Joi seară se lansează la Sibiu cartea „Părintele Arsenie Boca în Arhivele Securităţii

[Adrian Pop]

SARUT MANA. MULTUMESC MULT !!!

O sa aflam Adevarul, cum este firesc.

Pe 11/28/2013 11:49 PM, Isabela Vasiliu-Scraba a scris:

Boca, moartea sa martirica
http://www.scribd.com/doc/186506514/...i-Arsenie-Boca

[Adrian Pop]

http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...rsenie-b/page7

Ne-a povestit odata ca aflandu-se la inchisoare, gardienii au dat drumul peste dansul unui sarpe mare ca sa-l sperie si sa-l muste. Dansul nu s-a speriat, s-a rugat lui Dumnezeu, s-a uitat concentrat la sarpe si sarpele a plecat rusinat intr-un colt, apoi a plecat de unde venise.

[Adrian Pop]

Parintele Arsenie Boca in Atentia Politiei Politice Din Romania

Ratings: (1)|Views: 690|Likes: 16
Published by unpacatos
Parintele Arsenie Boca in Atentia Politiei Politice Din Romania

http://www.scribd.com/doc/110674405/...ce-Din-Romania

Un Pacatos





Parintele Arsenie Boca in Atentia Politiei Politice Din Romania
www.scribd.comParintele Arsenie Boca in Atentia Politiei Politice Din Romania






Îmi place · · Distribuie
See More

[Adrian Pop]

Marta Simeon şi Icoane pictate de parintele Arsenie Boca, Sfantul Ardealului au distribuit fotografia postată de Libertatea.ro.


Marta Simeon a distribuit o fotografie postată de Libertatea.ro.


> http://goo.gl/PrG7QT" height="236" width="370">


Declaratie data de Pr. Arsenie Boca, in arestul Sigurantei, cu care a induiosat o tara intreaga -->> http://goo.gl/PrG7QT

[Adrian Pop]

Declaratie data de Pr. Arsenie Boca in arestul Sigurantei (7 iunie 1948)

8261 vizualizari | Joi, 02 Ianuarie 2014

5775 2

Comentarii (0)

Declaratie

Subsemnatul, Ieromonah Arsenie Boca, de la manastirea Brancoveanu, Sambata de Sus-Fagaras, declar urmatoarele:

Intrebare: ”Cand v-ati inscris in miscarea legionara?”

Raspuns: In miscarea legionara n-am fost inscris niciodata.

I: ”Cine va inscris?”

R: Neinscriindu-ma, nu m-a inscris nimeni.

I: ”Dac-ati fost simpatizant?”

R: Neutru si independent de orice politica.

I: ”Ce legionari ati cunoscut?”

R: Fiind la Bucuresti, pentru studii, intre 1933-1938, am vazut pe capitanul Codreanu, dar n-am vorbit cu el niciodata. Cunosc pe Patrascu, dar pe el numai datorita faptului ca a venit la manastire sa se spovedeasca. A fost de vreo doua ori la marturisire in 1947. A mai fost si in 1948, dar, locuind in apropiere, a fost simplu trecator. Legaturi politice cu el n-am avut, decat cele strict preotesti. Au mai trecut pe la manastire si alti fosti legionari, atat [de] prin comunele invecinate tarani, cat si de mai departe, dar n-am avut discutii politice ci numai duhovnicesti. Ba mai mult, aflandu-le starea politica le-am dat insistent sfatul de a se astampara si de a renunta la pistol, la razbunare si alte pacate. I-am facut sa inteleaga ca stapanirile se oranduiesc de sus, iar ce de jos nu au decat sa le primeasca.

Mai cunosc pe avocatul Mateias din Fagaras; a venit de vreo 3-4 ori. Ultima data a venit acum la ”Vinerea Izvorului”, 7 mai 1948.

Mai cunosc pe ierodiaconul [Cristofor] Dancu, care, pe vremea cand studiam la Bucuresti, apartinea de manastirea Cernica. Pe Victor Dobrin din Arpas, pe Gheorghe Apostol, care ne-a lucrat ceva tamplarie si l-am primit provizoriu ca sa-l vedem daca poate fi primit definitiv. Ori el era fugar.

I: ”Ce rol si unde ati fost in intervalele 6 septembrie 1940 - 25 ianuarie 1941?”

R: Eram intors din Sfantul Munte, Grecia, calugarit la Pasti, 1940 la manastirea Brancoveanu cu slujba de ierodiacon, unde am stat in continuare.

