Despre .....Prietenul meu dr. Paul Purea, Om de mare cultura !

[Adrian Pop]

Adrian Badescua publicat înPaul Purea

14 noiembrie 2012

SECOLUL XXI VA FI AL POEZIEI SAU NU VA FI DELOC.
http://www.argesexpres.ro/article_de...darticle=35901 — cu Paul Purea.





31Distribuie

[Adrian Pop]

Adrian Badescua publicat înPaul Purea

11 mai 2012

"O IUBIRE PE LAPTOP SI CATEVA POEME IN CARNE"
de Dr. Paul Purea
Lansare de carte: Joi 10 Mai 2012, ora 17.00
la CARTEA DE NISIP, Timisoara, str. Alba Iulia
au prezentat: Robert Serban si Prof.Dr. Victor Neumann
---
"Prin apartamentul cu usa deschisa. Purced. Intru-ies.
Mereu. Inspre Kama-Sutra. Din laptopul ei. Din letopisetul meu.
Eufonic. De dac gafaind. Tipand authenticul sex. Freudian..." (Paul Purea)
— cu Paul Purea.





31Distribuie

[Adrian Pop]

Paul Purea

17 decembrie 2011




26Distribuie


Paul Purea

17 decembrie 2011






21Distribuie

[Adrian Pop]

Paul Purea şi-a schimbat fotografia de profil.

7 septembrie 2011


13Distribuie

[Adrian Pop]

[Adrian Pop]

[Adrian Pop]

Paul Purea

acum 3 ore

Paul Purea invitat la Festivalul Doinei Banatene - Achim Nica 2014

Nana Achim, omul pentru care Doina a însemnat totul…
Published 23/01/2014 | By admin


