Buna dimineata, Soare !Buna dimineata,Viata !
Buna dimineata, Soare !Buna dimineata,Viata !
" un lucru frumos este o bucurie pentru totdeauna: îşi creşte farmecul şi niciodată în nimic nu va pierde. ..."
Ai Qing, Anotimpuri
Iarna e somn,Primăvara e trezire,
Toamna e oboseală,
Vara extaz.
Extazul e urmat de oboseală,
Oboseala de somn,
Somnul de reînviere –
De ce iubesc oamenii primăvara?
Domnisoara, iazurile fierb
Ploile decad in serpentine
Daca azi ai cumpara un cerb
Fara frunze n-as veni la tine
Domnisoara, domnisoara
Stoluri peste cranguri zboara
Clipa-i aripa usoara
Si pe ceasul meu coboara
Peste flori se face seara
Domnisoara...
Domnisoara, stelele ard in vin
Noptea s-a oprit la tine in plete
Dor in inimi este prea putin
Aur e prea mult in verighete
Domnisoara, domnisoara
Stoluri peste cranguri zboara
Clipa-i aripa usoara
Si pe ceasul meu coboara
Peste flori se face seara
Domnisoara...
Domnisoara, pasii tai usori
Ma trimit mereu spre-o mare sumbra
Escortat in viata de doi sori
Eu sunt arestatul fara umbra
Domnisoara, domnisoara
Stoluri peste cranguri zboara
Clipa-i aripa usoara
Si pe ceasul meu coboara
Peste flori se face seara
Domnisoara...
Stoluri peste cranguri zboara
Clipa aripa usora
Si pe ceaul meu coboara
Peste flori se face seara
Domnisoara...
Marian Nistor
Este Har
„Să iubești fără să fii iubit.
Să slujești fără să fii prețuit.
Să dăruiești fără a ți se mulțumi.
Să te jertfești fără a ți se recunoaște.
Să ierți fără să fii iertat.
Să-l susții pe cel ce te-a lepădat.
Să rămâi liniștit, deși ești nedreptățit.
Să crezi fără a fi deplin lămurit.
Să investești, clădind fără speranțe.
Să crezi, deși nu vezi față în față.
Să taci pentru a nu face rău.
Să vorbești de dragul adevărului.
Să înduri fără murmur, fără a cârti.
Totul să-ți aparțină, dar de toate bucuros să te lipsești.
Acesta este har.
Ne rămân postul, rugăciunea și plânsul.”
Arh. Iustin Parvu
" Dacă vrei să ai o viață fericită, leag-o de un scop, nu de oameni sau lucruri."
Albert Einstein
Cred că totul se întâmplă cu un motiv. Oamenii se schimbă ca să înveţi să renunţi la ei, lucrurile merg prost ca să le apreciezi atunci când merg bine, crezi în minciuni ca să înveţi să nu ai încredere în nimeni în afară de tine şi, uneori, totul se duce de râpă ca să facă loc lucrurilor bune.
Marilyn Monroe
Nu suntem niciodată nici atât de fericiţi nici atât de nefericiţi pe cât credem.
La Rochefoucauld
Dincolo de fericire şi nefericire se află pacea.
Eckhart Tolle
Nu înţeleg ce mai caut pe această lume în care fericirea mă face mai nefericit decât nefericirea.
Emil Cioran
Suprema fericire poate fi cea mai mare cauză a nefericirii.
Leonardo da Vinci
Acţiunile hotărăsc fericirea sau nefericirea omului.
Aristote
Cântec I - Zaharia Stancu
Azi dimineaţă eram rouă.
A venit soarele şi m-a băut
Viaţa împărţindu-mi-o-n două.
Azi la amiază eram nor,
A venit soarele şi m-a băut
Picătură cu picătură, uşor.
Astă seară stea voi fi, stea,
N-am să clipesc de multe ori.
Marea mă cheamă, vrea să mă bea.
diensilver@deviant-art.com
Pot oare cuvintele sa descrie mireasma suflarii primaverii?