I: ”Deci ati avut un rol in timpul rebeliunii?”

R: Nici un rol.

I: ”Ce legaturi ati avut cu legionarii de la data de 1941-1948?”

R: Singurele legaturi ce le-am avut cu legionarii au fost cele spirituale, care sunt firesti intre preot si credinciosi. Iar intre noi preotii (pr. Gh. Malene si pr. Uria), cele normale de colegi.

I: ”Cu ce conducatori ai miscarii legionare ati avut legaturi?”

R: Singur cu Patrascu, legaturi duhovnicesti, cum am spus; de asemenea, am cunoscut ca prieten si pe av. [Virgil] Mateias.

I: ”Cine conduce miscarea legionara din regiune?”

R: Nu am nici o cunostinta precisa. Stiu ca Patrascu este din Sambata si probabil el ar putea fi.

I: ”Cu ce sume ati cotizat pentru miscare si cand?”

R: N-am cotizat si nu mi s-a cerut.

I: ”Ce ziare sau brosuri clandestine ati primit in anii de urma?”

R: N-am primit politice, dar sectare mi s-au trimis brosuri mici tiparite la Bucuresti, de la adventisti.

I: ”Unde si in ce tari ati umblat si ce romani ati cunoscut in tarile in care ati umblat?”

R: N-am calatorit decat in Grecia, la Sfantul Munte, unde n-am intalnit decat calugari de toate neamurile, iar printre ei si romanii: Parintele Teodosie Domnaru, Par. Antipa Dinescu, Gherontie si altii. In afara de acestia, am fost pe la legatia romana din Tesalonic. La Atena n-am fost. Calatoria a fost in 1939-1940. M-am reintors in tara la 8 iunie 1940.

I: ”Daca intentionati sa va ascundeti in munti sau nu?”

R: De a ma ascunde in munti n-am nici un gand; dar de a ma retrage la o chilie, pentru care am invoirea stapanirii, asta as avea de gand.

Aceasta-mi este declaratia pe care o dau si o semnez,

Ierom. Arsenie

7 iunie 1948

ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 2, f. 114-115.


Extras din ”Parintele Arsenie Boca in atentia politiei politice din Romania” de George Enache si Adrian Nicolae Petcu, pag, 95-96/Fericiti Cei Prigoniti/facebook.com

[Adrian Pop]

Pr. Arsenie Boca a distribuit fotografia postată de Manastirea Prislop.

4 ianuarie


La mormantul lui ARSENIE BOCA.

Parintele a lasat cu limba de moarte ca nimeni sa nu se atinga de osemintele lui “pana la a doua venire a lui Hristos”

Sfantul Ardealului, Soarele si Luna ortodoxiei romanesti, s-a stins la 28 noiembrie 1989 in chilia sa de la metocul manastirii Prislop (asezamant din orasul Sinaia). Oficial, decesul Parintelui a survenit in urma unor probleme de sanatate, dar cauzele mortii sale sunt inca invaluite in mister.



Se spune ca Parintele ar fi fost chemat de Ceausescu cu cateva luni de zile inainte de moarte si i-ar fi spus acestuia: “Vezi ce faci, ca nu este bine, da-le mancare la oameni, da-le libertate, ca nu e bine”. Dupa ce a iesit de acolo, l-a urmarit Securitatea si la iesirea din Bucuresti au fost somati sa se opreasca. Soferul nu voia, dar Parintele i-a spus: “Opreste, ca te impusca, te omoara, si tu ai copii. Pe mine o sa ma maltrateze, dar de mine nu ramane nimic in urma”. Si atunci soferul a oprit. Au venit doi securisti, l-au scos din masina, l-au mutat intr-o alta, ulterior fiind predat fara suflare maicutelor la Sinaia, conform marturiilor aparute dupa caderea comunismului. Cum a decurs maltratarea parintelui nu se stie exact, dar cu siguranta a fost supus unor torturi ingrozitoare, spune Dan Lucinescu in cartea sa “Parintele Arsenie Boca, un sfant al zilelor noastre”. “Degetele mainilor i-au fost distruse. Aratatorul de la mana dreapta a fost singurul scos din patrafir, in sicriul Parintelui, pentru a fi sarutat. In mod normal, mai ales in cazul unui duhovnic atat de iubit de credinciosii lui, se scoate intreaga mana. Pe figura Parintelui, al carui corp era asezat in sicriu, la Manastirea Prislop unde a fost ingropat, se vedeau pe pometii obrazului arsuri circulare, in diametru de cca doi cm, iar pielea fetei avea urmele unor traumatisme” (sursa citata).

