stâncă, cu încheieturi de fluture și cu altarul in pântec. "
Gabriel Petru Baetan



„Mai presus de toate, fi eroina propriei tale vieți...“
Nora Ephron

[latan.elena]

”cele șapte legi spirituale ale succesului”, de Deepak Chopra

La editura Mix a apărut volumul ”cele șapte legi spirituale ale succesului”, de Deepak Chopra.
Deepak Chopra definește succesul ca fiind o expansiune continuă a fericirii și o capacitate de a ne împlini dorințele fără eforturi deosebite. Pare utopic, nu-i așa? Suntem ”programați” încă din copilărie să luptăm foarte mult pentru a avea succes, suntem învățați că acei oameni care au succes sunt cei care duc o muncă permanentă cu ei înșiși. Autorul ne prezintă o viziune spirituală asupra succesului sub forma a șapte legi.

1. Legea potențialității pure

Practica tăcerii înseamnă angajamentul ferm de a petrece zilnic o anumită perioadă de timp pentru a fi pur și simplu. Experimentarea tăcerii înseamnă renunțare temporară la activitatea vorbirii, dar și la alte activități, cum ar fi privitul la televizor, ascultarea radului sau citirea unei cărți. Cine nu își oferă posibilitatea de a experimenta din când în când tăcerea nu face altceva decât să își stimuleze la infinit dialogul interior mental. La modul ideal ar trebui să medităm cel puțin o jumătate de oră în fiecare dimineață, și o altă jumătate de oră în fiecare seară. Introducem în acest câmp o intenție personală și împlinirea dorinței noastre se va produce spontan.

Aplicarea legii potențialității pure

1. Voi intra în contact cu câmpul potențialității pure practicând în fiecare zi tăcerea. Voi sta într-o meditaţie tăcută de cel puţin două ori pe zi, timp de aproximativ 30 de minute dimineaţa şi 30 de minute seara.
2. Voi urmări să intru în fiecare zi în comuniune directă cu natura, devenind martorul tăcut al inteligenţei care există în fiecare fiinţă vie. Mă voi aşeza în tăcere şi voi privi apusul soarelui, sau voi asculta sunetul valurilor oceanului ori al unui pârâu, sau voi mirosi pur şi simplu mireasma unei flori. În extazul propriei mele tăceri şi prin comuniunea cu natura, mă voi desfăta cu principiul vieţii care a existat din toate timpurile, conectându-mă la câmpul potenţialităţii pure şi al creativităţii nelimitate.
3. Voi practica ne-emiterea de judecăţi de valoare. Îmi voi începe fiecare zi cu afirmaţia: „Astăzi nu voi judeca nimic din ceea ce se petrece”, iar de-a lungul zilei îmi voi reaminti mereu această intenţie.

2. Legea dăruirii (consacrării)

Cea mai bună cale de a activa Legea dăruirii – de a declanşa întregul proces al circulaţiei – constă în luarea deciziei ca ori de câte ori intrăm în contact cu cineva, să-i dăruim ceva. Nu trebuie să fie neapărat un obiect material; poate fi o simplă floare, un compliment sau o rugăciune.

Aplicarea legii dăruirii

1. Oriunde mă voi duce şi cu oricine mă voi întâlni, voi dărui ceva. Darul meu poate fi un compliment, o floare sau o rugăciune. Voi începe chiar astăzi prin a dărui ceva tuturor celor cu care mă voi întâlni, activând astfel procesul de circulare a fericirii, bogăţiei şi abundenţei în viaţa mea şi în vieţile celor din jur.
2. Astăzi voi primi cu recunoştinţă toate darurile pe care mi le va oferi viaţa. Voi primi darurile naturii: lumina soarelui şi ciripitul păsărelelor, ploaia de primăvară sau prima ninsoare. Voi fi de asemenea deschis faţă de darurile celor din jur, indiferent dacă este vorba de daruri materiale, de bani, complimente sau rugăciuni.

3. Mă angajez să menţin deschis circuitul bogăţiei în viaţa mea dăruind şi primind cele mai preţioase daruri ale vieţii: afecţiunea, respectul, aprecierea şi iubirea. De fiecare dată când mă voi întâlni cu cineva, îi voi ura mental fericire, bucurie şi plăcerea râsului.

3. Legea karma-ei, sau a cauzei şi efectului

Karma înseamnă simultan acţiunea şi consecinţele ei, cauza şi efectul, căci orice forţă generează o forţă de răspuns, care se întoarce asupra noastră cu aceeaşi putere. Toată lumea a auzit expresia „Cine seamănă culege ceea ce a semănat”. De aceea, este limpede că dacă dorim să avem parte de fericire în viaţa noastră, noi trebuie să învăţăm mai întâi cum să semănăm seminţele care vor crea această fericire. Altfel spus, karma implică o alegere conştientă (angrenarea liberului arbitru).