Neltje Blanchan
Florile primăverii sunt visele iernii povestite dimineaţa, la micul dejun al îngerilor.
Khalil Gibran
Primăvara este o sărbătoare imensă la care participă toate elementele naturii.
Victor Hugo
Ultima modificare făcută de latan.elena; 10.03.2019 la 15:12.
Hemografia
A venit îngerul şi mi-a zis: de atâta amar de vreme te veghez ca să ajungi om de ştiinţă şi tu până acum nu ai inventat nimic!
Cum să nu; am inventat; numai că ştiinţa pe care eu am creat-o este atât de subtilă, încât uneori se confundă cu firescul. Ea se numeşte hemografia, adică scrierea cu tine însuţi.
II
Această scriere încearcă să oprească în loc ceea ce nu poate fi oprit niciodată în loc; starea fericirii, adică. Speranţa secretă a celui care există, adică Pricina secretă de a exista a celui care există, adică.
III
Hemografia este o ştiinţă tânără. Ea are numai vârsta umanităţii. Ea are numai vârsta celui care se scrie pe sine. Strămoşii ei sunt în viitor. Din această pricină, ea pare stângace când de fapt este plânsă, şi pare sângerândă, când de fapt este numai roşie.
IV
Cel mai mare hemograf nu s-a născut încă, dar făcând calculul trist că se împlinesc 90 de ani de când Eminescu nu a mai scris real, cred că în acest an el se va naşte din nou de la început. Mă gândesc că dacă unei femei îi trebuie 9 luni ca să producă miracolul existenţei, 90 de ani îi trebuie ţării ca să-l renască pe el. Eu am venit pe lumea limbii româneşti ca să-l vestesc.
V
El va fi neasemuit de frumos şi toată fiinţa lui, chiar şi trupul lui vor fi o neasemuită vorbire. Se vor usca lacrimile femeilor părăsite, iar îndrăgostiţii vor vedea păsări cu gâtul uimitor de lung întretăind soarele la amurg.
VI
El însuşi nu va fi foarte fericit, dar toată fiinţa lui va revărsa un fel de fericire a vorbirii, încât toate tinerele fete, auzindu-l, îi vor purta cuvintele la ureche ca pe un cercel de diamant.
VII
Chiar nici tinerii bărbaţi nu vor avea timp să-l invidieze, fiind deodată şi de tot preocupaţi să-l iubească.
El nu va trăi foarte mult, încât ultimul lui chip văzut va fi un chip de bărbat tânăr.
El nu va scrie multe cărţi, dar cuvintele lui vor fi nesfârşite.
El nu se va înălţa la ceruri fiind confundabil cu ele.
Va bea vin, va plânge în hohote, va râde din inimă.
VIII
El n-o să-şi aducă aminte de mine, pentru că aşa este cuviincios.
El îşi va aduce aminte numai de o fiinţă foarte frumoasă şi care târziu şi altă dată va urma să se nască.
IX
Hemografia este abstractă şi practică totodată. Te scrii pe tine pe dinăuntrul sufletului tău mai întâi, ca să poţi la urmă să scrii pe dinafară sufletele altora.
X
Îngerul se uită posomorât la mine:
Eu aş fi vrut să fac din tine un om, iar nu un înger.
De ce mă dezamăgeşti?
XI
Trece în fugă un copil şi se opreşte brusc. Se uită lung la noi şi ne spune: Mă, voi nu vreţi un măr, că mie nu-mi mai este foame de el!
Femeia, Mărţişorul primăverii noastre
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu
Fecioara Maria este arhetipul Frumuseţii şi Dragostei Fecioarelor-Femeilor-Mamelor.
Eros e îmbrăţişarea Fecioarei angelice ce dă flacără sufletului înălţându-l dincolo de stele.
Mama zămisleşte în sânul ei binecuvântat darul cel mai dumnezeiesc al nemuririi omului.
Erudiţia Femeii împodobeşte viaţa celor dragi în majestuoasa porfira regală a Familiei.
Iubirea Fecioarei zămisleşte farmecul sublim din azurul dorinţei ce ne-ngemănează fiinţa.
