Asociatia Cautatorilor de Tezaure din Romania

[Adrian Pop]

[12:28:21 AM] Pop Adrian : [12:24 AM] Pop Adrian :

<<< Catre :
In atentia : D-lui Adi Pop
Ref. Prezentare
Nr. Inreg 66/ 07.04.2014


Dmnule Pop,

Asociatia Cautatorilor de Tezaure din Romania este inregistrata ca persoana juridica sub nr. 36/2013/A/I din 28.06.2013 si are sediul in localitatea Liteni, str.Viei1 nr.26, jud. Suceava.
Asociatia, condusa de d-nul Presedinte Poenaru Gheorghe, este constituita din specialisti din diverse domenii (istorie, arheologie, geofizica etc) si isi propune sa scoata la lumina acele valori ale patrimoniului cultural-istoric si etnofolcloric care inca zac ascunse si sa promoveze, in colaborare cu autoritatile locale, turismul cultural ca un mijloc de dezvoltare durabila a zonelor rurale.

Art. 7 Scopul Asociatiei este trezirea si promovarea constiintei de identitate si coeziune a populatiei din Romania , precum si relatia de cercetare arheologice, culturale intre comunitatile tuturor nationalitatilor din tara, in pastrarea identitatii ca neam in sprijinul integrarii in marea familie etnoculturala europeana a populatiei din aceasta tara. a. Descoperirea/ redescoperirea de nou locuri arheologice, pentru reimprospatarea memoriei colective cu privire la destinul social,cu1tural si istoric a1 poporului roman.

b. Identificarea, pastrarear conservarea si dezvoltarea mostenirilor culturale, istorice si spirituae (monumente, biserici cimitire, muzee, conacuri domnesti, situri, cetati, documente si alte valori artistice, etnografice si culturale ) si popularizarea, acestora in rindul celorlalte nationa1itati din tara si strainatate :

c. Dezvoltarea de legaturi cultrral-stiintifice, arheologice si artistice cu romanii si din alte teritorii de dincolo de granitelor Romaniei.

d. Implicarea tinerilor prin activitati de voluntariat in viata culturala, in cercetarile
arheologice care se voor realiza dupa un program bine stabilit de catre Asociatie.

e. Initierea de parteneriate cu organizatii civile, muzee, Academia Romana, centrele de cultura,
Ministerele de resort si cu autoritatile publice, la nivel local, regional, national si/sau
internat ional

f. Cooperarea cu autoritatile loca1e, in şantierele arheologice in vederea protectiei
eventuale1or deescoperiri;

g. Sustinerea demersurilor pentru acordarea de sanse tuturor prin accederea 1a educatie,
cultura, istorie, informatie , turism, etc. in limba materna si in limba engleza.


In demersul nostrum ne bazam pe informatiile istorice si culturale
existente dar si pe investigatiile specifice pe care le vom efectua cu mijloace
arheologice si geofizice, avand in vedere aparatura de ultima generatie pe care o
detinem.
In consecinta va propunem un parteneriat sau o colaborare viitoare.

Asteptam confirmarea D-voastra!

Data : 07.04.2014 Președinte:
Poenaru Gheorghe
ASOCIATIA CAUTATORILOR DE TEZAURE DIN ROMANIA
ADRESA DE CONTACT : VARARU ROMICA, Str. Ana Ipatescu Nr. 4A, Bl.T, Sc.A, Ap. 37, SUCEAVA , 720042
Pop Adrian a adăugat pe Popa Octavian

[Adrian Pop]

- Mesajul original --------

Subiect:	Re: Adrian Pop
Dată:	Mon, 7 Apr 2014 02:11:56 -0700 (PDT)
de la:	Cautatorii de Tezaure Romania <cautatoriidetezauredinromania@yahoo.com>
Răspuns către:	Cautatorii de Tezaure Romania <cautatoriidetezauredinromania@yahoo.com>
Către:	Adi Pop <adipop@popservice.ro>

[Adrian Pop]

