Elena Latan

[latan.elena]

''Extazul muzicii este o revenire la identitate, la originar, la rădăcinile primare ale existenţei. '' Emil Cioran

[latan.elena]

Parintele Arsenie Boca spunea că: “e bine să fii cu Dumnezeu că ai pace multă, multă de tot. Şi când eşti cu Dumnezeu nu-ţi mai trebuie nimic. Aşa că române, ceee tot alergi încolo şi încoace şi nu dobândeşti nimic. Cineva tot îţi spune că acolo vei găsi nemurirea, dar nu o găseşti în lucrurile exterioare că n-ai cum. Uită-te acolo înăuntru în inima ta blândă şi vei vedea că numai lumina, numai lumina îţi poate aduce valoarea aceea pe care o cauţi de atâta vreme.”

[latan.elena]

Intr-o zi am decis sa renunt...


Am decis sa renunt la jobul meu, la relatia mea, la spiritualitatea mea… Am vrut sa renunt la viata mea.
M-am dus in padure pentru a avea o ultima conversatie cu Dumnezeu.
“Doamne”, am intrebat. “Poti sa-mi dau un motiv bun ca sa nu renunt?” Raspunsul lui Dumnezeu m-a luat prin surprindere…
“Uita-te in jur”, a spus. Vezi feriga si bambusul?
"Da", am raspuns.
Cand am plantat semintele de feriga si de bambus, am avut mare grija de ele. Le-am dat lumina, le-am dat apa. Feriga a crescut repede din pamant. Verdele ei stralucitor a acoperit pamantul. Cu toate acestea, din semintele de bambus nu a iesit nimic. Insa nu am abandonat bambusul.
In cel de-al doilea an, feriga a crescut si mai mare, si mai bogata… Din nou, din samanta de bambus nu a iesit nimic. Insa nu am abandonat bambusul, a spus.

In cel de-al treilea an, tot nu iesea nimic din seminta de bambus. Insa nu am abandonat bambusul.
In cel de-a patrulea an, iarasi, din samanta de bambus nu iesea nimic. Dar nu am vrut sa renunt, a spus.
“Apoi, in cel de-al cincilea an, o mladita a iesit din pamant. Comparativ cu feriga, era in mod evident mica si insignifianta… Insa dupa numai 6 luni, bambusul s-a inaltat pana la 30 de metri inaltime.
In toti acesti cinci ani, bambusul si-a dezvoltat radacinile. Radacinile sale au crescut. Aceste radacini l-au facut puternic si i-au oferit lucrurile de care avea nevoie pentru a supravietui. Nu as da niciuneia dintre creatiile mele o provocare careia nu ar putea sa-i faca fata.”





M-a intrebat. “Stiai, copilul meu, ca in tot acest timp in care te-ai luptat, de fapt ti-ai dezvoltat radacini?” “Nu as abandona bambusul. Nu o sa te parasesc nici pe tine niciodata.”

“Nu te compara cu ceilalti”, a adaugat. “Bambusul a avut un scop diferit fata de feriga. Cu toate acestea, ambele alcatuiesc cea mai frumoasa padure”.
“Va veni si timpul tau”, mi-a spus Dumnezeu. “Te vei inalta.”
“Cat de sus o sa ma ridic?”, am intrebat.
“Cat de sus se va inalta bambusul?”, a intrebat la randul sau.

“Atat de sus pe cat poate?”, am intrebat. “Da”, a spus. “Cinsteste-ma inaltandu-te cat de sus poti.”
Am plecat din padure si m-am intors cu aceasta poveste. Sper ca aceste cuvinte te pot ajuta sa vezi ca Dumnezeu nu te va abandona niciodata si nu va renunta niciodata la tine.
Niciodata, niciodata , niciodata sa nu renunti in viata.
Nu ii spune lui Dumnezeu cat de mare este problema, spune-i problemei cat de mare este Dumnezeu.