Aurul sufletului Mamei cuprinde înţelesurile cele mai limpezi ale existenţialităţii noastre.
Muierea din Femeie se pogoară ca o rapsodie serafică ce dă vibraţie lirei sufletului ales.
Ăst timp preface voinţa Mamei într-o liturghie a Dorului deasupra vremilor, eternizându-le.
Răbdarea Fecioarei e un azur de cer şi răsărit de ape, adâncimi de adânc şi înălţimi stelare.
Ţelul Femeii i-a fost hărăzit de Dumnezeu, ca omul-consoartă să împlinească destinul lor.
Inima Mamei împleteşte dorul cu harul, năzuinţa cu credinţa în zvâcniri de catapetesme.
Şoapta Fecioarei-murmur de ape susurând zările lăuntrice în undele cărora surâd luceferii.
Onoarea Femeii ţâşneşte mireasmă celestă din corola florilor ce dă frumuseţe pământului.
Ruga Mamei trebuie să fie miracolul care aliniază planetele gândirii voinţei ei ancestrale.
Universul Femeii este bolta sub care pruncul scânceşte după autoritatea Omului ideal.
Libertatea Fecioarei e o necuprinsă sferă celestă ce stă pe tronul Libertăţii lui Dumnezeu.
Primăvara Fecioarei este paradisul în care înfloresc cerul Dragostei şi pământul Iubirii.
Raţiunea Mamei este Dorul în care se desfată armonia divinităţii sufletelor înţelepte.
Iubirea Femeii este acea puritatea de luceferi-ninsori cuprinzând bărbatul în proprii fiori.
Mărţişorul Primăverii-Fecioara aprinde-n suflet flacăra nemistuită a tainicelor întâlniri.
Ălălalt sceptru al Femeii, dincolo de iubire este dragostea ei pentru frumuseţea prieteniei.
Viaţa Mamei este un sceptru regal sub care se exercită autoritatea monarhică a Tatălui.
Eternul feminin nu e un mister ce rămâne ascuns, ci o Taină în care se tâlcuieşte veşnicia.
Romanţa Femeii aprinde zorii de suflet, săltând pe strune de vioară văpăile îndrăgostiţilor.
Izvorul Femeii e Dorul purtător de iubire, ce-nalţă nestingherit frumuseţea formelor Zidirii.
Idealul Femeii brodează zările senine ale sufletului peste care se pogoară mirific Curcubeul.
Nădejdea Fecioarei e duhul ce-nalţă aripi de floare, dând gândului formă, cuvânt şi culoare.
Ochii Mamei sunt lumina ce-îmbrăţişează vraja Dorului în adierea lui de sfântă sărbătoare.
Aura Femeii cereşti e surâsul Icoanei la care bărbaţii aleşi îi aduc venerare nepământeană.
Soarele Femeii este bărbatul ce-o divinizează, precum şi sacrul odor care-o înnobilează.
Tandreţea Femeii este mireasma cromaticelor roze, delirul poeziei, mărgăritarul de raze.
Religia Mameii este Iubirea dezmărginită care îmbrăţişează Dragostea dumnezeirii.
Elocinţei Fecioarei trebuie să i se atribuie ca un nepreţuit giuvaer cel mai preţuit elogiu.
Femeia - Eterna Iubire Frumoasă
Fecioara Maria e hărăzită să odrăsleasă frumosul şi dragostea în Creaţia Fiului ei.
Eterna iubire este Femeia care te-nalţă cu sufletul pur spre azururi de constelaţii.
Mama-şi resfiră gândurile albe în lira de seraf, ca rândunelele ce fâlfâie spre cer.
Enigma Fecioarei ţese năzdrăvana dorinţă în taina voluptăţii aprinselor scântei.
Inima Femeii brodează pe ghergheful lumii cărarea sidefie-a dogoritoarelor oraţii.
Adevărul suspină în sufletul Mamei-temelia vieţii, mână-n mână cu Dorul străjer.
Existenţa Femeii e acel Empireu odrăslit în soare, presărat cu eternele mângâieri.
