Buna dimineata,Soare !❤️ Buna dimineata, Viata !❤️
'' Recunoaste ceea ce este sub ochii tai;
iar ceea ce iti este ascuns, ti se va dezvalui clar! ''
Evanghelia lui Toma
Buna dimineata,Soare !❤️ Buna dimineata, Viata !❤️
'' Recunoaste ceea ce este sub ochii tai;
iar ceea ce iti este ascuns, ti se va dezvalui clar! ''
Evanghelia lui Toma
Naivul
De vor veni Supărările, să le spui că am plecat spre un castel cu turnuri albe. Ele se sperie de tot ce seamănă cu lumina zilei.
De vor veni Grijile, să-ți pui la poartă de pază un zâmbet, sau poate două. Sunt câini credincioși care sfâșie hoții de vise.
De va veni Deznădejdea, să o alungi cu ramuri de Speranță. Știi tu, sunt ramurile acelea crude care nasc veșnic muguri. Să le fluturi de trei ori spre răsărit să li se împrăștie parfumul de tămâie.
De vor veni Tristețile, Bătrânețea, Boala sau oricine asemeni lor, să te prinzi de mână cu Copilăria, să o ții strâns și să nu-i dai drumul. O să te molipsești cât ai clipi de Speranță și n-o să mai scapi orice s-ar întâmpla...
Fulg - Nicolae Labiș
Desfrunzit şi prea bătrân,
Tremură de frig gorunul.
Au căzut şi-ntâii fulgi
Şi l-am prins din zbor pe unul.
Migălos lucrată-n fir,
Floarea mică şi rotundă
S-a topit şi a murit -
O minune de-o secundă.
M-am întors înduioşat
Să scriu trista ei poveste;
Despre-un fulg care-a venit
Timpuriu şi nu mai este.
-“Pentru ce n-ai mai rămas
În înaltul bolţii tale,
De-ai venit atât de pur
Spre noroaiele din vale?
Care vânt neliniştit,
Răsucindu-te cu ură,
Ţi-a mânat către pământ
Prea gingaşa ta făptură?
Şi de vreme ce sosişi,
Pentru ce-ai dat morţii vamă?
Nu puteai să fii de-argint,
Ori de sticlă, ori de scamă?”
Dar în vreme ce scriam
Întrebarea mea nebună,
N-am văzut cum lângă geam
Ninge-ntruna şi întruna.
Iar când ochii mi-am-nălţat,
Am văzut cum prin ninsoare
Valea-ntreagă lumina
Minunat scăpărătoare.
Ștefan Dimitrescu - autoportretȘtefan Dimitrescu despre el însuși:„...mă emoționează culoarea și sunt pasionat de formă; când o văd pe una mi se pare că-mi scapă cealaltă. Caut încontinuu să le prind și să le mărit.
Nicolae Tonitza aprecia:
„...voluptatea lui Ștefan Dimitrescu pentru studiul aprofundat al naturii, varietatea și multitudinea de desene, care erau la el splendide preludii muzical-cromatice și care i-au adus publicul mare și faima unui desenator fără pereche la noi”
„...pictorul a reținut un reflex din pictura lui Toulouse-Lautrec, care în anii dinaintea războiului rămăsese încă printre zeii boemei din Montparnasse. ...(Tudor Vianu) se întreba ce vor fi devenit pânzele lui Ștefan Dimitrescu reprezentând săli de teatru sau de cafenea, cu figuri caracteristice, pictate într-o intenție vădit psihologică și care aminteau pânzele fixând forfota pitorească a vestitului cabaret Moulin Rouge, cu care Toulouse-Lautrec interesase atât de puternic pe contemporanii săi?''
Ștefan Dimitrescu - Wikipedia
Cine e Stefan Dimitrescu? | AltIasi
Ultima modificare făcută de latan.elena; 18.01.2019 la 16:45.
„A merge cu un prieten prin întuneric este mult mai bine decât a merge singur prin lumină.”
Helen Keller
„Cele mai bune şi mai frumoase lucruri din lume nu pot fi văzute sau atinse. Ele trebuie simţite în inimă.”
Helen Keller
Povestea de iubire dintre doi nevazat
”Sfințenia vine din dragoste. Toți cei ce cred și iubesc cu adevărat sunt sfinți”.
Sf. Ioan Gură de Aur
"Nu suntem perfecți și poate niciodată nu vom fi. Însă putem fi astăzi mai buni decât ieri și mâine, mai înțelegători decât astăzi."