[IMG]file:///C:\Users\admin\AppData\Local\Temp\msohtml1\01\clip _image002.jpg[/IMG]


GENERATOR ELECTRIC CU OXIHIDROGEN

(UNIC IN ROMANIA – INVENTIE TESTATA, FUNCTIONALA 100% , GARANTATA PRIN CONTRACT )



- Centrala produsa in Romania - inventia unui inginer roman
( are toate aprobarile necesare si toate standardele de calitate autorizate)
- CONSUM REDUS de energie elecrica
70% mai putin decat orice alt tip de central existent pe piata






Buna ziua,
Dupa ce vizionati materialul,
contactati-ma pentru intrebari.


Cu stima,
Poenaru Gheorghe

[Adrian Pop]

https://www.facebook.com/poenaru.gheorghe.3

[Adrian Pop]

Poenaru Gheorghe a distribuit fotografia postată de ARCHEOMACEDONIA.

3 iunie


Ancient greek earring 360 B.C.







Îmi placeÎmi place · · Distribuie

[Adrian Pop]

Poenaru Gheorghe a distribuit fotografia postată de ARCHEOMACEDONIA.

3 iunie

Braganza Brooch, Hellenistic art, 250-200 BC, British Museum. — cu Javier Balcellsbotargues.






Îmi placeÎmi place · · Distribuie

[Adrian Pop]

Poenaru Gheorghe a distribuit fotografia postată de China Daily USA.

1 iunie

72 Hours in Xi'an

A relaxed visa policy makes it easy for tourists in transit to see China's ancient capital. Let's see how to make the most of three days at the Silk Road's starting point.
http://ow.ly/xtsHM






Îmi placeÎmi place · · Distribuie

[Adrian Pop]

Poenaru Gheorghe a distribuit albumul postat de ARCHEOMACEDONIA.

31 mai

Byzantine Jewelry (40 de fotografii)
Byzantine Gold Facet Garnet Ring, 5th-7th century A.D.









Îmi placeÎmi place · · Distribuie

[Adrian Pop]

Poenaru Gheorghe a distribuit un link.

24 mai


Redescopera istoria: ISTORIA CRONOLOGICA A COMORILOR DIN ROMANIA
redescoperaistoria.blogspot.com






Îmi placeÎmi place · · Distribuie

[Adrian Pop]

ISTORIA CRONOLOGICA A COMORILOR DIN ROMANIA

1540

„După Lazius, locuitorii au găsit în 1540 lângă Sântă Maria Orlea (jud. Inidoara), în apropierea Streiului 40 000 de lisimahi de aur, care, ajunşi în posesia lui Martinuzzi, au fost în parte (10 000) expediaţi la Viena de Castaldo.“ („Revista Istorică“, nr. 4-6, aprilie - iunie 1924)

1551

„După Miles (+ 1686) pe la 1551 s-a găsit o comoară lângă Streiu: un şarpe de aur, care după moartea lui Martinuzzi a ajuns la Viena, nenumăraţi lisimahi, trimeşi asemenea la Viena, şi două busturi de aur ale lui Ninus şi Semiramidei, destinate lui Carol al VI-lea.“ („Revista Istorică“, nr. 4-6, aprilie - iunie 1924)

1601

12 aprilie, Lvov – „...La Alba Iulia, în Transilvania, monseniorul nostru l-a înştiinţat pe Mihai domnul român, mai înainte ca acesta să fi fost învins şi alungat din Transilvania, că o doamnă i-ar fi spus, la Roma, că s-ar afla la Suceava, cetate din Moldova, o comoară <îngropată> în pământ, într-un loc anumit.
Mihai i-a dat episcopului o careta, // cai şi slujitori înarmaţi chiar din palatul său; nu ştiu de loc, şi nu vreau să spun un neadevăr, dacă episcopul s-a oferit lui Mihai să se ducă la Suceava în acest scop sau dacă a fost rugat de către Mihai; ci doar că a pornit el însuşi cu acea caretă cu slujitori şi ca i-a pus pe oamenii din acel oraş să sape, în urma bătăilor pe care le dădeau acei slujitori; aş crede desigur că nu din porunca episcopului erau bătuţi acei bieţi locuitori ci din obrăznicia slujitorilor. Dar negăsind nimic, acel episcop s-a întors îndată pe drumul <cel mai> drept cu aceeaşi careta şi slujitori, la Alba Iulia, la Mihai. Din care cauză umblau vorbe rele în acele oraşe din Transilvania, pe seama noastră, a romano-catolicilor.“ (relatarea fratelui dominican Andrea Bobbi publicată în „Cercetări istorice“, IV, 2, Iaşi, 1928)