Taina Fecioarei zămisleşte adâncuri, ce-o lume-ntregă le poate cuprinde frumos.
Esenţa Mamei e din rădăcina divină ce strânge la sân frumuseţi, adevăr şi lumină.
Răbdarea Femeii e meridianul cărării fierbinte a paşilor de azi şi-a paşilor de ieri.
Nădejdea Fecioarei este Mirele ceresc, cu pletele Luceafăr ca chipul lui Hristos.
Azurul Mamei înşiră anotimpurile răpite primăverii ce-a-nmiresmat dulcea grădină.
Iubirea Femeii uimeşte întreaga noastră zidire, cu focul ce arde de tot şi totuşi rămâne.
Universul Fecioarei răzbate ca un potop năvalnic de dor în zborul suav de porumbiţă.
Bucuria Mamei este marea Arcă ce-adună în pântec cununi de cer şi zămisliri de îngeri.
Idolul Femeii e pseudonimul Dochiei, îndrăgostita prinţesă-martiră a vetrelor române.
Rondelul Fecioarei e rază, e zâmbet, e frază, e stropul de sânge-nemuritoare mlădiţă.
Eminul Măicuţei e Sfântul Prunc odrăslit de Feciora Maria în zâmbet şi-n plângeri.
Femeia-eterna iubire frumoasă e Dorul-scânteie în pâlpâirea soarelui la amiază.
Regala Fecioară se-aprinde în har cum ard îndrăgostiţii în vârtejul focului-horă.
Uimirea Femeii e freamătul Paradisului ce scapără cerul când pământul scânteiază.
Măicuţa este gena sfântă de ţărână, aluat dospit pecetluit în veci cu cerul auroră.
Omul e ramura-nflorită din mugurul Femeie-romanţa inimii ce-n suflet lăcrimează.
Astrul Fecioarei surprinde unda amintirii ca ispititoarele sirene cu cântecul de proră.
Sonetul Mamei-i cântare de îngeri ce vine de Sus şi binecuvântări serafice-i urează.
Ăst timp Fecioara, Femeia, Mama, rămân răsăritul zorilor sublime în sufletele noastre.
Tuturor aleselor Fecioare, Femei, Mame: întru eterne iubiri frumoase!
† Sf. Ier. Teofilact Mărturisitorul, Pavel Mărturisitorul, Sf. Mc. Dometie.
Sursa:
Femeia, Mărţişorul primăverii noastre | Eveniment | Art-emis
MIRAJUL DIVIN SI ETERN AL FEMEII
''Speranţa poate fi o forţă puternică. Poate că nu există magie în ea, dar când ştii ce speri cel mai mult şi o ţii ca pe o lumină în tine, poţi face ca lucrurile să se întâmple, aproape ca magia.''
"Sunt momente când îţi trece prin minte tot ce ai trăit, dar şi străfulgerări care-ţi luminează viitorul. Îl luminează este un fel de a spune. De fapt, ţi-l aduce în faţa ochilor, a ochilor minţii...nevăzători, dar străpungători, a ceea ce te aşteaptă."
Ileana Vulpescu
Viata nu mai poate fi plictisitoare
din clipa în care
un fir de aur
vă leagă de
adâncul vostru.
K.G. Durckheim
„Trăim în amintire și prin amintire, și viața noastră spirituală nu este, în fond, decât strădania amintirii noastre de a persevera, de a deveni speranță, efortul făcut de trecutul nostru pentru a ajunge viitor.”
Miguel de Unamuno
Cerul nu este un „undeva”,
lumea de dincolo nu se găseşte în spatele norilor,
ci este aici,
este cealaltă faţă a aparenţelor,
cea pe care numai aducerea de mulţumire o face transparentă.
Şi aceasta până în situaţiile cele mai grele.
Alphonse Goettmann - Bucuria, faţa lui Dumnezeu în om
Ultima modificare făcută de latan.elena; 11.03.2019 la 00:09.
Momentan sunt 265 utilizatori care navighează în acest subiect. (1 membri și 264 vizitatori)
Marcaje