Dr. Paul Purea, un om plecat de 24 de ani în Germania, a participat la simpozion la invitaţia prof. univ. dr. Ion Vela. „În cadrul muzicii, Doina este un segment extraordinar de încărcătură şi fiori, bunătate şi simţ artistic, iar unul dintre cei mai reprezentativi exponenţi ai doinei noastre româneşti a fost Achim Nica. Dumnezeu să-l ţină acolo mereu cu corzile vocale extraordinare, bine pregătite spre fiorul muzicii noastre, şi de ce nu, din când în când, să coboare şi aici la noi, pe pământ, să ne dea bunătate şi să ne încânte existenţa, şi pur şi simplu să ne facă mai buni”. Dr. Paul Purea a mai spus că, văzând ce se petrece azi, părerea sa e că, după o vreme, românii îşi vor pierde identitatea, dacă nu se vor schimba. „Să facem din Obreja mai multe Obreji în România, iar din Achim Nica un nucleu şi un simbol de adevărată trăire şi simţire naţională, fiindcă doar astfel ne vom coagula. Şi fiindcă în sală sunt politicieni şi oameni de cultură, trebuie să facem şi altceva, să fim oameni ai artei, să facem schimbări în bine pentru poporul nostru. Să spunem copiilor şi generaţiilor viitoare ce înseamnă Doina”.
Cei doi parlamentari, Dan-Laurenţiu Tocuţ şi Ioan Purec, au mărturisit că sunt iubitori de doină şi folclor, şi au salutat iniţiativa primarului Petru Pop de a-l aniversa pe cel mai mare doinitor al Banatului, şi nu numai. Din discursurile lor s-a desprins ideea că deosebit de important este să nu ne uităm trecutul şi să nu ne pierdem identitatea. De asemenea, au mai fost lansate două iniţiative care pot fi puse în aplicare: organizarea unui festival cu doine româneşti, acţiune în care se pot implica Primăria, Consiliul Judeţean, prin CJPCPCT Caraş-Severin, Casa de Cultură din Caransebeş, inclusiv Ministerul Culturii, iar alta ar fi aceea ca în şcoli să se predea obiceiurile fiecărei localităţi, punându-se accent pe doine.
Ziaristul şi poetul Vasile Todi, director la „Scrisul bănăţean”, revistă trimestrială a Uniunii Jurnaliştilor din Banatul Istoric, a menţionat că a revenit în cea mai frumoasă parte a Banatului, a Caraşului, la Obreja. „Văzând numărul mare de personalităţi prezente la această manifestare, cred că trebuie să facem un efort de a readuce identitatea, spiritul bănăţean, acolo unde merită să fie. Aici, pe pământul Banatului, fără niciun fel de discriminare, trebuie să ne socotim bănăţeni, prin muncă, prin răbdare. În Ţara Banatului vom putea face din nou ca fiecare frunză de dud să se preschimbe, ca odinioară, într-o rochie de mătase. Doina bănăţeană, atunci când este interpretată de artişti înzestraţi cu har divin, poate îmblânzi orice mâhniri”, a spus Vasile Todi.
Aş continua cu câteva idei ale colegei noastre Elena Jurjescu Todi, idei la care subscriem şi noi, cântăreţii care am fost în sală, Traian Barbu şi subsemnatul. Elena spunea că din discuţiile purtate cu Nana Achim, discuţii pe care mi le relatase şi mie, a înţeles că doinitorul era foarte nemulţumit de stilurile şi moda care au revenit mai ales după 1989. La o nuntă sau petrecere – spunea Nana Achim –, el cânta atunci când mesenii mâncau, şi nu cânta oricum, ci de parcă ar fi fost pe scenă, chiar şi cinci melodii dacă era necesar, şi mai povestea că atunci când nunta ieşea afară, cântau muzicanţii. Azi – a spus Elena Jurjescu –, unii dintre interpreţi, mai ales aceia care nu prea doinesc, au schimbat regulile: cântă câte o oră, cântece de joc, până scuipă sânge, deoarece instrumentiştii se schimbă cu rândul. Achim Nica a fost un doinitor şi va rămâne pionierul Doinei. A făcut parte din generaţia de aur, a fost iubit în toată ţara, îndeosebi în Ardeal, unde, fiind prezent alături de el într-un spectacol, oamenii se strânseră în jurul lui, puneau mâna pe el şi nu le venea să creadă că este Nana Achim în carne şi oase. Vorbitoarea a mai spus că, după părerea ei, mass-media putea să facă mai mult pentru Regele doinei bănăţene, singura Elise Stan şi cei de la Timişoara, care au ţinut foarte mult la Nana Achim, făcând excepţie. „Dacă la Slatina Olt este un festival de doine şi balade, de ce nu ar fi unul şi la noi, în Banat, deoarece cum cântă bănăţeanul doina, nu o cântă nimeni”, a spus în final Elena Jurjescu.
De la ora 17, s-a desfăşurat un spectacol folcloric în care au evoluat Ansamblurile „Semenicul” al CJPCPCT Caraş-Severin, „Iedera” al Casei de Cultură Oţelu Roşu, „Gugulanul” al Casei de Cultură „George Suru” din Caransebeş, şi „Bobocii Banatului”, precum şi soliştii vocali Ramona Viţa, Ana Munteanu, Elena Jurjescu, Mihaela Petrovici, Daniela Văcărescu, Maria Garaş, Traian Barbu, Ştefan Isac, Delia Mirabela. Conducerea muzicală a fost asigurată de Petrică Viţa, coregrafia – Nistor Ghimboaşă, Ionuţ Pascotă, Ciprian Ambruş, Adrian Jurescu, sonorizare, Petrică Dalea, efecte luminoase cu diapozitive – cei doi Petre, Vela şi Capeţ, de la Casa de Cultură Caransebeş. Filmări şi fotografii a realizat prietenul meu, Doru Bălăşoiu, spectacolul fiind prezentat de prof. Anişoara Zeicu.
Organizatorii Festivalului au fost Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, Primăria şi Consiliul Local Obreja.