1604

30 martie, Iaşi – „Acelaşi prea cuvios episcop al Argeşului uitând de starea sa sub domnia lui Mihai [Viteazul] cu care se unise, desbrăcând haina episcopală, ca să nu fie recunoscut de suceveni, a venit la Suceava în haine de mirean şi nu s-a ruşinat să sape o comoară în cetatea Sucevei, comoară despre care auzise de la o fiică a unui domn al Moldovei [probabil Maria, fiica lui Petru Şchiopul, căsătorită pe atunci cu Polo Minio] pe când se afla el la Roma, – iar alţii după el săpând mai adânc temeliile turnului au năruit turnul cetăţii.
Recunoscut de suceveni şi salutat de mine parohul sucevean, cuprins de ruşine, a plecat din nou în Transilvania.“ (relatarea preotului Ştefan Balthazar, paroh de Suceava, publicată în „Columna lui Traian“ din 1876)

1865

„La uşa intrării [bisericii manastirii Agaton] se văd resturi dintr-o inscripţie, devenită indescifrabila. Tradiţia zice că acea inscripţie, dacă se citea de la dreapta spre stânga, arăta locul unde se află ascunsă o mare comoară. Iar de la stânga spre dreapta, arată pe fondatori.
Comoara s-a găsit în 1865, de nişte călători austro-ungari, într-o grotă, ce era săpată sub biserică şi a cărei gură era astupată cu o mare piatră.
Stareţa de la Sfântul Gheorge conservă şi acum lada în care a fost păstrată comoara.
E probabil ca aci să fi fost unul din cazurile despre care vorbeşte Şincai în a sa cronică.“ („Cronica“, vol. III, pag. 53, ed. II).

1869

În împrejurimile Zimnicei sunt descoperite aproximativ 2000 de constande de aramă şi bilon din epoca Comnenilor. Tezaurul este amintit pentru prima oară de Cezar Bolliac în ziarul „Trompeta Carpaţilor“ din 23 dec. 1869.
1886

19 februarie – „În cătunul Voloşcani, jud. Putna, un soldat din dorobanti a găsit o comoară compusă din piese de argint de mărimea leilor noştri de 1 şi 2.
O gazetă din Focşani pretinde că acele monete ar fi tetradrachme de ale regelui Filip II al Macedoniei, secolul IV înainte de era creştină.
Forma monetelor e rotundă şi nu au nicio inscripţie pe ele. Pe avers au un cap încoronat cu lauri, pe revers
un călăreţ cu coif (calul cu bot de pelican).
Deasupra coifulul şi la botul calului, câte o stea.“ („România liberă“)

1900

„Dealul Jitianului – deal în jud. Mehedinţi, plaiul Cerna. Ţine de teritoriul com. rur. Siliştea, cătunul Turtaba.
Într-una din ramurile acestul deal, dinspre comuna Izvernea, numită Dealul Izmenelor, Poiana Belitinului, s-a găsit o comoară de bani, o ladă mare de lemn, care era plină cu bani de aur din timpul lul Ludovic, regele Ungariei.
Pe lângă bani, s-au găsit şi câteva arme, săbii şi alte scule de valoare.
Pentru împărţirea acestei comori a fost proces înaintea tribunalului de Mehedinţi.“ (M.D.G.R. vol. III)

1952

Descoperit de către Medel Samuel, în grădina din faţa casei sale, la marginea satului Fotoş, com. Ghidfalău, Covasna, pe o terasă în malul stâng al pârâului Fotoş.