Aplicarea Legii karma-ei, sau a cauzei şi efectului

1. Astăzi voi deveni martorul conştient al propriilor mele decizii, în fiecare moment al zilei. Prin contemplarea conştientă a acestor opţiuni, le voi aduce în câmpul conştiinţei mele. Voi conştientiza astfel plenar faptul că cea mai bună cale de a mă pregăti pentru viitor constă în a trăi plenar conştient în prezent.
2. Ori de câte ori voi avea de făcut o alegere, îmi voi pune următoarele două întrebări: „Care sunt consecinţele alegerii mele?” şi „Ne va aduce această alegere – mie şi celor din jurul meu, care sunt afectaţi de ea – mai multă fericire şi împlinire?”

3. Îmi voi întreba apoi inima şi voi asculta răspunsul ei, exprimat sub forma unei senzaţii de confort sau de disconfort. Dacă alegerea mea îmi va trezi în inimă un sentiment de confort, voi merge înainte, fără a mă crampona însă de ea. Dacă ea îmi va trezi însă un sentiment de disconfort, voi examina mai atent consecinţele ei cu ajutorul lucidităţii interioare. Această tehnică de întrebare a inimii îmi va permite să iau cele mai bune decizii, cele care sunt corecte în mod spontan, deopotrivă pentru mine şi pentru cei din jurul meu.

4. Legea efortului minim

Lucrurile trebuie acceptate aşa cum sunt, nu aşa cum am dori noi să fie în momentul prezent. Este foarte important să înţelegem acest principiu. Noi putem dori ca lucrurile să stea altfel în viitor, dar în acest moment trebuie să le acceptăm aşa cum sunt.

Aplicarea Legii efortului minim

1. Voi practica Acceptarea. Astăzi îi voi accepta pe toţi oamenii care îmi vor ieşi în cale, toate situaţiile, circumstanţele şi evenimentele care se vor petrece.
2. Acceptând lucrurile aşa cum sunt, îmi voi asuma Responsabilitatea pentru situaţia în care mă aflu şi pentru toate evenimentele pe care le consider problematice. Ştiu că asumarea responsabilităţii înseamnă să nu condamn pe nimeni şi nimic pentru situaţia în care mă aflu (nici chiar pe mine însumi).
3. Astăzi voi rămâne centrat în non-rezistenţă. Îmi propun să transcend nevoia de a-mi apăra punctul de vedere. Nu mai doresc să conving pe nimeni să-mi accepte punctul de vedere. Voi rămâne deschis faţă de toate punctele de vedere şi nu mă voi mai ataşa de nici unul.

5. Legea intenţiei şi a dorinţei

Intenţia se referă la viitor, dar atenţia nu poate fi focalizată decât asupra prezentului. Atât timp cât atenţia va rămâne focalizată în prezent, intenţia noastră (focalizată asupra viitorului) are toate şansele de a se manifesta, căci viitorul este creat pornind de la momentul prezent. De aceea, prezentul trebuie acceptat exact aşa cum este. Acceptaţi-vă prezentul şi croiţi-vă singuri viitorul. Viitorul oricui poate fi croit prin intermediul intenţiei detaşate, dar nu poate fi niciodată influenţat printr-o luptă cu momentul prezent.

Aplicarea Legii intenţiei şi dorinţei

1. Voi face o listă a tuturor dorinţelor mele. Voi purta lista cu mine oriunde m-aş duce. O voi reciti cu atenţie înainte de fiecare meditaţie, înainte de a intra în marea stare de linişte. O voi reciti la fel de atent seara, înainte de culcare, şi dimineaţa, după trezire.
2. Chiar dacă lucrurile nu vor fi orientate în sensul dorit de mine, voi avea convingerea că există o raţiune în această direcţie şi că planul cosmic are în vedere pentru mine intenţii care sunt mai presus decât cele pe care le-am conceput eu însumi.
3. Voi accepta prezentul exact aşa cum este şi voi contribui la croirea viitorului meu prin manifestarea intenţiilor şi dorinţelor mele cele mai profunde.

6. Legea detaşării

Ataşamentul are la bază teama şi insecuritatea, iar nevoia de securitate este centrată pe necunoaşterea Sinelui real. Sursa prosperităţii, a belşugului, a obţinerii oricărui lucru din universul material, este întotdeauna aceeaşi: Sinele real, conştiinţa care ştie cum să împlinească orice nevoie.

