Buna dimineata,Soare !Buna dimineata, Viata !
''Elementul meu preferat? Surpriza''.
Dimitri Mendeleev
,Aşa, tinere, nu te înfricoşa de viaţă. Caută bine să descoperi adevăratele vopsele ale sufletului tău şi mâzgâleşte lumea cu ele. Nu împrumuta paleta, tonurile şi pensulele de la nimeni."
Tudor Arghezi
"Iubirea nu se poate măsura, dar poți s-o dăruiești fără măsură..."
Maica Tereza
Otilia Cazimir, „A-nflorit o păpădie”
Nicio floare:
Numai pete mari, de soare…
Dar din frunza cafenie
Putrezită-n umbra rară,
Iese-un pui de păpădie
Să mai vadă ce-i pe-afară.
Se întinde drept spre cer
Pe codiţa lui de gumă.
Dar când vede că nu-i glumă,
Că-i tot brumă
Și-i tot ger –
Îşi adună pămătuf,
În tecuța-i vătuită,
Pentru-o zi mai potrivită,
Soarele călduț, de puf!
''Fă-ţi timp
Fă-ţi timp în fiecare zi să te rogi,
Fă-ţi timp în fiecare zi să iubeşti,
Fă-ţi timp în fiecare zi să zâmbeşti,
Fă-ţi timp în fiecare zi să faci o faptă bună,
Fă-ţi timp în fiecare zi să înveţi ceva nou,
Fă-ţi timp în fiecare zi să visezi privind cerul,
Fă-ţi timp în fiecare zi să vezi că-n tot răul stă ascuns ş-un bine.
Fă-ţi timp, acum, cât încă se mai poate!''
"Viața nu este întotdeauna cum ne-o dorim, dar o trăim cum putem mai bine. Nu există viață perfectă, dar există momente perfecte."
Lucrurile făcute din dragoste au loc întotdeauna dincolo de bine şi de rău.
Friedrich Nietzsche
În inima oamenilor buni, a prietenilor ce iubesc necondiţionat, sălăşluiesc diamante parfumate. Preţuieşte-i mereu!
Michelle Rosenberg
„A-ţi împodobi purtarea cu blândeţea faţă de oameni e mult, fiindcă aici se vede cine poate uni iubire de frumos cu iubire de om.”
Epictet
Ultima modificare făcută de latan.elena; 20.02.2019 la 17:19.
''Singurul lucru care-l poate salva pe om este iubirea. Sa-ti vina sa plangi atunci cand te gandesti la oameni, sa iubesti totul, intr-un sentiment de suprema responsabilitate, sa te apuce o invaluitoare melancolie cand te gandesti si la lacrimile ce inca nu le-ai varsat pentru oameni, iata ce inseamna a te salva prin iubire, singurul izvor al sperantelor. Oricît m-as lupta pe culmile disperarii, nu vreau si nu pot sa renunt si sa parasesc iubirea, chiar daca disperarile si tristetile ar intuneca izvorul luminos al fiintei mele, deplasat in cine stie ce colturi indepartate ale existentei mele. Prin orice poti cadea in lumea asta, numai printr-o mare iubire nu. Iar atunci cand iubirii tale i s-ar raspunde cu dispret sau indiferenta, cand toti oamenii te-ar abandona si cand singuratatea ta ar fi suprema parasire, toate razele iubirii tale ce n-au putut patrunde in altii ca sa-i lumineze sau sa le faca întunericul mai misterios se vor rasfrange si se vor reintoarce in tine, pentru ca in clipa ultimei parasiri stralucirile lor sa te faca numai lumina si vapaile lor numai caldura.
Dar ca sa ajungi la accesul Luminii totale, la extazul absolutei splendori, pe culmile si limitele beatitudinii, dematerializat de raze si purificat de seninatati, trebuie sa fi scapat definitiv de dialectica intunericului, sa fi ajuns la autonomia absoluta a intaiului termen, a Luminii....''
Emil Cioran
„Și viața e Cartea Cărților. N-o citește oricine. Fiecare o poartă în sine, scrisă de la cea dintîi pînă la cea din urmă pagină. Dar pentru a o descifra e nevoie ca un dascăl aspru – Experiența – să te învețe limba în care e scrisă.”
Romain Rolland - Inimă Vrăjită
„Cititul este asemeni gândirii, asemeni rugăciunii, asemeni discuţiei cu un prieten, asemeni înţelegerii ideilor altor oameni, asemeni ascultării muzicii, asemeni contemplării unei privelişti în timp ce te plimbi pe o plajă.”
Roberto Bolańo
Su Blackwell · A White Carousel
Marea ta datorie este să-ţi salvezi visele!