1965

Sunt descoperite tezaurele monetare carpice de la Bărgăuani – Dealul Chicera, aflat la circa 1,5 km est de Bărgăuani, pe versantul nordic al dealului Chicera, pe malul stâng al pârâului Certienilor.
Este vroba de două tezaure monetare compuse din 446, respectiv 256 monede. Unul dintre tezaure provine dintr-o descoperire întâmplătoare, celălalt din cercetare sistematică efectuată de către Virgil Mihăilescu-Bîrliba.

1971

În timpul lucrărilor de primăvară, Iacob St. Ion, descoperă în satul Mavrodin, jud. Teleorman, în punctul numit „Valea Ştiulii“, la 1, 5 km distanţă de sat, un tezaur de monede thasiene compus din 25 de piese din care s-au putut recupera 15 exemplare.

1975

Iulie – Sunt aduse pentru identificare la Expoziţia Numismatică, unitate a Muzeului de Istorie a Municipiului Bucureşti, cinci modede dacice, descoperite în jurul anului 1930 pe terenul agricol al comunei Periş.

2013

28 martie – „Peste 1 400 de monede de argint din perioada medievală au fost descoperite acum două săptămâni în comuna Bulzeşti din judeţul Dolj. În prezent, tezaurul monetar se află în custodia Muzeului Olteniei din Craiova, pentru a fi evaluat de specialişti în numismatică.
Dumitru Banţa este pasionat de arheologie. De curând, cu ajutorul unui detector autorizat, a descoperit în satul său natal un tezaur istoric.
Şi sătenii din comună se mândresc cu aşa comoară, deşi nu ştiau de existenţa ei până acum.
În prezent, cele peste 1 400 de monezi de argint se află la Muzeul Olteniei din Craiova.
Valoarea lor urmează să fie stabilită în perioada următoare de către experţi în numismatică, proces ce poate dura şi un an.
Tezaurul are o greutate totală de peste 1800 de grame.“ (Digi 24 TV)


15 aprilie, Bucureşti – „Polițiștii au reușit să recupereze de la mai mulți muncitori de la magistrala Uranus o brățară și 842 de monede de diferite dimensiuni, cu o vechime probabilă ce variază din epoca romană până în 1942.
Aceştia le-au găsit în timpul lucrărilor şi le-au împărţit, iar cazul a ajuns în atenţia autorităţilor după ce unul dintre ei a încercat să le plaseze la o casă de amanet.
Obiectele au fost predate pentru expertizare Muzeului Naţional de Istorie a României

Pe 16 aprilie, poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale al Secţiei 3 Poliţie din DGPMB au aflat că, în cursul zilei anterioare, în timpul unor lucrări de excavaţie la şantierul viitoarei magistrale Uranus din Bucureşti, a fost găsit un vas de ceramică în care se aflau mai multe monede, pe care cei care le-au descoperit le-au împărţit între ei, scrie rtv.net.
În urma investigaţiilor efectuate au fost identificate şapte persoane care au găsit şi luat monedele respective, şase dintre acestea declarând că au dus monedele acasă. Cea de-a şaptea persoană este suspectată că a depus spre valorificare o parte din monede la o casă de amanet.
De la cele şapte persoane au fost ridicate 608 monede.
Pe 17 aprilie, în urma investigaţiilor efectuate de poliţişti a fost identificată o altă persoană de la care au fost recuperate alte 212 monede şi o brăţară, toate din metal alb.
Toate bunurile urmează a fi expertizate pentru a se stabili dacă sunt susceptibile a face parte din patrimoniul cultural naţional, precum şi pentru a afla vechimea şi valoarea acestora. Bunurile vor intra în proprietatea statului, conform Legii 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil.
Poliţiştii efectuează cercetări faţă de persoana care a amanetat o parte dintre monede pentru săvârşirea infracţiunii de însuşire a bunului găsit, întrucât acesta a dispus de bunurile găsite ca fiind bunuri proprii.“ (RTV.net)
20 noiembrie – Tezaurul monetar de la Tazlău.
Descoperit pe malul drept al pârâului Racila, pe panta vestică a dealului Cărămidăriei, la est de pârâul Racila, în dreptul staţiei de gaz, pe partea stângă a şoselei Borleşti-Tazlău. Descoperire întâmplătoare. Verificare de suprafaţă: R. Munteanu, V. Josanu, I. Grădianu, D. Garvăn, octombrie 2013.

