“Privim înainte, chiar dacă inima rămâne uneori cu câţiva paşi înapoi.”
Alda Merini
“Privim înainte, chiar dacă inima rămâne uneori cu câţiva paşi înapoi.”
Alda Merini
Ultima modificare făcută de latan.elena; 05.01.2019 la 14:40.
Există întotdeauna la începutul lui martie o exasperare, o nevoie de schimbare a anotimpului înainte de granițele lui cosmice, o nevoie de hotar şi de luare de la capăt a lucrurilor, o dorință, acută și aproape isterică, de primăvară.
Între pasiune și suferință asemănarea este atât de mare încât, de-a lungul timpului, oamenii au ajuns să le confunde și să le boteze cu același cuvânt: patimă, a pătimi. O ironie filologică.
Toți avem talent, dar talentul nu este decât un mijloc de tracțiune cu care unii transportă diamant, alții cărbune, şi atât de mulți materiale sintetice.
La urma urmei, deosebirea dintre Istoria cu majusculă şi o telenovelă oarecare nu e chiar atât de mare: doar că numai pe una dintre ele o scrie Dumnezeu.
Ce este o călătorie dacă nu o încercare de a vedea cum, în alte condiţii, sufletul nostru rămâne acelaşi?
Ana Blandiana
(grafica: Matthieu Delahaie)
Sursa:http://webcultura.ro/toti-avem-talent/
Ultima modificare făcută de latan.elena; 05.01.2019 la 14:36.
Iubirea nu caută nici un motiv dincolo de ea însăși și nici un fruct; ea este propriul său fruct propriu, propria sa bucurie. Iubesc pentru că iubesc; Iubesc pentru că pot să iubesc.❤️
Bernard de Clairvaux
Ea este din altă parte
Acele lumini ...din adâncul ochilor ei
Care te face orb sau îndrăgostit
Acele gesturi parfumate,
Te face face stupid sau te face câine
Și până acum în inima lui ...
Sunt sigur, ea este din altă parte.
Ea are ... aceea manieră ... de a nu spune nimic
Vorbind după amintiri
Are acel mod de a trace strada
Când merge la măcelar
Dar când ajunge lângă mine ...
Sunt sigur, ea este din altă parte.
Și am căzut în sclavia
Acestui zâmbet, de pe această față
Și îi spun să mă ducă departe
Sunt pregătit pentru toate ...
Pentru alte locuri, alte maluri
Dar ea, trece și nu răspunde,
Cuvintele pentru ea sunt lipsite de valoare ...
Sunt sigur, ea este din altă parte.
Ea are ... mâinile lungi de dantelă
Fir-ar ... pentru a condamna sufletul lui Vermeer
Această silueta venețiană
Când se uită la storurile ei ,
Acest gest îl știu pe de rost ...
Sunt sigur, ea este din altă parte.
Și am căzut în sclavia
Acestui zâmbet, de pe această față
Și îi spun să mă ducă departe
Sunt pregătit pentru toate ...
Pentru alte locuri, alte maluri
Dar ea, trece și nu răspunde,
Cuvintele pentru ea sunt lipsite de valoare ...
Sunt sigur, ea este din altă parte.
Și am căzut în sclavia
Acestui zâmbet, de pe această față
Și îi spun să mă ducă departe
Sunt pregătit pentru toate ...
Pentru alte locuri, alte maluri
Dar ea, trece și nu răspunde.
''Cuvintele pot însemna alb și negru. Bici și mângâiere. Manipulare și libertate. Râs și lacrimi. Durere și bucurie. Coșmar și paradis. Lumină și noapte. Noroi și flori.Dragoste și ură. Inteligență și atavism. Muzică și urlete. Pace și bombe. Mărturisire și ascunziș. Indiferență și îmbrățișare. Victorie și înfrângere. Supraviețuire și afundare. Zbor și îngropăciune. Tinerețe și sfârșituri. Ursuleți de pluș și zvastică. Lumină și eclipse. Cărți și lozinci. Viață și moarte.
Toate apar (și) datorită cuvintelor pe care întâi le auzim, apoi le vedem, le înțelegem, le iubim, le urâm, ne apasă sau ne dau aripi, le dorim sau le respingem. Iar cartea despre care o să-mi spun astăzi părerea de cititoare este cu și despre cuvinte.
