Coja Ion a distribuit actualizarea de stare postată de Răscrucea.
7 ore ˇ
Răscrucea
Cum a fost răpită Basarabia în anul 1940?
3.1.1938. Ambasadorul sovietic la Bucuresti, Mihail Ostrowski, adresîndu-se functionarilor Legatiei Sovietice, vorbeste deschis despre intentia URSS de a ocupa Basarabia.
16.VI.1938. Ministerul Afacerilor Externe Sovietic face cunoscut legatiei române de la Moscova, ca el nu va mai accepta notele românesti in care vorbindu-se de Basarabia, se va folosi expresia "teritoriu român". La fel nu va mai accepta expresia "fluviu român Nistru", nici acela de "frontieră" si nici chiar acela de "grăniceri români".
20.VIII.1939. Printr-o telegramâ adresată lui Stalin, Hitler acceptă proiectul pactului de neagresiune, care peste cîteva zile se va semna la Moscova.
23.VIII.1939. Ribentrop si Molotov semnează la Moscova, pactul de neagresiune. Pactul continea un protocol secret, care s-a desvăluit in 1948. Acesta prevedea la art.3: "In ce priveste sud-estul Europei, URSS subliniază interesul pe care îl poartă Basarabiei. Germania declară ca ea nu are nici un interes politic in această regiune".
24.VIII.1939. Guvernul Marii Britanii comunică României că garantiile acordate rămîn in vigoare.
1.X.1939. Cu prilejul unei vizite făcute la Berlin, Hitler îi spune lui Ciano: "Dacă România îsi modifică politica de strictă neutralitate, atunci Germania va încuraja atacul contra României, ea va ajuta prin toate mijloacele Rusia, Ungaria si Bulgaria, care vor fi tarile destinate a lichida problema română".
15.X.1939. Generalul Palasse, atasatul militar francez la Moscova, ccnfirma informatiile Statului Major Român, asupra concentrării a trei grupe de forte armate sovietice în apropierea frontierii de pe Nistru.
4.XI.1939. Insărcinatul cu afaceri român la Riga, Grigore Niculescu-Buzegti, trimite un raport la Bucuresti: "In timpul negocierilor pentru tratatul militar ruso leton, seful delegatiei sovietice, Isakov, vice-comisar pentru marină si război, a declarat sefului de stat major leton, că după terminarea negocierilor cu Finlanda, va trebui să se astepte o actiune sovietică contra Basarabiei si că în acest scop, importante contingente se găsesc, de pe acum, în zonele militare Harkov si Odessa".
14.XII.1939. William L.Shirer, corespondent american la Moscova, scria: "Toată lumea la Moscova, în frunte cu Stalin, îsi imagina că armata rosie va fi la Helsinki, într-o săptamînă, de la declansarea atacului. Ei erau atît de siguri, de aceasta, încît ei au fixat data de 6 decembrie pentru atacul Basarabiei, însă ei l-au contramandat în ultimul moment.
26.XII.1939. La Roma, contele Ciano, primeste pe Victor Antonescu, reprezentantul României si îi spune: "dacă Rusia atacă România si dacă aceasta opune rezistentă armată, Italia nu se va sustrage de a-i da asistenta, prin toate mijloacele posibile".
29.III.1940. In sedinta Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, V.M.Molotov spune: "Printre tările meridionale vecine, pe care eu le-am citat, este una cu care noi nu avem un pact de neagresiune, Romania. Aceasta se explică prin existenta unei chestiuni litigioase, nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către Romania nu a fost niciodată recunoscută de Uniunea Sovietică, cu toate acestea, noi nu am pus vreodata chestiunea înapoierii Basarabiei, pe cale militară. Astfel nu există nici un motiv de agravare a relatiilor sovieto-române".
9.IV.1940. Regele Carol II consemnează, in notele lui zilnice, o convorbire avută cu atasatul militar al Italiei, in care îi spune acestuia că "URSS duce in Romania si mai ales in Basarabia o actiune de spionaj si de propaganda, la scară planetară".
10.IV.1940. Molotov convoacă pe Davidescu, ministru român la Moscova si îi reprosează o serie de incidente la frontiera, care "depăsesc orice limită" si adaugă ca "guvernul sovietic va sti să nu tolereze repetarea unor asemenea cazuri". După efectuarea anchetei, de către autoritătile românesti, incidentele se dovedesc a fi imaginare.
13.IV.1940. Ministrul Italiei la Bucureti, Pelegrino Ghigi, într-un raport către Ciano, sublinia că Ministrul Germaniei la Bucuresti a admis posibilitatea unei actiuni URSS in Basarabia.
19.IV.1940. Molotov a convocat pe ministrul roman la Moscova, la orele 22,30 si îi reprosează, pe un ton arnenintător, "incidentele" de frontieră. El pretinde că in 15 cazuri trupele române au tras spre frontiera URSS.
22.V.1940. Grigore Gafencu, ministru de externe, a atras atentia ministrului german la Bucuresti, Fabricius, asupra neobisnuitei concentrări de trupe sovietice la frontiera Nistrului. Acesta dă de înteles că România trebuie să se inteleagă cu vecinul din Est. Cerînd relatii suplimentare, Fabricius îi răspunde: "rusii se plîng ca Odessa este un port lipsit de activitate, deoarece este prea aproape de frontieră si cum nu se poate muta Odessa din locul ei, s-ar putea muta frontiera ceva mai departe."
