-
https://www.youtube.com/watch?v=Pl8gczAJufo
https://www.youtube.com/watch?v=ysgb-JiI0e8&t=1269s
https://www.salutsighet.ro/wp-conten...u_Memorial.jpg
Mihai (Eminovici) Eminescu (n. 15 ianuarie 1850 la Botoşani sau Ipoteşti - m. 15 iunie 1889, Bucureşti), de profesie jurnalist, poet, prozator, ales post-mortem membru al Academiei Române la 28 octombrie 1948. Este considerat de criticii literari poetul naţional al României, fiind supranumit „luceafărul poeziei româneşti”, dar şi cel mai important reprezentant al romantismului din literatura românească. Totodată, Eminescu s-a implicat în activităţile Societăţii literare„ Junimea” şi a fost redactor-şef al ziarului „Timpul”, oficios al Partidului Conservator.
Mihai Eminescu este primul care a făcut din limba română un adevărat obiect de artă, în condiţiile în care poezia românească, nesigură, se afla abia la începuturile sale.[2] Erudit prin complexitatea cunoştinţelor acumulate (a studiat filosofia, dreptul, medicina, a fost interesat de economie, sociologie şi alte discipline) a avut un real succes în cariera de jurnalist, articolele sale de critică literară, socială şi politică fiind publicate în „Timpul” şi „Curierul de Iaşi”. Întreaga sa activitate de ziarist a fost pusă în slujba dreptului la existenţa naţională a poporului român[3], susţinând în articolele sale cauza românilor din Transilvania şi din Bucovina.
Boala şi moartea sa prematură (bolnav de manie depresivă, a decedat la numai 39 de ani) au întrerupt ascendenţa unui talent care abia atunci ajungea la maturitatea creaţiei sale şi care avea potenţialul de a deveni cu adevărat un poet de talie mondială. Asupra bolii şi morţii sale, circumstanţele nu au fost nici până astăzi pe deplin elucidate. În perioada comunistă, imaginea lui Eminescu, care era oricum un simbol naţional, a fost intens folosită în scopul propagandei naţionaliste comuniste, Eminescu fiind portretizat exclusiv ca un poet desăvârşit, în timp ce scrierile sale filozofice şi politice - înainte adoptate şi folosite în propria ideologie de către dreapta naţionalistă - au fost marginalizate pentru conţinutul lor critic şi pe alocuri radical. Publicistica politică a lui Eminescu poate fi considerată drept "cel mai bun manual de jurnalism naţional". În ultimii ani, Academia Română a început publicarea unei ediţii facsimilate a operelor complete ale acestuia (23 volume), pentru a facilita o mai bună cunoaştere şi studiere a operei lui Eminescu.
sursa:https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Mihai_Eminescu
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...kQ&oe=66732557
Mihai Eminescu
Wikipedia
https://i.pinimg.com/736x/97/af/c3/9...a310b8fc82.jpg
Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată;
Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi,
Ochii mei înălţam visători la steaua
Singurătăţii.
Când deodată tu răsărişi în cale-mi,
Suferinţă tu, dureros de dulce,
Până-n fund băui voluptatea morţii
Ne-ndurătoare.
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,
Ori ca Hercul înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele mării.
De-al meu propriu vis mistuit mă vaiet,
Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări,
Pot să mai re-nviu luminos din el ca
Pasărea Phoenix?
Piară-mi ochii tulburători din cale,
Vino iar în sân, nepăsare tristă;
Ca să pot muri liniştit, pe mine
Mie redă-mă!
Mihai Eminescu
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...0Q&oe=6694A97A
https://www.voceanationala.ro/wp-con...i-Eminescu.jpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...WA&oe=6694AE28
-
https://www.youtube.com/watch?v=ke1lt1su9NU
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Ew&oe=66950B68
Nichita către Eminescu
Mihai, dacă-ai şti cât de tare îmi lipseşti
ca şi ochilor, ca şi pietrelor şi curcubeilor.
Le-am zis de tine,
că-ntârzii, le-am zis,
că nu treci de sânge ne trebuie să renaşti
şi nici anapoda de raze ca să ne fii cu noi de faţă.
Mihai, tu care eşti mai tânăr decât mine
gândind în vorbele tale nu mă lăsa să îmbătrânesc
Mihai, nu de înţelepciune duc lipsă,
de cântec, m-auzi ?
de cântec, m-auzi ?
de cântec, m-auzi ?
....
ca dovadă inima ta ce a făcut pat din creierul meu
ca dovadă singurătatea mea
care nu credeam să învăţ a muri vreodată.
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...53&oe=5F0C46C0
Nichita Stănescu - Către Eminescu
Tu n-ai murit
pentru că eu sunt trupul tău care vorbeşte cu vorbele tale
Când drag îmi este mie pe lumea asta
cu iubirea ta mă gândesc la amorul tău,
Mihai, dacă-ai şti cât de tare îmi lipseşti
ca şi ochilor, ca şi pietrelor şi curcubeilor.
Le-am zis de tine,
că-ntârzii, le-am zis,
că nu treci de sânge ne trebuie să renaşti
şi nici anapoda de raze ca să ne fii cu noi de faţă.
Mihai, tu care eşti mai tânăr decât mine
gândind în vorbele tale nu mă lăsa să îmbătrânesc
Mihai, nu de înţelepciune duc lipsă,
de cântec, m-auzi?
de cântec, m-auzi?
de cântec, m-auzi?
M-a apucat apoia pietrelor, apoia ierburilor,
m-a apucat apoia fructelor de toamnă, Mihai.
Cineva trebuie să guste această apoie coaptă
şi miezoasă
Creierul sâmburos al acestei apoi
nu este creier descreierat.
Ca dovadă timpul ce trece, secunda prea repede ce ni s-a dat
ca dovadă locul tău în sâmburele limbii acesteia
ca dovadă inima ta ce a făcut pat din creierul meu
ca dovadă singurătatea mea
care nu credeam să învăţ a muri vreodată.
https://i.simpalsmedia.com/marketpla...083d831ddf.jpg
"Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată,
poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate,
și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le
ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale."
George Calinescu
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...6g&oe=6695097D
-
https://www.youtube.com/watch?v=9AtQE_UdeXk&fbclid=IwAR1uHjTI8odZqT7v1 xQWt STChk4Pjq80bB9pFLWtSsTtVNwveq9ltvmEOyE
https://www.youtube.com/watch?v=3lxOWe-0Ur8
http://www.mihai-eminescu.ro/wp-cont...sti-Online.jpg
Cele patru fotografii ale lui Eminescu
Patru fotografii cunoscute şi certificate cu Eminescu există până la această dată. Acestea sunt: cea din tinerete, facută la 20 de ani, la Praga, în 1869, de fotograful Jan Tomás, cea extrasă din tabloul Societăţii “Junimea”, datând din 1878 şi realizată de Franz Duschek în Bucureşti, în studioul său de pe strada Franklin, cea de a treia, din studioul lui Nestor Heck de la Iaşi, facută în 1884 si ultima, cea realizata de Jean Bielig la Botoşani, în 1887, cu Eminescu la 37 de ani. Originalul celei de a treia fotografii, din care a fost decupat Eminescu, pentru posteritate, la cererea prietenilor săi cu care s-a fotografiat, îi cuprindea pe profesorul A.C. Cuza, compozitorul Wilhelm Humpel şi poetul Petru V. Grigoriu. Versiunea publicată prezintă în oval o prelucrare a originalului via Basarabia-Bucovina.Info, fotografiile fiind preluate de la Memorialul Ipotesti și Arhivele Naționale. O altă variantă a fotografiei realizate în tinereţe la Praga îi aparţine unui pictor-fotograf din Iaşi – “Bernhard Brand Pictor si Photographe in Iassy” – dar este vorba de o carte poştală retuşată. Le prezentăm pe toate mai jos.
Totodată, la 170 de ani de la nașterea Românului Absolut artistul Florin Roștariu oferă prin intermediul site-ului Mihai-Eminescu.Rocele patru fotografii clasice ale lui Eminescu, prelucrate, îmbunătățite și mărite. Mulțumim! Dați click și salvați. Doamne, ajută!
http://www.mihai-eminescu.ro/wp-cont...-Studio-Ro.jpg
http://www.mihai-eminescu.ro/wp-cont...-la-Timpul.jpg
http://www.mihai-eminescu.ro/wp-cont...-Studio-Ro.jpg
http://www.mihai-eminescu.ro/wp-cont...eca-I-966..jpg
http://www.mihai-eminescu.ro/wp-cont...d-647x1024.jpg
Mihai-Eminescu.Ro
http://www.mihai-eminescu.ro/wp-cont...u-801x1024.jpg
http://www.mihai-eminescu.ro/wp-cont...e-732x1024.jpg
http://www.mihai-eminescu.ro/wp-cont...u-766x1024.jpg
http://www.mihai-eminescu.ro/wp-cont...u-718x1024.jpg
sursa:https://www.mihai-eminescu.ro/foto-video/?