S-au scris nenumărate volume despre Germania nazistă, despre anii de foc ai Celui de-Al Doilea Război Mondial, despre Crimele (cu majusculă) care deveniseră ordinea de zi pe-atunci, și s-a făcut din toate unghiurile posibile. Nu însă și din cel al Morții. Nu s-a spus nimic despre cât a avut ea de muncit în acei ani, despre ce a văzut, ce a simțit, ce a ținut minte și ce și-a dorit întotdeauna să povestească.
Poate aveam senzația că nu mai este nimic de aflat. „Hoțul de cărți”, a lui Markus Zusak, ne contrazice. O poveste spusă de Moarte, ca personaj omniprezent, vrăjit de o preadolescentă care devine hoțul de cărți.''
Continuare:Cuvintele – binele și răul din viață - Literatura de azi
Ultima modificare făcută de latan.elena; 05.01.2019 la 19:00.
Cine-Marin Sorescu
Să cercetăm bine
Cine se ascunde sub noi,
Să fim foarte atenți
Pe cine numim
Eu.
Că nu mai poți
Avea încredere oarbă
În nimeni,
Să fim atenți, mai ales,
Pe cine numim
Eu.
Îndesați cu genunchiul
Sub niște măști,
Atât de convenționale,
Râsul, plânsul, iubirea,
Ne căznim, stângaci,
Să fim familiari cu noi.
Poate chiar reușim
În unele momente,
Dar ne speriem grozav
Când ne auzim glasul.
''Fiti pregatiti sa va reinventati in fiecare an. Imaginati-va ca incepeti din nou fara limitari sau ingradiri.''
Brian Tracy
''Magia inceputului e cu adevarat cea mai puternica dintre toate care exista.''
Josiyah Martin
''E adevărat, nimic nu ţine mult, dar asta nu ar trebui să ne împiedice să desenăm cu degetul pe geamul aburit.''
Juan Rodolfo Wilcock
Mariya Fedotova Zeldis
Pablo Neruda
Poema 15
"Îmi placi cand esti tacuta, caci parca esti absenta
Si ma auzi din departare si vocea mea nu te atinge.
Se pare ca ochii ti-ar fi zburat
Si se pare ca un sarut ti-ar fi pecetluit buzele.
Cum toate lucrurile sunt pline de sufletul meu,
Te ridici deasupra lor, plina de sufletul meu, cu el cu tot.
Iara eu raman in urma, in asteptarea ta,
Abia respirand, abia traind, in asteptarea ta.
Fluture de vis, te asemeni cuvantului melancolie.
Îmi placi cand esti tacuta si parca esti îndepartata
Si parca te plangi, fluture, in soapta.
Si ma auzi din departare si totusi vocea mea nu te ajunge.
Lasa-ma sa tac si eu cu tacerea ta.
Lasa-ma sa-ti si vorbesc prin tacerea ta,
Luminoasa ca o lampa, simpla ca un inel.
Esti precum e noaptea, tacuta si instelata,
Tacerea ta e stelara, atat de îndepartata si de simpla.
Îmi placi cînd esti tacuta caci parca esti absenta.
Distanta si îndurerata, ca si cand as fi murit.
Un cuvant atunci, un zambet, ajung.
Si sunt bucuros ca nu e adevarat ce gandesc,
Atunci cand ma lasi singur, abia respirand, asteptandu-te.
Sunt bucuros fiindca simt, in ciuda panicii, ca esti, chiar si asa, langa mine.
Doar zbori uneori, departe,
Sa iti intinzi aripile,
Sa le umpli iara de praf de stele,
Pentru mine."
Ultima modificare făcută de latan.elena; 06.01.2019 la 19:10.
„Fiecare este exact acolo unde trebuie să fie, are cât poate duce și îi este de folos și nimic nu este întâmplător în viața noastră!”
Pr.Hrisostom Filipescu
"Dar râurile, când se odihnesc ?"
Liviu Rebreanu
Singuratatea este incaperea unde Dumnezeu ne acorda audienta...
Parintele Constantin Galeriu
Momentan sunt 75 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 75 vizitatori)
Marcaje