[latan.elena]

- Nu uita că îţi va veni, negreşit, rândul să te revanşezi pentru tot binele primit în viaţă. Să nu fii ignorantă atunci, să nu pierzi ocazia de a face un bine celor care au fost buni cu tine.
- Şi dacă îmi va veni rândul să răsplătesc şi răul pe care l-am primit, ce să fac?
- Să rămâi datoare. Pentru totdeauna. Fluturi - Irina Binder

[latan.elena]

Cristina Apetroaie







Oriunde mergi, iubirea lui Dumnezeu merge cu tine. Ea se mişca cu picioarele tale, grăieşte cu vocea ta şi vede cu ochii tăi.


Paul Ferrini

[latan.elena]

Cristina Apetroaie


Se întâmplă ceva când puteam să judecăm şi nu am făcut-o, când puteam să ne răzbunăm şi nu am făcut-o, când ego-ul moare şi învie. Atunci răsare un adevăr, o prezenţă, o linişte. Canalul spre revelaţie. Conştiinţa nu s-a urcat la cer, ci a adus cerul în ea. Sau nu. Logica lui Iisus Hristos, privirea lui Hristos, iertarea lui Hristos. Bunătate. Dragoste. Liră. Deplină armonie. Nimic nu este mai dulce ca dragostea. Şi pe pământ, şi în cer. Ajutorul lui Dumnezeu vine acolo unde este dragoste, nădejde şi credinţă.



Suflet frumos, fii cuminte! Prietenia este leacul vieţii. Îmi jertfesc dreptatea, de dragul păcii, de dragul liniştii şi al comuniunii…

Fac pace cu tot ce se întâmplă şi accept mesajul, lecţia. Orice greutate din viaţa noastră are dreptul să vină, dar nu are dreptul să rămână. Risipiţi norul tristeţii şi alungaţi teama!


Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul sau mintea, ei nu pot ucide sufletul! Bucuraţi-vă şi vă veseliţi în Domnul! Fiţi curajoşi, fiţi tari în credinţă! Sufletele noastre se îmbrăţişează în Iubire Sfântă. Ne întâlnim în rugăciune.


Cea mai mare furtună este cea a tulburărilor dintre suflet şi minte. Buimăceală. Cu mintea veche judecăm, dar cu mintea nouă iertăm şi binecuvântăm pe cei ce încă nu simt „metaforele negustate” ale vieţii. Mulţumesc! Te iubesc! Iartă-mă! Alfa şi Omega. Mai sunt multe de văzut, mai sunt multe de trăit.


Mâinile îmi sunt reci, dar inima e caldă. O inimă deschisă ştie ce are de făcut şi deschide şi alte inimi. Aleg să rămân în pace şi să binecuvântez experienţa, persoana. Aici, în inima mea, nimeni nu mă mai prigonește, nici nu mă supără… Am o bucăţică de iubire în buzunar. O împart cu voi, cu toţi.

Hrisostom Filipescu

[latan.elena]

Buddha trecea printr-un sat, iar oamenii din sat au venit și l-au insultat. Și au folosit toate cuvintele insultătoare pe care le-ar fi putut folosi. Toate înjurăturile pe care le cunoșteau. Buddha a stat acolo, a ascultat tăcut și foarte atent, iar după aceea a spus: „Vă mulțumesc tuturor pentru că ați venit la mine, dar mă grăbesc. Am de ajuns în următorul sat, oamenii mă așteaptă acolo. Nu pot să vă acord mai mult timp astăzi, dar mâine la întoarcere voi avea mai mult timp. Puteți veni din nou, și mâine dacă a mai rămas ceva care vreți să îmi spuneți și nu ați apucat încă, puteți să îmi spuneți. Dar astăzi, trebuie să plec.”

Acei oameni nu puteau să își creadă urechilor și ochilor: acest om a rămas total neafectat. Unul dintre ei a întrebat: „Ne-ai auzit? Te-am abuzat în toate felurile, iar tu nici măcar nu ai răspuns!”