Inmormantarea a avut loc pe 4 decembrie 1989. Parintele era imbracat in haine preotesti, vesminte pe care nu le mai purtase din 1959, cand i s-au inscenat niste nereguli financiare pentru a fi scos din monahism si indepartat de la altar. Ucenicul sau, Presfintitul Daniil Stoenescu, acum episcop in Varsetul Voivodinei (Serbia), isi aminteste ca la ultima lor intalnire de la Prislop, din decembrie 1988, Parintele a plans si a profetit: „Imi pare rau pentru voi. Frica e de la diavol… Imi pare rau pentru voi. Vor cadea multi dintre cei alesi. Va vor pune impozite, taxe si alte dari. Nu veti mai putea fi sfinti… Acum nu mai e timpul sfintilor. Acum începe timpul mucenicilor”. Dar Parintele continua sa ne vorbeasca prin profetiile si predicile scrise pe zidurile bisericutei Sfantul Nicolae de la Draganescu. Tot acolo se afla si profetirea mortii domniei sale, atat de subtil (si totusi atat de limpede) formulata prin zugravirea mortii martirice a Sfantului Stefan cel Nou, praznuit tot la 28 noiembrie si al carui destin semana izbitor cu cel al lui Arsenie Boca.


— împreună cu Dedicat Parintelui Arsenie Boca şi cu alţi 10.









1Îmi place · · Distribuie

[Adrian Pop]

Parintele Arsenie Boca - un Serafim de Sarov al Romaniei. Ucis din ordinul Elenei Ceausescu -

In epoca actuala, in care timpul trece parca tot mai repede, iar viata este traita din ce in ce mai intens, caile de evolutie spirituala sunt si ele caracterizate de intensitate si rapiditate.
Pe Pamant se nasc multe fiinte inzestrate cu exceptionale calitati de indrumatori spirituali. Integrate fiind in planurile divine de salvare a celor care sunt pregatiti, aceste mari spirite creeaza gigantice curente spirituale care ii antreneaza in curgerea lor pe cei, tot mai multi, care simt in ei chemarea lui Dumnezeu.

Unul dintre marile spirite a fost Parintele Arsenie. Se spune ca avea darul clarviziunii si ca, atunci cand mergeai la el, iti spunea cum te cheama, pentru ce ai venit si iti povestea toata viata inainte ca tu sa scoti vreo vorba. Nu de putine ori cei prezenti erau martorii unor miracole. Parintele Arsenie Boca (avand numele de botez Zian) s-a nascut la 29 septembrie 1910 in Ardeal, la Vata de Jos, si a fost singurul copil al unei familii de oameni instariti si credinciosi: "Cand eram copil, in casa mamei mele era o icoana a Maicii Domnului care-mi placea foarte mult. Odata am intrebat-o pe mama: -De ce imi place asa de mult acea icoana? Iar ea mi-a spus: - Ei, dragul meu, cat te-am purtat in pantece, foarte mult m-am uitat si m-am rugat la aceasta icoana".

"Mama mea cand a ramas insarcinata cu mine s-a uitat la icoana Maicii Domnului si a pi...

vezi articolul original
- See more at: http://stirile.rol.ro/parintele-arse....28XAABjn.dpuf

[Adrian Pop]

http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...n-ARSENIE-BOCA

[Adrian Pop]

http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...-Arsenie-Boca-!

Raiul de la Prislop ! Minuni la mormântul Părintelui Arsenie Boca !

http://www.youtube.com/watch?v=esBcMv_Hrew

Minuni la mormântul Părintelui Arsenie Boca !

min17, 23s

[Adrian Pop]