2014

24 martie, Braşov – „Pe data de 24 martie 2014, Braşovul a fost pus pe harta celor mai mari descoperiri arheologice din epoca predacică. Un braşovean pasionat de istorie antică şi arheologie a găsit 21 de verigi de aur, căutând cu un detector de metale prin zona Şcheiului.
Fănel Şerban, norocosul arheolog amator, crede că verigile sunt vechi de circa trei milenii.
După ce comoară va fi evaluată şi autentificată de către specialişti, vom putea spune cu certitudine că preţiosul colier greu de 115, 57 g constituie cel mai important tezaur descoperit vreodată în Braşov.

Comoara îngropată sub o palmă de pământ

Fănel Şerban este pastor protestant, dar şi „un fan al Daciei vechi“, după cum spune chiar el despre pasiunea lui pentru istoria antică a acestor meleaguri. Are un detector de metale şi autorizaţie pentru căutarea de obiecte de patrimoniu. Cu alte cuvinte, este un arheolog amator, colaborator al oamenilor de ştiinţă, el găseşte artifacte, iar specialiştii le autentifică şi le expun în muzee. A făcut multe descoperiri deosebite, de la vârfuri de săgeţi sau de lăncii, la monede din Evul Mediu sau chiar de pe vremea dacilor. Însă, cu siguranţă, ceea ce a găsit la începutul acestei săptămâni, i-a depăşit aşteptările.

„Am fost de curînd la Muzeul Naţional de Istorie al României şi am predat nişte obiecte. Acolo am vizitat tezaurul României. Erau obiecte din toate colţurile ţării, dar ceea ce m-a uimit e că Braşovul lipsea. Mi-am spus atunci că aşa mult mi-aş dori să descopăr ceva şi să pun astfel şi Braşovul pe această hartă a comorilor! Uite că dorinţa mi s-a împlinit după nici o lună de zile!“, mărturiseşte Şerban.
Minunea s-a întâmplat pe 24 martie, când detectorul lui a ţiuit în dreptul unei movile de pământ. Săpând, a găsit la nici 20 de centimetri adâncime, nişte ineluşe care s-au dovedit a fi un colier compus din 21 de verigi din aur, frumos gravate şi incredibil de bine conservate.

21 de verigi de aur moale

Eram singur cu câinele. Am acoperit locul şi am alergat acasă, am închis telefonul şi la 5 dimineaţa am plecat spre Bucureşti, cu tezaurul“, povesteşte Fănel emoţia prin care a trecut de la găsirea obiectelor de aur până când le-a văzut în siguranţă.
Erau în lut amestecat cu nisip. Pământul cădea uşor de pe ele, aşa că le-a băgat sub jet de apă şi cercurile de aur s-au arătat în toată splendoarea lor, cu incrustaţiile perfect vizibile.
„Sunt făcute din material foarte moale, aur aluvionar 86% şi argint 14%. Unele inele mai erau încă prinse, altele se desprinseseră“, spune Fănel, după ce specialiştii de la Bucureşti au testat colierul cu raze X şi le-au datat ca aparţinând perioadei Hallstattiene. Adică are vreo 3 000 de ani, de dinaintea dacilor.
„Aceşti specialişti m-au învăţat şi cum să mă orientez. Să caut urme de cenuşă, bucăţi de ceramică. Dar aici nu era nimic altceva, tocmai de aceea descoperirii putem să-i spunem tezaur, pentru că e ceva izolat. Comisia care va veni săptămâna viitoare va decide dacă locul va deveni un sit arheologic sau nu“, explică el.
Nu ne poate indica locul exact al descoperirii, toată lumea ar da năvală şi vestigiile s-ar distruge. Însă ne asigură că nu e într-un sit arheologic pentru simplul motiv că nu are voie să folosească detectorul în perimetrele istorice. Nici măcar la jumătate de kilometru de ele nu are voie să se apropie, iar Fănel respectă legea. Asta i-a adus noroc.
„Nu plec niciodată în căutări fără un indiciu. Studiez mult, caut un turn de apărare dispărut, un drum, cuie vechi şi caut în apropiere. Aşa s-a întâmplat şi de data aceasta. Cu ajutorul indiciilor, căutarea a durat doar cinci ore. Am mers pe principiul «Cine caută, găseşte»“.