„Când faci tot ce poţi mai bun, nu ştii niciodată ce miracol apare în viaţa ta sau în viaţa altui om.”
Helen Keller
E un trandafir femeia, şoaptă de parfum divin...
Ia-l să-ţi parfumeze viaţa şi, pe loc, ai dat de... spin.
Petronius
"Ele, cuvintele, par a fi uneori însăși existența noastră"
Nichita Stănescu
"Toată viaţa noastră nu facem altceva decât să interpretăm cuvinte. Noi pe ale altora, alţii pe-ale noastre. Şi cum să nu te gândeşti la ele, cum să-ţi fie indiferente, când urmele lor sunt de neşters?"
Ileana Vulpescu
„Lucrurile se înţeleg la marginea cuvintelor, şi cuvintele nu sunt de ajuns ca să le inţelegi: e nevoie de har.”
Tudor Arghezi
"Îi înţeleg pe ceilalţi foarte bine
Şi toate gândurile lor îmi sunt clare,
Ca algele în apele marine
Puţin adânci sub razele solare.
Dar pe tine niciodată nu te-am înţeles,
Mi-e teamă de tine, căci mi-e teamă de mine,
Mă văd în tine ca-ntr-o apă limpede.
Sunt o cunoștință atât de nouă pentru mine însămi,
Și tot atât de înspăimântătoare ...
De aceea secretul sufletului tău stă ascuns mie mai acătării
Decât comorile din galioanele spaniole ce-s
Scufundate de multe secole-n apele mării,
La fel de ascuns mie, ca sufletul meu."
Sara Teasdale
Eternul feminin de Garabet Ibraileanu
1. Fara indoiala ca femeia are o finete intelectuala prin care ea intrece pe barbat. Un barbat niciodata n-are sa ghiceasa cu atata siguranta si repreziciune, intr-un moment dat, ceea ce se petrece in sufletul altui om, mai ales in sufletul femeii.
E greu s-ascunzi ceea ce simti si ce gandesti in fata unei femei, mai ales atunci cand ea e interesata in cauza. Un barbat, din acest punct de vedere, e dezarmat. Parca ar fi de sticla. Pe cand femeia, pentru el ramane vesnic o enigma – de aici reputatia femeii de mister indescifrabil.
Aceasta insusire a femeii se explica, desigur, prin rolul ei de mama, care o sileste sa ghiceasca ce simte copilul si prin rolul ei, de-a lungul istoriei, de supusa a barbatului, rol care o facea sa-si ascunda gandurile sale si, totodata, sa ghiceasca gandirile stapanului…
2. O femeie de lux, in sensul de femela umana plina de seductie, nu poate sa spuna adevarul, ci numai ceea ce-i convine. Numai astfel isi poate pastra caracterul de sfinx si deveni, cum se zice, irezistibila, incomparabila, unica etc. …
3. Toate femeile stiu sa taca ori sa ascunda. Si o femeie, cu cat e mai femeie, cu atata poseda mai mult acest caracter si deci cu atat e mai enigmatica, ori cu atata e toate acestea, cu cat e mai femeie.
4. Este drept ca femeia, prin natura ei mai afectiva, ar trebui sa fie condamnata numai la efuziuni de sentiment (in voia carora se lasa in adevar unele scriitoare); dar nu-i mai putin adevarat ca in femeie exista si o seculara rezerva innascuta – ca o adaptare la viata erotica – rezerva care se generalizeaza in toata viata ei sentimentala. Si nu putine femei se supun mai degraba acestuia din urma decat celuilalt imperativ al naturii lor. In cazul acesta poezia feminina se poate defini ca un romantism comprimat.
5. Situatia subordonata a femeii din toate timpurile, necesitatea de a ingriji si de a intelege fiintele mici, cand acestea nu stiu inca sa vorbeasca, precum si propria ei slabiciune de fiinta vesnic dezarmata, care are vesnic nevoie de protectie, au determinat si au dezvoltat in femeie aptitudinea nu numai de a intelege intuitiv mai bine decat barbatul orice suferinta, dar si de a compatimi anticipat cu orice fiinta dezarmata. Aceasta tendinta, mai cu seama intr-un suflet feminin de elita, se rezolva intr-o simpatie autentica, naturala, care se rasfrange asupra intregii naturi vii cu o amploare si cu o intensitate absolut necunoscute barbatilor.