Aplicarea Legii detaşării
1. Astăzi îmi propun să fiu detaşat. Mă voi accepta pe mine aşa cum sunt, şi îi voi accepta pe cei din jurul meu aşa cum sunt.
2. Sunt deschis faţă de incertitudine, soluţiile vor apărea spontan pornind de la problemele create, de la confuzie, dezordine şi haos. Cu cât situaţia va părea mai nesigură, cu atât mai sigur mă voi simţi eu, căci incertitudinea este calea mea către libertate.
3. Îmi doresc să experimentez aventura, magia şi misterul vieţii, să mă amuz şi să mă joc.

7. Legea dharma-ei, sau a menirii în viaţă

Dharma este un cuvânt sanscrit care înseamnă „menirea în viaţă”. Legea dharma-ei afirmă că noi ne-am asumat manifestarea în această formă fizică cu unicul scop de a împlini această menire.

Aplicarea Legii dharma-ei, sau a menirii în viaţă

1. Îmi voi acorda întreaga atenţie spiritului care îmi animă trupul şi sufletul.
2. Voi face o listă cu talentele mele unice. Voi adăuga apoi toate acele lucruri pe care îmi place să le fac atunci când îmi manifest talentul unic.

3. Îmi voi pune zilnic întrebarea: „Ce pot face pentru a fi de folos altora?” Răspunsul la această întrebare îmi va permite să-i ajut pe alţii, plin de iubire.

Deepak Chopra a devenit un reper în medicina holistică (tratează omul ca tot unitar, în ansambul său corp-minte-suflet, prin eliminarea celor mai profunde cauze ale bolii). El a creat o teorie în jurul acestei metode de vindecare, un model numit Terapie Cuantică (Quantum Healing). Deepak Chopra este și speaker internațional. A participat la prelegeri pentru mari organizații și corporații și își continuă conferințele peste tot în lume.

Sursa
http://carteindar.blogspot.com/2017/...tuale-ale.html

[latan.elena]

Căci înţelepciunea e plină de restricţii: să nu faci, să nu dregi, să te abţii. Or, dacă reţinerile ar avea valoare, ar însemna că eu am fost de mic înţelept. Lipindu-mă de ziduri, stând mereu în defensivă, am făcut ce recomandă înţelepţii. Şi ce-am reuşit? Să trec nişte "bălţi". Am pierdut nenumărate ocazii de a ieşi din bârlogul vieţii interioare. M-am umplut de melancolii, precum câinii de purici. M-am ales cu înţelegerea ireparabilului.
Octavian Paler, „Deşertul pentru totdeauna”

[latan.elena]

Iată-mă în faţa unei întrebări fără rost: ce-i preferabil – fericirea banală ori suferinţele sublime? Ei, ce-i preferabil?
Aşa gândeam în seara aceea, stând acasă, mai mult mort decât viu, cu sufletul îndurerat.
(Dostoievski)



Orice om are printre amintiri unele lucruri pe care nu le dezvăluie tuturor, ci poate numai câtorva prieteni. Sunt şi lucruri pe care nu le dezvăluie nici măcar prietenilor, ci, poate, doar sieşi; chiar şi asta în mare taină. Dar sunt, în sfârșit, lucruri pe care se teme să şi le dezvăluie barem lui însuşi; asemenea lucruri cam adună, tare multişoare, orice om cumsecade. Ba, cu cât e omul mai cumsecade, cu atât adună mai multe. întrucât mă priveşte, m-am decis foarte recent să-mi reamintesc unele peripeţii din trecut; până mai ieri, le ocoleam sistematic, nu fără anumite nelinişti. Acum însă, când încep a mi le reaminti, ba, mai mult, când m-am hotărât să le înşir pe hârtie, iată, ei bine, acum vreau să fac o încercare: e posibil oare să fii absolut sincer măcar cu tine însuţi, să nu-ţi fie teamă de adevărul gol-goluţ ? Apropo de asta fac următoarea remarcă : Heine susţine că autobiografii cuprinzând adevărul adevărat nu există şi că omul, când e vorba de propria-i persoană, minte neapărat. După Heine, Rousseau, bunăoară, în confesiunile lui, a strecurat negreşit unele minciuni; şi, cică a minţit cu bună ştiinţă, din vanitate. Sunt sigur că Heine are dreptate: înțeleg foarte bine cum uneori poţi să-ţi atribui, numai şi numai din vanitate, crime; îmi dau foarte bine seama de ce gen poate fi vanitatea asta. Dar Heine, în aprecierile lui,, pornea de la un om care s-a spovedit în public. Eu, dimpotrivă, scriu numai pentru mine şi declar o dată pentru totdeauna că, deşi par a mă adresa unor cititori, n-o fac decât de paradă şi pentru că aceasta îmi ușurează scrisul. E vorba despre formă şi numai despre formă, dat fiind că eu nu voi avea cititori niciodată. Am mai spus-o.
Vreau să nu mă stânjenească în redactarea însemnărilor mele nimic. Nu am în vedere niciun plan şi niciun sistem. Ce îmi voi aduce aminte, aceea voi nota.

Continuare
Confesiuni - Literatura de azi

[latan.elena]

Depărtarea
Depărtarea se face roată cu zimți
pe fusul de taină-al auzului meu,
rupând din amorțitele minți
ale încă nenăscutului zeu
ce-așteaptă să-l ajungă din urmă
pământul, în viteză albastră,
ducând de mânere o urnă
cu inima smulsă, a noastră
Bate, se-aude, bate, se-aude
sferă în creștere drastică
De lacrimi șoselele-s ude,
memoria subțire, elastică,
praștie pentru pietre, gondolă
înecată-n Veneții copilărești,
dinte smuls cu sfoara din alveolă, –
jos orbita Vezuviului goală. Și ești.


Locul
Locul sentimentelor, vai
este-n urechi
Locul sentimentelor, vai
este-n ochi
în nară, pe limbă.
Vai, locul sentimentelor
este-n urechi
Ele dorm cum adoarme
cercelul atârnat
Ele fug pe zgârciul subţire,
ele se culcă pe toba timpanului…
…locul sentimentelor, vai,
este-n urechi.
Numai locul sufletului
nu este niciunde.
Sufletul nu are loc.
Locul sufletului nu este niciunde
Urechea lui este
urechea nimănui.


Ce este viaţa? Când începe şi încotro se îndreaptă?
În toate părțile deodată, zise
cel fără părți.
Într-o singură parte, zise
partea.
Ce este?
Cum, ce este?
Este, pur și simplu.
Adică E, adică S, adică T, adică E.
Primul E mai vechi decât ultimul E.
Atât.


Cântec
M-a uitat Dumnezeu, gândindu-mă
până când gândul
mi-a devenit trup.
M-au uitat frunzele
adumbrindu-mă
până când nevăzutul
mi-a devenit văzut.
Stau ca și cum cineva
ar trebui să-și aducă aminte de mine
și-ntre timp, ros de aer și nins
mi se stinge lumina-n oricine.


Poem
Uneori vorbesc în faţa ta,
ca-naintea unui zid înalt, de piatră
care se pierde leneş în nori.
Strig toate numele lucrurilor,
ştiute de mine vreodată.
Smulg secundele din oră
şi le arăt, bătând,
iar sub plăcuta înfăţişare a tăcerii
mărturisesc destinul plantelor.
Zidul înalt, de piatră,
deschide un ochi mare, albastru
şi-apoi îl închide.


Necuvintele
El a întins spre mine o frunză ca o mână cu degete.
Eu am întins spre el o mână ca o frunză cu dinţi.
El a întins spre mine o ramură ca un braţ.
Eu am întins spre el braţul ca o ramură.
El şi-a înclinat spre mine trunchiul
ca un măr.
Eu am înclinat spre el umărul
ca un trunchi noduros.
Auzeam cum se-nţeteşte seva lui bătând
ca sângele.
Auzea cum se încetineşte sângele meu suind ca seva.
Eu am trecut prin el.
El a trecut prin mine.
Eu am rămas un pom singur.
El
un om singur.

Mai mult
https://pentrunichita.wordpress.com/...uvintele-1969/

... şi se aude pământul
înaintând spre stele,
împins de bătăile inimii mele ...

Nichita Stănescu

[latan.elena]

"Vorbele bune nu costă mult. Nu afectează nici limba, nici buzele. Îi fac pe ceilalţi să fie mai buni. De asemenea, ele produc imaginea asupra sufletelor oamenilor, şi această imagine este cu adevărat frumoasă."
Blaise Pascal



Dar această bunătate nu poate să apară decât în urma unor modificări fundamentale în starea ta de conștientizare.
Când te oprești să mai judeci și începi să accepți lucrurile așa cum sunt, îți eliberezi mintea.
Îți creezi spațiu pentru iubire, bucurie și pace.
Iubirea este un fel de A fi.
Iubirea nu vine din exterior; ea vine din interior.
Nu o poți pierde niciodată și nu te va părăsi niciodată.
Nu depinde de un alt corp sau o formă exterioară.
Eckhart Tolle



Şi ceea ce numiţi lume, trebuie să începeţi s-o creaţi: gândirea voastră, imaginaţia voastră, voinţa voastră, dragostea voastră trebuie să devină această lume.
Friedrich Nietzsche