„Primul detectorist care a predat aur dacic“

„În Braşov, suntem cam 10 oameni care facem detecţie. Eu lucrez doar cu fratele meu şi, împreună, avem la activ multe descoperiri interesante. Cu o lună în urmă am găsit patru inele asemănătoare, dar la un kilometru distanţă. Culoarea aurului însă e diferită, modelul spicelor e uşor diferit. Aceste inele au rămas la Muzeul de Istorie din Braşov“, spune arheologul amator, pe care norocul pare să-l tot lovească.
Cât despre ceea ce ar fi putut fi faimosul colier cu 21 de inele, părerile sunt împărţite: ori a fost o podoabă, ori un accesoriu care definea rangul nobilului ce-l purta, ori a fost „o monedă primitivă“.
Oricare i-ar fi fost rostul, stăpânul lui trebuie să fi fost un trac cu stare. Căci despre un artifact tracic crede Fănel că este vorba, fiindcă secolul XII Î.H. înseamnă o populaţie predacică, cu rădăcini tracice.
„Interesant este că există un colier identic descoperit în 1930 în Bihor de un copil, cu 18 verigi. După ce vor fi gata analizele, vom afla tipul de aur, chiar mâna din care a fost extras. Se poate ca metalul să coincidă cu tipul de compoziţie din cosonul dacic, adică din acele monede dispărute şi recuperate de peste graniţe. M-aş bucura ca aceste cercuri să fie monede, am putea demonstra astfel cât de departe eram noi pe vremea când se înfiinţa Roma“, spune păstorul, căruia descoperirea i-a adus titlul de „primul detectorist din România care a predat aur dacic“.
Un căutător din Târgu Mureş a găsit şi el un inel de aur, dar era roman.

O descoperire spectaculoasă

„Prin aceste locuri a fost o mare metropolă în antichitate, cu o arie sanctuară impresionantă. Braşovul ne va oferi încă multe surprize. Sper să vi le pot aduce tot eu, fiindcă dorinţa mea este să îmbogăţesc patrimoniul local cu noi descoperiri valoroase“, mărturiseşte Fănel, hotărât să-şi continue detecţiile în căutarea altor comori, mai mari şi mai frumoase.
În prezent, colierul este în laboratoarele specialiştilor din Bucureşti, care vor afla totul despre provenienţa lui.
„Noi am intrat în procedura de achiziţie a celor patru inele găsite anterior. Dar celelalte 21 sunt la Bucureşti. Normal ar fi fost să rămână toate în teritoriu, dar lipsa fondurilor şi birocraţia şi-au spus din nou cuvântul.
Descoperirea este spectaculoasă şi extrem de incitantă. Dar unele aspecte au rămas nelămurite. Însă, dacă acest colier se va dovedi a fi original, atunci e o mare descoperire pentru Braşov. Păcat că nu a rămas în Braşov, tot ce am găsit valoros a plecat în muzee din Bucureşti, Viena, Budapesta“, spune Stelian Coşuleţ, şeful secţiei de Arheologie a Muzeului de Istorie Judeţean Braşov. Din păcate, istoria se repetă. Tezaurul nu poate rămâne acasă, şi o dată plecat, nici nu se va mai întoarce.“ („Monitorul Expres“, 28 martie 2014)

Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe FacebookTrimiteți către Pinterest