15.VI.1940. După ultimile informatii parvenite guvernului român, 26 divizii rusesti, se află concentrate in lungul frontierii Basarabiei si Bucovinei.
20.VI.1940. Ambasadorul Italiei la Moscova, Augustu Posse, in urma unei convorbiri avute cu Molotov, transmite într-un raport punctul de vedere al lui Molotov privind relatiile cu Romania: "Uniunea Sovieticâ doreste să-si realizeze pretentiile ei asupra Basarabiei, de preferintă fără război, dar dacă acest lucru nu este posibil, este hotărîtă să recurga la forta".
22.VI.1940. Franta capitulează. Una din puterile garante ale României căzuse, cealalta, Anglia suporta bombardamentele germane, căuta să-si salveze armata din Franta si se pregătea să preîntîmpine invazia. Era un moment potrivit pentru Rusia Sovietică de a cotropi Basarabia. Peste patru zile, ea va adresa României ultimatumul si va trece la agresiurea armată.
23.VI.1940. Ambasadorul german la Moscova informa Berlinul, discutia avută cu Molotov: "Guvernul sovietic se mai străduieste încă să realizeze o solutionare pasnică a problemei Basarabiei, însa este hotărîta să folosească forta in caz ca guvernul român refuză o întelegere pasnica".
24.VI.1940. Hitler a primit nota, care reamintea acordul secret, in care nu era cuprinsă Bucovina si cind a aflat că revendicările rusesti cuprindeau acum si Bucovina, el ar fi strigat: "Nu vreau să fiu luat drept un imbecil de către rusi".(Apoi, se va conveni, la o parte din Bucovina).
25.VI.1940. Ambasadorul german la Moscova transmite nota guvernului sau: "Germania respectă angajamentele luate prin pactul de la Moscova si protocoalele sale secrete, din 23 aug.1939. Pentru aceasta ea nu se interesează de problema Basarabiei, ci numai de soarta celor 100.000 de germani..."
26.VI.1940. Molotov convoacă ambasadorul german de la Moscova si-i comunică că guvernul sovietic îsi limitează cererile, in ce priveste Bucovina, la partea nordică a acesteia, incluzînd orasul Cernăuti. Reprezentantul german sugerează că o solutionare pasnică s-ar putea realiza dacă guvernul sovietic ar restitui României tezaurul dat in păstrare. Molotov răspunde că această problemă nici nu se poate pune, deoarece România a exploatat un timp destul de îndelungat Basarabia.
26.VI.1940. URSS adresează guvernului român o notă ultimativă, din care cităm: "In anul 191B, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uriunea Sovietica (Rusia), o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcînd prin aceasta, unitatea seculară a Basarabiei, populată in principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineana". In legătură cu cererea de a i se transmite o parte din Bucovina, se spune, printre altele: "Un astfel de act ar fi cu atît mai just cu cît transmiterea părtii de nord a Bucovinei către URSS, ar reprezenta, este drept, că numai într-o măsură neînsemnatâ, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită URSS si populatiei Basarabiei prin dominatia de 22 de ani a României in Basarabia". In final se precizează: "Guvernul sovietic, asteaptă răspunsul guvernului regal al României in decursul zilei de 27 iunie curent".
27.VI.1940. Guvernul român răspunde notei ultimative sovietice, din 26 iunie, in care cere, printre altele guvernului sovietic "să binevoiască a indica locul si data ce doreste să fixeze" pentru a desemna delegati si a purta conversatii cu reprezentantii guvernului sovietic, in legătură cu nota primită.
27.VI.1940. URSS transmite a doua notă ultimativă, care poartă un caracter vădit agresiv: "Guvernul URSS consideră răspunsul guvernului României, ca imprecis, deoarece nu se spune direct că el primeste propunerea guvernului sovietic de a-i restitui neîntîrziat Basarabia si partea de nord a Bucovinei", Referindu-se la o discutie avută cu ministrul Davidescu, nota continuă cu un adevărat dictat: "1. In decurs de patru zile, începînd de la ora 14, la 28 iunie, să se evacueze teritoriul Basarabiei si Bucovinei de trupele românesti. 2. Trupele sovietice, in acelas timp, să ocupe teritoriul Basarabiei si Bucovinei de Nord. 3. In decursul zilei de 28 iunie, trupele sovietice să ocupe următoarele orase: Cernăuti, Chisinău, Cetatea Albă". Nota se încheie astfel: Guvernul sovietic insistă ca guvernul regal al României să răspundă la propunerea sus mentionată nu mai tîrziu de 28 iunie ora 12 ziua".
28.VI.1940. Guvernul român în răspunsul său la ultimatumul sovietic declară ca "se vede silit să accepte conditiile de evacuare specificate...." si cere ca termenele de la pct. 1 si 2 "să fie prelungite".(Notele ultimative, cu caracter de dictat si răspunsurile guvernului roman, vor fi considerate, in viitor, de URSS, "acordul" sau "tratatul" ruso-român, v.20.VI.1944 si 10.11.1947).
29.VI.1940. Armata română pregătită pentru a se lupta si apăra pămîntul strămosesc primise ordinul de retragere. Tristetea si desnădejdea cuprinsese pe soldati, ofiteri si toti românii.
Eugen St. Holban: "Prin veacurile învolburate ale Moldovei dintre Prut si Nistru", Ed. Căpriana, Paris, 1991
Răspunde cu citat
Marcaje