Arsenie Boca - Omul Lui Dumnezeu

acum 28 minute

Icoana praznicului „Izvorul Tămăduirii” în viziunea Părintelui Arsenie Boca

Anii petrecuţi de Părintele Arsenie Boca în Bucureşti (1959-1968), sub supravegherea atentă a Securităţii, nu păreau a fi lăsat urme notabile. Contribuţia Părintelui la pictura Bisericii Sf. Elefterie-Nou a trecut (preţ de aproape o jumătate de secol) aproape neobservată. În ce priveşte activitatea sfinţiei sale la atelierele Patriarhiei din incinta Bisericii Schitul Maicilor (demolate în 1982 cu ocazia lucrărilor de „sistematizare”), nu se ştia mai nimic. Deşi e cert că, în tot acest timp, Părintele Arsenie nu a stat degeaba! Dosarul întocmit de Securitate o atestă. Astfel, informatorii zeloşi raportau: „Boca Arsenie este responsabilul atelierului de pictură şi email de la Schitul Maicilor. Nu este numit şef de atelier oficial, dar el face toate proiectele şi desenele tuturor comenzilor cerute de instituţie [subl. mea]. Ca pregătire, Boca A[rsenie] este un desenator f[oarte] bun, pictor şi cunoscător al artei emailatului. Este un om priceput şi bun organizator al muncii în atelier şi de aceea este socotit ca un om de valoare în Patriarhie şi după câte am văzut patriarhul [Justinian] îl apreciază foarte mult datorită talentului pe care-l are” (notă informativă din 15 aprilie 1966).

Din fericire, mărturiile lăsate de Părintele Arsenie în Bucureşti încep să iasă, una câte una, la iveală. Activitatea la Biserica Sf. Elefterie-Nou e mai complexă decât s-a crezut, iar proiectul ce a stat la baza realizării frescei Maicii Domnului cu Pruncul (recuperat la Drăgănescu) îi aparţine Părintelui Arsenie (deşi titlul de „pictor excepţional” avea să-i revină exclusiv lui Vasile Rudeanu!). Dacă luăm în calcul semnificaţia Pruncului Iisus înveşmântat în zeghe – la acea dată Părintele Arsenie avea experienţa închisorii – trebuie să recunoaştem că titulaturile modeste sub care a activat („pictor secund”, respectiv „muncitor pictor”) nu redau dimensiunile reale ale personalităţii sale. În ce priveşte anii petrecuţi la atelierul de la Schitul Maicilor (1961-1968), putem presupune că icoana Sf. Parascheva de la Iaşi (descoperită în 2007 la Biserica Sf. Antonie-Curtea Veche din Bucureşti) a fost realizată în această perioadă. Dar surprizele nu se opresc aici!

Biserica „Sfânta Treime” din cartierul bucureştean „Ghica Tei” (paroh: Pr. Alexandru Moţoc, slujitori: Pr. Oprea-Călin Paul-Eduard, Pr. Popescu Radu-Constantin) se poate lăuda cu o icoană realizată de Părintele Arsenie Boca şi dedicată praznicului „Izvorul Tămăduirii”. Poate nu greşim dacă îi estimăm datarea în anii ’60. De altfel, în dosarul de urmărire informativă al Părintelui există referiri la icoanele pe care sfinţia sa le-a realizat la atelierele Patriarhiei. Una dintre acestea fusese comandată chiar de o persoană domiciliată în cartierul Tei: „O doamnă, anume Ionescu, care locuieşte pe Aleea Circului, i-a comandat lui [Arsenie] Boca o icoană… Această persoană a stat prin mănăstire; probabil că a fost maică” (notă informativă din 27 noiembrie 1963). Nu se poate demonstra că ar fi vorba despre icoana în cauză, dar posibilitatea există…

Praznicul „Izvorul Tămăduirii” reprezintă prima mare sărbătoare închinată Maicii Domnului din perioada pascală şi are la origine minunea petrecută cu Leon I (454), pe cînd acesta încă nu era pe tronul Bizanţului. Tradiţia spune că Leon, în peregrinările sale prin pădurile imperiului, a întâlnit un orb, pe care l-a luat de mînă spre a-l călăuzi. Bătrânul i-a cerut apă de băut, dar negăsind, s-a întristat. Atunci, ascultând un glas din cer, cei doi descoperă o poiană unde curgea un izvor. Leon i-a atins cu apa ochii orbului, care şi-a recăpătat vederea. Bătrânul i-a prezis lui Leon că, în scurtă vreme, va ajunge împărat. Profeţia s-a împlinit în 457, iar prima grijă a noului împărat a fost să ridice o biserică în cinstea Maicii Domnului, chiar lângă izvorul tămăduitor…

