Asociația Românie vie: Convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni

Data: 18 martie 2014 Redacția
Am luat act cu un puternic sentiment de solidaritate de scrisoarea deschisă adresată autoritătilor române în data de 31 ianuarie 2014 de către Asociaţia Naţional-Culturală „Basarabia” a Românilor din Regiunea Odessa (Ucraina) prin care se solicită „convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni, în baza art. 8 din Legea nr. 299/2007”. Răspundem în acest fel apelului adresat la finalul scrisorii deschise a acestei organizaţii reprezentative a românilor din sudul Basarabiei istorice: „Apelăm la organizaţiile reprezentative ale românilor de pretutindeni să susţină demersul Asociaţiei “Basarabia” de implementare necondiţionată a legislaţiei româneşti în vigoare într-un domeniu care ne priveşte direct”. Susţinem aşadar si reiterăm cererea Asociaţiei Naţional-Culturale „Basarabia” a Românilor din Regiunea Odessa privind convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni, care „procedură ar fi trebuit demarată înca din anul 2007, de când ar fi trebuit să aiba un sediu şi să fie aleasă componenţa organelor de conducere şi alegerea Consiliului Românilor de Pretutindeni ca organism cu caracter permanent, în conformitate cu prevederile art. 1 alin.(3), (6), art.6 si 7 din Constituţia României şi cu scopul legii nr. 299/2007”. Solicitarea românilor din Bugeac este cu atât mai stringentă cu cât Regiunea Odessa, dar şi celelalte regiuni ale Ucrainei aflate la est de Nistru şi la nord de Marea Neagră unde trăiesc şi etnici români sunt direct ameninţate în cazul unei eventuale escaladări a ostilităţilor declanşate de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei sau a acţiunilor violente ale separatiştilor rusofoni, astfel cum arată toate estimările analiştilor militari şi politici publicate în mass media. De asemenea nu trebuie să uităm nici de numeroşii etnici români din Regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia, precum şi din oraşul Kiev, care chiar dacă nu sunt în acest moment la fel de direct ameninţaţi, se pot găsi în situaţia de resortisanţi ai unei ţări aflată în stare de război sau de război civil. Convocarea cât mai urgentă a Congresului Românilor de Pretutindeni este importantă şi pentru România, nu numai prin prisma obligaţiei morale şi constituţionale de a proteja drepturile şi interesele minoritarilor români din Ucraina şi din lume în general, dar şi prin input-ul pe care reprezentanţii unor minorităţi româneşti din jurul graniţelor îl pot da în legătură cu starea de fapt din statele de care aparţin. Să nu uităm că Serbia are o relaţie tradiţională cu Rusia şi mari nemulţumiri faţa de cum a fost tratată de Occident în anii 1990 şi că Ungaria, care în ultimii câţiva ani este scena resuscitării unui naţionalism agresiv de tipul celui din anii 1930 şi principala sursă de instabilitate secesionistă din Europa Centrală, a făcut paşi importanţi în apropierea economică şi politică de Federaţia Rusă. (Alexandru Surcel)