Buddha a spus: „Dacă vrei un răspuns atunci ai venit prea târziu. Ar fi trebuit să vii acum zece ani, iar atunci ți-aș fi răspuns. Dar în acești ultimi 10 ani am încetat să mai fiu manipulat de alții. Nu mai sunt un sclav, sunt propriul meu stăpân. Acționez conform mie însumi, nu conform celorlalți. Acționez conform nevoii mele interioare. Tu nu mă poți forța să fac nimic. Este perfect: Dacă tu vrei să mă abuzezi, m-ai abuzat! Simte-te împlinit. Ți-ai făcut treaba perfect. Dar în ceea ce mă privește, eu nu-ți accept insultele, și odată ce nu le accept, ele sunt lipsite de sens.”

Când cineva te insultă, tu trebuie să devii un om care acceptă, tu trebuie să accepți ceea ce el spune; numai atunci poți reacționa. Dar dacă nu accepți, dacă pur și simplu rămâi detașat, dacă păstrezi distanța, dacă rămâi rece, ce poate el face?

Buddha a spus:”Cineva poate arunca o torță arzând într-un râu. Ea va rămâne aprinsă până ce va atinge râul. În momentul în care cade în râu, tot focul dispare – râul o stinge. Eu am devenit un râu. Voi aruncați înjurături înspre mine. Ele sunt foc când voi le aruncați, dar în momentul în care ajung la mine, focul este pierdut. Ele nu mai pot răni. Voi aruncați ghimpi – căzând în tăcerea mea ei devin flori. Eu acționez conform naturii mele intrinseci.”

SURSA: http://fiimplinit.ro/buddha/#sthash.6u85MGtP.dpuf

[latan.elena]

Samael Richterstein



Pictura unei amintiri... atât mai ştiu de tine-
O amintire-a unei amintiri pe care-o port cu mine...
Nimic din cel ce sunt acum, nimic nu te-a atins.
Am piele nouă şi ochi noi şi în materie rămas-am goi
Dar doi în necuprins...

Nu ştiu ce-i timpul, nu îl simt... eu am clepsidra mea-
Şi-n creuzetul sufletului macin la oglinzi ca să le scurg prin ea...
Nimic, nicio celulă nu te-a cunoscut din straiu-mi de pământ;
le-a ars şarpele ăsta-ncolăcit pe tot ce par că sunt...
Schimbat-am strai cu strai, robit de oxigen şi părul mi s-a nins,
Vulcan din Sud, din universul meu, într-o maimuță prins...
Dar văd încă ce nu e de văzut şi ochii nu pătrund,
Cu fiecare strai pe care-l schimb şi-n care mă ascund...
Pictura ta, atunci când te-am atins, o ştiu numai aici
Şi-o voi privi în amintirea unei amintiri din ce în ce mai stins...
Nimic din cel ce sunt acum, nimic nu te-a atins.
În închisoarea asta, suntem goi
Dar noi în necuprins...

21 Ianuarie 2016

[latan.elena]

Atat de repede - Nichita Stanescu

Atât de repede ne vine insomnia
Brodându-ne fiinţe din afară.
Vrei pielea mea să-ţi fie iia
Care te-mbracă, domnişoară?

Vrei tu să vreau să fii fiind
Un fel de trup de arătare
Şi să te-nvăţ cum eşti murind
Femeie,-n pielea dumitale?

În pietre vrei, în recii fulgi,
În dulcele meu strigăt de iubire...
Stai, nu fugi, o, tu ce fugi
Călcând pe viaţa mea subţire.

[latan.elena]

FRUMUSEȚE

A FI este esența sufletească a frumuseții tale. De aceea poți fi oriunde fizic, atâta timp cât prin spirit și conștiință trează, ești viu - și iubești, căci iubirea ce o porți în minte, inimă și suflet - este esența ființării și a frumuseții tale și harului tău suprem, ce-ți sunt dăruite prin spirit și Duhul Sfânt.
Splendoarea iubirii ce-ți izvorăște din suflet îți induce în inimă și faptă, grația și beatitudinea trăirii și a manifestării frumuseții tale, căci ea îți inspiră gândul, emoția, atitudinea și fapta, cât timp rămâi conectat prin spirit și conștiința trează, la Divin.
Sandor Kasza