6. Feminitatea puternica este, in adev[…]ntotdeauna in lupta cu masculul. Sensibilitate la, sa-i zicem, eternul masculin, cochetarie, defensiva provocatoare fata de agresor, in sfarsit, o intreaga politica si diplomatie cu adversarul, plina de suspiciuni ca orice politica de acest fel.
7. Am spus aiurea ca in afacerile de sentiment femeile, constient si inconstient, isi tin jocul ascuns fata de barbat. Acest secret il pastreaza si scriitoarele, cand sunt femei de rasa, adica femei in adevaratul inteles al cuvantului. Si-l pastreaza chiar si pe socoteala eroinelor lor. Altfel si-ar trada sexul, ar deroga de la obligatiile spiritului afatai de corp, ceea ce ar fi un defect estetic, dar un castig pentru stiinta sufletului, caci numai o femeie ar putea sa ne spuna bine ce se petrece in sufletul femeiesc. Dar acest lucru nu-l va face niciodata o femeie. Nu cred sa fi existat vreodata o femeie adevarata care sa fi spus – in viata reala sau in literatura – tot ce se petrece in sufletul ei. Numai barbatii spun tot – femeii iubite, confidentilor, cititorilor, lumii intregi. Sunt si femei care, pana la un punct, dar numai pana la un punct, se destainuiesc, dar acele femei nu fac parte din cele mai feminine – si destainuirea lor nu aduce o lumina apreciabila asupra sufletului femeiesc.
8. Corpul unei femei tinere – elasticitatea lui, rotunzimile calde, finetea si luminozitatea epidermei – este realizarea formala si structurala cea mai desavarsita a materiei vii, este miracolul suprem infaptuit de natura dupa miliarde de dibuiri si incercari neizbutite, este termenul ultim al evolutiei cosmice.
9. Feminitatea agita molem. Fiinta neutra, improblematica, inofensiva, fata mica de zece ani, in unghiuri drepte ori ascutite, cu doua bete in loc de picioare, dizgratioasa la figura, devine adesea la cincisprezece ani izvor de seductii roind din formele rotunzite, din reliefurile ce se anunta, din enigmaticul ,,da si nu” inconstient inca al figurii, din incretiturile rochiei, din atitudini pasive si cu atat mai imperative – seductii care lipsesc adesea femeilor frumoase, ,,reci”, cum spunem noi, lipsite de ,,vinoncoace”, cum spune poporul, expresii care indica deficitul acelui principiu, vital nou, care a operat la pubertate mai puternic in fata mica, dizgratioasa, decat in cea frumoasa, supraincarcand-o de electricitate feminina. Amorurile inspirate de aceste femei – de obicei pasiuni tiranice, pana la degradarea barbatului, fiindca nu sunt provocate si de impresii estetice, ci numai de cauze biologice – sunt privite ca niste nebunii, iar poporul le crede datorite farmecelor si vrajilor.
10. O femeie pudica ar trebui sa nu umble. Daca ar fi logica in rezerva ei, ar trebui nici sa respire! Ar trebui sa se suprime.
11. De ce femeile n-au gelozie retrospectiva? Pentru ca la ele e senzatia principala, nu forma si deci imaginatia (adica chinul grozav al obsesiei imaginatiilor precise si odioase).
12. Unele femei iubesc mai mult barbatul ori amantul, altele mai mult copiii. Tot asa si scriitorii: unii mai mult operele scrise, altii mai mult opera planuita.
13. Exista imagine mai incantatoare undeva pe planeta, in sistemul solar, in univers, decat o femeie inalta si zvelta, frumoasa si eleganta, care se dezbraca incet, a lene, cu gandul aiurea, zambind unei amintiri, unei asteptari?
14. Fara iubire si chiar fara simpatie, un barbat poate sa aiba legaturi cu o femeie; o femeie, fara nici un sentiment pentru barbat, nu poate sa aiba legaturi, decat cu un adanc dezgust…
15. Un barbat urat poate fi iubit tocmai pentru ca nu are calitatile ca sa fie iubit… O femeie poate iubi pe un barbat ca sa-i aline suferintele ca nu poate fi iubit… Si, oare, aceasta jertfa de sine nu poate fi si ea cauza marii pasiuni a femeii care se ,,jertfeste”? Caci – cine nu stie? – iubim mai mult pentru ceea ce dam, decat pentru ceea ce ni se da si, mai ales, pe acei pentru care ne jertfim. Cea mai mare iubire din lume, a mamei pentru copil, nu are alta cauza…
16. Nimic nu este mai deosebit de barbat, decat femeia. Priviti numai la aceste doua fiinte, la barbosul animal masculin, atat de banal, bietul, si la gingasa creatura alba, idealizata in toate felurile, si in Venerea de la Milo si in Venerea Calipige de la Siracusa, si spuneti daca aceste doua fiinte pot fi egale la suflet?