Amedeo Modigliani sau obsesia chipului oval
Ce se ascunde în preferința lui Modigliani, devenită obsesie, pentru chipurile alungite, figuri ovale, deformate desigur în raport cu modelul? De unde această geometrie stranie în portretele sale, proporție de altfel sprijinită de tratarea cromatică? Amedeo Modigliani pare a urmări, ca și El Greco, surprinderea, în orice formă, a liniei verticale, în majoritatea portretelor sale și chiar în nuduri el căutând această stilistică a înălțării, a analizei liniilor care refuză să se așeze în perspectivă. Apropierea de El Greco este, desigur, dincolo de orice filiație stilistică, pentru că italianul născut la Livorno nu are predecesori, cum nu are nici urmași direcți, influența lui fiind destul de vagă asupra lui Picasso sau a altora. El preia de la cubiști decupajul sintetic, geometric, căutarea planurilor mari, renunțând la detalii și tratând forma cu severitate, aproape de abstractizare. Nu pare deloc tulburat de jocul luminii și al umbrei, se exprimă aproape decorativ, împrumută de la fauviști gustul pentru culoarea aprinsă, în acorduri uneori „aspre” iar fascinația constă în reluarea ostentativă a chipului care i se pare ideal. Dacă e să-l găsim, idealul lui de frumusețe, în portret, e suficient de straniu pentru gustul comun. E o expresie mai degrabă neliniștită, un fel de sacrificiu al particularităților geometrice, al individualității, pentru recompunerea în figura ovală, prelungă. Se pictează pe el însuși modificând ușor proporțiile figurii pentru a obține chipul oval (singurul Autoportret, 1919).Iubita din ultimii ani de viață, Jeanne Hébuterne, are și ea un chip deformat, pe verticală, în tablouri ca și în sculptură. Privind cu atenție fotografia tinerei și nefericitei pictorițe, care s-a sinucis la o zi după moartea lui Modigliani, și, în paralel, cele două portrete cu pălărie, din 1917 și 1918, apoi sculptura pictată care o înfățișează, e ușor de observat distorsiunea chipului, cât și cum modifică artistul liniile reale ale figurii pentru a obține forma dorită, forma care, de fapt, îl obsedează.
Biografia lui Modigliani este aproape la fel de pasionantă ca a lui Van Gogh sau Toulouse-Lautrec. Pasionantă prin intensitatea cu care se pare că a trăit pictorul mort înainte de a împlini 36 de ani, mai puțin prin excese sau stări de deprimare. Modi, cum îi spuneau prietenii, era un personaj pitoresc, nu neapărat boem, precum mulți dintre contemporanii săi. Purta un sacou reiat, fular roșu și pălărie cu boruri largi, era un obișnuit al barurilor din Montmartre, unde se stabilise în 1906. Se născuse la Livorno, în 12 iulie 1884, într-o familie de origine sefardă.
Continuare:fauvism | Punctul pe cuvant
Ultima modificare făcută de latan.elena; 20.02.2019 la 22:54.
''Cine sunteţi voi? ... Desăvârşiri ale zilei dintâi, voi răsfăţaţi ai Creaţiei, creste înalte, piscuri împurpurate de auroră ale oricărei Faceri, - polen al dumnezeirii dând în floare, articulaţii de lumină, trecători, trepte, tronuri, spaţii de esenţe, scuturi din desfătări,
tumulturi ale simţirii în furtunoasa-ncântare şi dintr-o dată, solitare
OGLINZI a căror iradiată frumuseţe se recreează mereu şi mereu întorcându-se pe propriul chip.''
Rainer Maria Rilke
''Sentimentele nu agreează ordinea rigidă. Ca nişte particule din eter, preferă să se rotească spontan, să plutească, să tremure...''
Yukio Mishima
"Cand dai, la inceput dai din ceea ce ai, apoi, de la un moment dat, dai din ceea ce esti''.
Parintele Arsenie Boca
" Când facem un bine cuiva dintr-o pornire într-adevăr adâncă și curată, nu numai că nu așteptăm recunoștință, dar ne vine parcă să mulțumim noi aceluia că ne-a primit cu bucurie darul și binele." Lucian Blaga
Rudyard Kipling
Râzând, rişti să pari nebun...
Plângând, rişti să pari sentimental...
Întinzând o mână cuiva, rişti să te implici...
Arătându-ţi sentimentele, rişti să te arăţi pe tine însuţi...
Vorbind în faţa mulţimii despre ideile şi visurile tale, rişti să pierzi.
Iubind, rişti să nu fii iubit la rândul tău...
Trăind, rişti sa mori...
Sperând, rişti să disperi..
Încercând măcar, rişti să dai greş...
Dar tu trebuie sa risti!
Cel mai mare pericol al vietii este sa nu risti.
Dar dacă nu rişti nimic...
Nu faci nimic...
Nu ai nimic...
Nu eşti nimic!
Dorina Costras | Tutt'Art@
“Singurul lucru care contează cu adevărat
La sfârşitul sejurului tău pe acest pământ este:
Cât de frumos ai iubit?
Care a fost calitatea iubirii tale?”
Richard Bach
"Ceea ce suntem este tot ce avem.
Suntem noi înşine cea mai mare comoară."
Antonio Curnetta
"Tot ceea ce vezi îşi are rădăcinile în lumea nevăzută. Formele se pot schimba, esenţa rămâne aceeaşi. Fiecare viziune minunată se va evapora; fiecar cuvânt înmiresmat va păli. Dar nu-ţi pierde buna dispoziţie. Sursa din care ele provin este eternă, vie, în continuă creştere dăruind o nouă viaţă şi o nouă bucurie. De ce să plângi? Sursa este în interiorul tău. Şi întreaga lume răsare din ea."
Jelaluddin Rumi
„Ce caut e în inima mea...”
Cesare Pavese
''Nu în cerul înstelat şi nici în splendoarea unei corale ni se dezvăluie în toată perfecţiunea sa, măreţia infinitului în finit; ea se află în sufletul omenesc.''
Rabindranath Tagore
„Pot să fiu uitat, pentru că
nu ţin la braţe, pot să-mi lipsească.
Pot fi părăsit, pentru că
nu-mi iubesc picioarele, pot merge
şi cu aerul.
Pot fi lăsat singur, pentru că
sângele meu se varsă în mare
oricum.
E loc. Toate coastele s-au ridicat
ca nişte bariere.
E lumină destulă. Privirile mele
nu văd decât o singură mască.
Dar ea nu exista încă,
aşa ca e loc, e loc, este.”
Nichita Stănescu
Momentan sunt 217 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 217 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje