Postat în original de
Eugen
MIRCEA BATRANU propune pentru Romania:
Romania Democrata, Organizarea statului
Voi prezenta în câteva cuvinte, pentru cei ce nu sunt familiarizaţi, ce-nseamnă ţară şi ce-nseamnă stat.
Ţara înseamnă teritoriu populaţie cultură drepturi.
Statul este forma de organizare, administrare şi reprezentare a ţării.
Astfel, România ca ţară reprezintă:
- teritoriul actual delimitat prin graniţe plus posesiunile teritoriale din străinătate (adică ambasadele şi alte teritorii),
- totalitatea oamenilor care au cetăţenie română, indiferent unde se află ei prin lume
- cultura şi tradiţiile dezvoltate pe acest teritoriu dar şi in lume prin cetăţenii ei,
- drepturile individuale ale cetăţenilor, drepturile de comunitate, drepturile de certificare în relaţiile externe
Aceasta e ţara, aceasta e România!
Statul român acum, republică
semiprezidenţială.
Astăzi, statul român, ca formă de administrare şi reprezentare a ţării, este o structură numită Republică semiprezidenţială, cu un parlament bicameral, ales prin vot odată la 4 ani, cu un preşedinte ales la 5 ani, cu un guvern numit prin jocul preşedintelui şi al parlamentului.
Aceste instituţii nu funcţionează şi nu ne reprezintă! Se bazează pe structuri şi relaţii de interese, pe nepotism şi structuri de tip mafiot. Pentru că puterea le aparţine, este în capitală.
Mai mult decât asta, aceste instituţii au generat furtul bogăţiilor ţării, neruşinarea exprimării, bătaia de joc faţă de drepturile cetăţenilor. Statul actual a dat posibilitatea unor oportunisti, amante şi fetiţe scoase de sub birouri de a se căţăra până în vârful puterii! De-asta suntem în situaţia de azi, într-o criză de competenţă şi decizie, de parcă n-ar fi fost de ajuns criza mondială!
Profesori şi doctori, oameni de cultură, mineri şi agricultori cu salarii la limita supravieţuirii sunt în acelaşi stat cu soţiile, amantele şi fetiţele demnitarilor care au salarii de mii de euro! Acest stat este o mizerie, o ruşine pe istoria ţării! Iar cei ce conduc mai au tupeul de-a apare pe micile ecrane!
Vreau o Românie democrată, un stat cu adevărat democrat.
România va fi o Republică Democrată.
Se poate numi în acte România sau Republica Democrată România. De dumneavoastra depinde!
Forul suprem al statului democrat pe care-l propun este Sfatul Ţării.
Acesta va fi format din două adunări la nivel de ţară, Aunarea Teritorială pe criterii de teritorialitate şi Adunarea Breslelor pe criterii de profesie, meserie.
Astfel veţi avea responsabilitatea şi decizia asupra României. Nu veţi mai fi reprezentaţi de grupuri de interese din capitala ţării!
Sfatul Ţării
Adunarea Teritorială şi Adunarea Breslelor vor numi membri Parlamentului României format din Camera Teritorială şi Camera Breslelor.
Aceste camere vor avea atribuţiile legislative şi de control ale statului.
Iată o structură propusă ca temă:
Adunarea Teritorială va avea aproximativ 11000 membri aleşi de comunităţile locale, un reprezentant la 2000 locuitori. Ei îşi vor vedea de activităţile zilnice, nu vor fi retribuiţi ci vor primi o indemnizaţie pentru participarea lunară în Adunările Judeţene! Principiul teritorialităţii înseamnă o medie de 275 reprezentanţi de judeţ (între 110 şi 1000 reprezentanţi, în funcţie de numărul locuitorilor). Toată organizarea statului, legile organice şi angajamentele de stat vor deveni operaţionale numai după validarea lor de către Adunarea Teritorială.
De asemenea Adunările Judeţene validează programele dezvoltării judeţene!
Serviciul permanent
va fi asigurat de un secretariat la nivel de ţară şi secretariate judeţene.
Dacă un membru al Adunării Teritoriale îşi schimbă domiciliul, îşi va pierde locul în adunare.
Votul reprezentanţilor va fi electronic şi deschis. Asta este puterea poporului, asta înseamnă democraţia. Da, 11000 reprezentanţi aleg şi validează statul român, funcţiunile, drepturile şi obligaţiile lui. Împreună cu membri Adunării Breslelor.
Adunarea Breslelor, va reprezenta meşteşugurile şi profesiile din România. Breslele vor avea câte un reprezentant la 4000 membri şi pentru fiecare Asociaţie profesională sub 4000 membri (dar peste 200), va avea un reprezentant. Aceasta înseamnă o Adunare de aproximativ 3000 membri la nivelul ţării. Ei au acelaşi regim ca reprezentanţii Adunării Teritoriale, nu sunt retribuiţi şi au un secretariat central şi secretariate pe bresle (profesii).
Membri Adunării Breslelor aleg Camera
Breslelor.
Astfel Sfatul Ţării va avea în cele două adunări un total de aproximativ 14000 membri. Aici este puterea statului român.
Parlamentul - camerele teritoriala si a breslelor
La nivel central, cele două adunări vor desemna Camerele Parlamentare, Camera Teritorială şi Camera Breslelor.
Camera Teritorială, va avea în medie doi delegaţi la o sută de reprezentanţi teritoriali, aproximativ 220 de membri, şi va fi condusă de către un Secretar General. Aceasta va fi cameră legiuitoare şi de control a statului român. Ei vor fi retribuiţi şi vor avea activitate permanentă cu excepţia vacanţelor. Membri camerei teritoriale pot fi schimbaţi oricand de către Adunarea Teritorială Judeţeană care i-a numit. Camera Teritorială propune un Preşedinte care va reprezenta statul în relaţiile externe.
Preşedintele va fi validat de Sfatul Ţării.
Validare presedinte si primul-ministru
Camera Breslelor va avea doi reprezentanţi la o sută de reprezentanţi din Adunarea Breslelor, adică aproximativ 60 membri şi va fi condusă de un Secretar General. Ei vor fi retribuiţi şi vor avea activitate permanentă cu excepţia vacanţelor. Membri pot fi înlocuiţi de către Adunările breslelor dar numai în relaţie directă, profesională. Camera Breslelor are rolul de cameră legiuitoare şi de control şi propune un Prim Ministru care va forma guvernul.
Guvernul va trebui validat de Plenul camerelor reunite.
Guvernul cu 10 ministere
Guvernul reprezintă executivul ţării, şi este format din Primul Ministru şi zece ministri – apărare, externe, interne, dezvoltare, justiţie, protectie, educaţie, sănătate, cultură, resurse. Nu e nevoie de mai mult. Protecţia se referă la domeniul social, al muncii iar Ministerul Dezvoltării, la investiţii şi programele Uniunii, Ministerul Resurselor gestionează
bugetul de stat şi rezervele. Problemele de mediu, ca supraveghere, vor reveni unei autorităţi. În teritoriu Guvernul va avea Prefecturi.
Sunt multe probleme care trebuie puse la punct dar când se construieşte un sistem nou, cu siguranţă se găsesc specialişti care să ridice această construcţie.
Judetul Alba -reprezentanţi
Voi da cateva exemple de reprezentativitate.
judeţul Alba are 390,000 locuitori, asta inseamnă că Adunarea Judeţeană Alba, cea care va fi parte din Adunarea Teritorială, va avea 195 membri şi va trimite în Camera Teritorială 4 membri.
Judeţul Prahova-reprezentanţi
Judetul Prahova are 830,000 locuitori , asta inseamnă că Adunarea Judeţeană Prahova, cea care va fi parte din Adunarea Teritorială, va avea 415 membri şi va trimite în Camera Teritorială 8 membri.
Reprezentarea la 2000 locuitori face posibilă prezenţa fiecărei comune în Adunarea
Teritorială.
Referitor la Adunarea breslelor.
Cei doua sute de mii de profesori vor avea 50 reprezentanţi în Adunarea Breslelor şi 1 reprezentant în Camera Breslelor. Medicii, juriştii, militarii, economiştii, minerii, şoferii, constructorii vor avea între 30 şi 80 de reprezentanţi în Adunarea Breslelor şi câte un reprezentant în camera Breslelor. Agricultorii vor avea 6-8 reprezentanţi în Camera Breslelor.
Adunarea Breslelor-reprezentare
reprezentare profesori - adunarea breslelor
Agricultorii reprezentare in Adunarea Breslelor
constructorii reprezentare în adunarea breslelor
Acestă structură a Adunării Breslelor, nu numai că reprezintă voinţa profesiilor, a meseriilor dar rezolvă şi marea problemă a dialogului social între guvern şi sindicate.
Da, va exista o Curte Constituţională.
Da, preşedintele are funcţiuni stricte de reprezentare.
Democraţia înseamnă puterea poporului şi asta vom construi. Nu vom mai fi la bunul plac al nimanui ajuns într-o funcţie de stat!
Orice membru al administraţiei centrale a statului, de la preşedinte la membru al guvernului va putea fi demis la propunerea unei Adunări Teritoriale Judeţene sau de Breaslă, cu votul majorităţii membrilor Sfatului Ţării.
Si trebuie să mai realizăm ceva, să postăm Magistraţii în afara guvernului. Ministerul justiţiei să aibă atribuţiile Parchetului general (procuraturii) pentru apararea statului, respectarea legislaţiei. Dar judecătorii trebuie postaţi în afara guvernului. De asta trebuie să se ocupe specialiştii în drept.
Democraţia - Puterea Poporului
Marcaje