17. Se spune ca femeia e mai sentimentala, ca ne-ar fi superioara prin afectivitate. In adevar, femeia are o sentimentalitate superioara barbatului: sentimentalitatea ,,casnica”. Sentimentul de familie e mai dezvoltat la ea. Femeia va sacrifica aproape totdeauna interesele generale intereselor ei. Pentru femeie, acei care nu fac parte din casa ei sunt straini, sunt chiar dusmani. Cand o femeie are simpatie pentru cineva, ea simte nevoia ca acela sa devina membru al familiei ei. Ea nu poate concepe simpatia pentru cineva care, intr-un fel sau altul, n-ar face parte din ,,casa” ei. Mai curios e ca chiar atunci cand femeia da o lovitura teribila casei, ea tot ramane ,,casnica” […] Aceasta sentimentalitate casnic[…]n raport invers cu sentimentele sociale. Rolul femeii de a purta si creste copii, de a fi zeita casnica, o face nesociala, daca nu chiar antisociala.
Barbatul, din contra… Dar cine nu stie ca, in genere, barbatul e socotit de femeie ca ,,un dusman al casei”. El are sentimentul casnic foarte slab, iar sentimentul social foarte dezvoltat. Un barbat pune de multe ori interesele comunitatii mai presus de ale familiei.
18. Generozitatea e o insusire eminamente barbateasca, ca si iertarea si uitarea. Barbatul e prin natura sa mult mai gata sa zica ,,treaca de la mine” si ,,sa taie poala si sa fuga”. Femeia e mai vindicativa, ea are memoria jignirilor si a ofenselor mult mai lunga, e vesnic in garda. Toate acestea, desigur, tot din pricina rolului ei de supusa a barbatului. Se stie ca robia nu e o stare favorabila pentru dezvoltarea generozitatii si a iertarii. Generozitatea e virtutea celor tari.
19. Un barbat poate lega o discutie intima cu orice femeie, cu o femeie pe care abia a vazut-o, cu o femeie pentru care nu are nici o consideratie, cu o femeie dintr-o categorie sociala cu totul inferioara etc. O femeie, din contra, daca e normala, nu acorda nimic unui barbat, pentru care n-are cel putin afectiune, daca nu chiar iubire. Desigur ca acest lucru are o explicatie naturala. Ti-i indiferent moralmente, la urma urmei, pe cine supui, dar nu-ti poate fi indiferent cui te supui de buna voie.
20. Barbatul, cand e gelos, prefera sa se schilodeasca, femeia iubita, sa moara chiar, sa moara in torturi, daca nu se poate altfel, decat sa iubeasca pe altul sau, chiar, decat sa devina indiferenta sau, si mai putin, decat sa-i scada patima.
21. Situatia femeii […] nu o poate simti si nu o poate vedea bine decat numai o femeie. Barbatul, prin definitie, e neatent la munca de ceas cu ceas a femeii gospodine, fara nici o stralucire si fara efecte vadite si apreciabile.
22. Un om care-si pompeaza in chip nefiresc toata energia la creier, e deja un batran. Un intelectual batran e un batran la patrat. Femeia stie toate acestea inconstient. De aceea, pe o femeie ,,fina” mai degraba o va ,,cuceri” un domn tomnatic simplu, decat unul tomnatic la puterea a doua.
23. Pentru barbat intelectualismul femeii, adica, de obicei, bas-bleu-ismul, e ceva oribil, dar inteligenta si cultura ei este o calitate. Nu pentru ca sa citeasca impreuna cu ea Critica ratiunii pure, dar pentru ca inteligenta sau, mai exact, finetea intelectuala a femeii este un semn de delicatete sufleteasca si organica, lucru foarte placut barbatului si pentru ca, in momentele cand ,,omne animal” etc., e mai bine sa poti discuta cu femeia ,,fina” despre valuta, decat sa n-ai ce vorbi si sa nu poti face fata imprejurarii.