Icoana de la Biserica Sfânta Treime pare să transpună „povestea” într-un cadru autohton. Singurul motiv preluat ca atare din tradiţie e profilul Maicii Domnului cu Pruncul, deasupra izvorului tămăduitor. În rest, personajele şi decorul sunt mai degrabă atipice: fântâna devine un potir euharistic, iar slujba de sfinţire a apei (element inedit) este oficiată de un ierarh, un preot şi un diacon, toţi având aureole de sfinţi. Jur-împrejur, popor mult (preoţi şi credincioşi), îmbrăcaţi după cuviinţă. În spate, se disting Munţii Făgăraşului („Fereastra Mare”), iar întreaga scenă e străjuită de o biserică maramureşeană (la stânga) şi de o biserică de zid (la dreapta). Chipul Maicii Domnului cu Pruncul poate fi regăsit întocmai pe catapetesmele de la Prislop şi Drăgănescu…

Desigur, interpretările pot să varieze. Ceea ce complică şi mai mult lucrurile e faptul că personajele sunt figurate fără a fi numite! Identificarea lor depinde exclusiv de asemănările cu alte picturi ale Părintelui: o icoană a Sf. Iosif cel Nou de la Partoş (mitropolit al Timişoarei între 1650-1656), realizată de Părintele Arsenie – tot în anii ’60 – pentru reşedinţa mitropolitană din Timişoara, respectiv Sf. Arhidiacon Ştefan (pictat în proscomidiarul Bisericii Drăgănescu), reproduc fidel două din personajele aureolate ale icoanei „Izvorul Tămăduirii”. Pe de altă parte, e posibil ca Părintele Arsenie să fi intenţionat să evoce atmosfera slujbelor de la Sâmbăta de Sus, ştiut fiind că al doilea hram al mănăstirii e chiar Izvorul Tămăduirii. De altfel, Mănăstirea Sâmbăta de Sus a fost construită (1696) de domnitorul martir Constantin Brâncoveanu lângă un izvor tămăduitor care există şi azi. Dar multe elemente rămân încă neelucidate. Părintele Arsenie a mai creat o icoană prin care ne pune pe gânduri…

Privind la icoana „Izvorul Tămăduirii” de la Biserica Sfânta Treime, nu te poţi abţine să nu te întrebi ce s-ar fi întâmplat dacă Părintele ar fi ucenicit pe lângă un maestru iconar de tradiţie bizantină iar nu pe lângă prof. Costin Petrescu, al cărui „perfecţionism academic de sorginte müncheneză” (Sorin Dumitrescu) frizează nu o dată convenţionalul. În cazul unei ucenicii fericite, am fi avut (poate) astăzi înaintea ochilor icoane înrudite cu cele ale lui Sofronie Saharov sau Grigorie Krug, a căror tentă „vizionară” nu eclipsează rigorile bizantine. Iconografia Părintelui Arsenie reuşeşte totuşi să suplinească acest neajuns prin fineţea deosebită a liniilor, transparenţa cromatică şi o anumită transcendenţă a privirii…

La Biserica Sfânta Treime am ajuns în miercurea din Săptămâna Mare, la invitaţia unui prieten (Radu) care obişnuia să meargă acolo. După slujba de denie eu am plecat spre casă, Radu rămânând pentru spovedanie. În răstimpul acestei aşteptări aveau să-i cadă ochii peste o icoană, ascunsă în spatele unei mari cruci de lemn. Intrigat de acest fapt, a privit cu atenţie şi… a recunoscut stilul inconfundabil al Părintelui Arsenie Boca! Emoţiile au fost mari (de altfel, Radu îi datora Părintelui Arsenie revenirea lui la Ortodoxie), iar a doua zi ne prezentam la biserică pentru a afla mai multe. Părintele Paul Oprea ne-a liniştit: cu destul timp în urmă făcuse aceeaşi descoperire (pe lângă asemănările stilistice, icoana e semnată cu iniţialele „A.B.”), primind apoi confirmarea unui absolvent de Arte Plastice că icoana nu poate fi decât a Părintelui Arsenie. Când l-a întrebat pe Părintele Paroh despre icoană, sfinţia sa l-a încredinţat că ştia despre acest lucru, dar în lipsa avizului unui specialist a ezitat să o mute din locul în care o găsise atunci când a fost numit la această biserică. Din fericire, lumina nu poate rămâne multă vreme sub obroc: praznicul „Izvorul Tămăduirii” (vineri, 29 aprilie 2011) a constituit „sorocul” mult aşteptat pentru ca icoana să fie scoasă la închinare, spre bucuria credincioşilor, pentru care Părintele Arsenie Boca este un nume deja consacrat…

Articol preluat de pe blogul alexandruvalentincraciun.wordpress.com.