24. Natura imperecheaza fiinte cat mai apropiate ca varsta.
Asa-i trebuie ei pentru scopurile sale. La oamenii simpli, mai aproape de natura, imperecherile nepotrivite se datoresc unor cauze care nu au nimic comun cu dragostea mutuala. Omul civilizat s-a indepartat de natura si in privinta aceasta. Nu e deloc natural ca adolescenta ,,l’Occitanienne” sa se inamoreze de sexagenarul Chateaubriand. Nu e deloc natural ca un barbat sa iubeasca femei mai in varsta decat el, dar biografiile scriitorilor mari ne arata necontenit aceasta abatere de la normal. Pricina sta, credem, in insemnatatea tot mai mare, pe care o capata sufletul in ,,geneza” amorului la oamenii care, prin prea multa viata intelectuala, nu mai sunt naturali. Din punctul de vedere al naturii, fireste ca unui poet si filozof de douazeci si cinci de ani ii convine, ca oricarui mascul, o fata de optsprezece ani. Dar din punct de vedere sufletesc – al nevoii de un suflet cu care sa se ,,inteleaga” – se poate sa-i convina mai bine o femeie ,,fina” de treizeci de ani, caci natura, acum, nu mai vorbeste singura.
25. …o femeie adevarata priveste in sufletul unui barbat ca intr-o vitrina, pe cand barbatul e lipsit, fata de ea, de acest talent…
26. Exista, f[…]ndoiala, la orice barbat o afinitate pentru un anumit temperament femeiesc si, la orice femeie, o legatura intre temperamentul ei, conformatia ei fizica si predilectia pentru unele culori.
27. Un logodnic este o virtualitate. Un amant este o realitate teribila. Incomparabil mai ingrozitoare decat un sot. In casatorie, semnificatia sociala o mascheaza pe cealalta. O femeie se poate marita pentru zece motive, din care sa lipseasca acela pentru care se da unui amant: selectia pasionata!
28. Cine a spus ca, odata cu hainele, barbatul si femeia arunca toata cultura si civilizatia si se intorc la starea de natura?
O femeie spirituala, cu care schimbi idei fine, ca niste sageti de aur, intr-o atmosfera de sensibilitate delicata, creata de amandoi… si, la un moment dat, ca ultima concluzie, ca incoronare suprema, violarea tuturor secretelor ei, a tot ceea ce ea ascunde, constienta ca e partea brutala a fiintei ei, oficiile vietii organice, care n-au alta justificare decat aceea ca sunt suportul vietii spirituale, unde se fabrica forta care, in salon, straluceste in ghirlanzi de lumini.
29. …Intotdeauna dibuiesti ca un orb. Grava e pasiunea, ori adoratia pierduta. Dar femeile nu devin pasionate decat dupa ce se intampla ceea ce trebuie sa se intample pentru ca un barbat si o femeie sa-si spuna ,,tu”. Pana atunci ele sunt in defensiva, au spiritul mai liber decat oricand, cocheteaza, in deosebire de barbat, care e pasionat si idiot intotdeauna inainte de acel eveniment capital si ridicol, dar care dupa aceea isi recapata libertatea de spirit, pentru ca, in stricta economie a speciei, si-a indeplinit tot rolul.
30. Orice femeie are ceva matern fata de barbatul pentru care are afectiune cand el sufera, chiar si fata mica pentru un om in varsta, si o taranca pentru Napoleon I Bonaparte.
SURSA:https://armoniefeminina.com/2011/03/...et-ibraileanu/
Artindex » Dinu Radulescu fata in fa
Eternul feminin | Mythologica.ro
„Dacă sufletul meu nu e unul, ci o infinitate, cum l-aş putea cunoaşte pe cel adevărat ?”
Mircea Eliade
''A fi aproape sau departe de Dumnezeu depinde de om deoarece Dumnezeu este oriunde.''
Sf. Ioan Gura de Aur
''Dumnezeu vine la tine sub multe forme. Fiecare lucru care ţi se întâmplă în viaţă este o parte din experienţa ta legată de Dumnezeu. ''
Paul Ferrini
Şi ceea ce numiţi lume, trebuie să începeţi s-o creaţi: gândirea voastră, imaginaţia voastră, voinţa voastră, dragostea voastră trebuie să devină această lume.
Friedrich Nietzsche
Ultima modificare făcută de latan.elena; 19.01.2019 la 01:45.
Momentan sunt 50 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 50 vizitatori)
Marcaje