PORTRET: Mihai Eminescu – „geniul pustiu” al poeziei româneşti
http://www.rador.ro/2020/06/15/portret-mihai-eminescu-geniul-pustiu-al-poeziei-romanesti-4/
-
https://www.youtube.com/watch?v=VcEUTfoBEA4
https://frankfurt.apollo.olxcdn.com/...s=525x700;r=90
„În această dulce pace”
Singurătate este una dintre poeziile simple, pe înțelesul tuturor, ale lui Eminescu (Emil Brumaru le-ar fi numit „cântece naive”). Ea seamănă cu o compunere școlară și poate fi pusă ușor pe muzică . Poetul explică fără emfază artistică, printr-o juxtapunere de enunțuri scurte și explicite, în ce situație se află:„Cu perdelele lăsate/ Şed la masa mea de brad, / Focul pâlpâe în sobă, /
Iară eu pe gânduri cad.”După ce captează astfel atenția cititorului și îi câștigă încrederea, eliberându-l de grija că va trebui să facă un prea mare efort de înțelegere, poetul mărește pe neobservate gradul de dificultate a textului, alunecând de la proză la poezie. El recurge la comparații la care nimeni nu s-ar fi gândit vreodată:„Stoluri, stoluri trec prin minte/ Dulci iluzii. Amintiri/ Ţârâesc încet ca greeri/ Printre negre, vechi zidiri,// Sau cad grele, mângâioase/ Şi se sfarmă ‘n suflet trist,/ Cum în picuri cade ceara/ La picioarele lui Crist.”Amintirile care țârâiesc încet, ca greieri printre negre, vechi zidiri sau cad grele, mângâioase și se sfarmă-n suflet trist, cum în picuri cade ceara la picioarele lui Crist sunt de o stranie concretețe. Poetul schițează, în stilul lui eficient, o fenomenologie a a actului rememorării. Numai la Proust vom mai găsi o reprezentare atât de plastică a anamnezei. În plus, menționarea unor negre, vechi zidiri și a unui Crist care este, fără îndoială, o statuie a lui Crist, deasupra căreia ard lumânări instaurează o atmosferă sumbră.Dar nu sumbră este, oare, însăși ideea de amintire, iluzorie și tristă resuscitare a unor momente defuncte?Exact ca un realizator de emisiuni TV de azi, alarmat de gândul că își pierde audiența, Eminescu revine repede la relatarea directă și alertă a ceea ce se întâmplă în locuința lui de poet solitar:„În odaie prin unghere/ S-a ţesut păinjeniş/ Şi prin cărţile în vravuri/ Îmblă şoarecii furiş.// În această dulce pace/ Îmi ridic privirea-n pod/ Şi ascult cum învelişul/ De la cărţi ei mi le rod.”
Sunt versuri de o simplitate plină de farmec, nu lipsite de o adiere de umor, care ar putea servi ca libret pentru o șansonetă. Sau ca text pentru o piesă de muzică pop.Pentru Eminescu poezia este nu numai un mod de a fi, nu numai o salvare, nu numai șansa de a înmărmuri măreț, ci și o ocupație bizară și inutilă. El adoptă din când în când perspectiva unor oameni obișnuiți acceptând că există ceva ridicol în condiția de poet. Neavând răbdare să explice de ce optează pentru poezie, preferă să se ironizeze și să explice, răsfățându-se de fapt, că face poezie împotriva voinței sale:„Ah ! de câte ori voit-am/ Ca să spânzur lira ‘n cuiu/ Şi un capăt poeziei/
Şi pustiului să puiu;// Dar atuncea greeri, şoareci,/ Cu uşor – măruntul mers,/ Readuc melancolia-mi,/ Iară ea se face vers.”„Ah! De câte ori voit-am/ Ca să spânzur lira-n cui”. Această mărturisire este o falsă mărturisire, o parodiere a gândirii comune. Eminescu îți spune sieși ceea ce îi spunea tatăl lui Ion Creangă lui Ion Creangă: „Logofete, brânză-n cui,/ Lapte acru-n călămări,/ Chiu și vai prin buzunări!”În repetate rânduri, în poemele sale, poetul se arată plictisit și exasperat de poezie, dar niciodată nu o face într-un mod convingător. Însăși ideea de a spânzura lira în cui are ceva teatral și comic.
https://www.anticariat-unu.ro/upload...-p53852-02.jpg
https://www.anticariat-unu.ro/upload...-p53852-03.jpg
https://www.iqool.ro/wp-content/uplo...Collection.jpg
Ligia Macovei, Trecut-au anii… 19 from 100, 1964, 51×27 cm, Nasui Collection - IQool.ro
https://frankfurt.apollo.olxcdn.com/...gw9ee-RO/image
Ligia Macovei - ilustratie tus Dorinta de Mihai Eminescu 1964
https://credidam.ro/wp/wp-content/up...gia-liniei.jpg
https://media.mutualart.com/Images//...8e73bae34.Jpeg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Xg&oe=668CA768
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...SA&oe=668CAE04
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...yQ&oe=668CB7E1Colecția de artă Ligia și Pompiliu Macovei - Ilustrație de Ligia Macovei: Mihai Eminescu,
-
https://www.youtube.com/watch?v=9hw6I-pX7WQ&list=PLwy_-V8iQVM4bl8Tfx0jya2Z_SeCbRYAS
https://www.youtube.com/watch?v=mSsx77muEnY&t=90s
https://cdn.knd.ro/media/521/2942/16...768&height=432
Tatăl scriitorilor Păstorel și Ionel, Oswald Teodoreanu, l-a întâlnit pe Eminescu la vestita "crâșmă cu zid adînc" -- "Bolta Rece", din Iași. Iată cum descrie Ionel Teodoreanu acest eveniment în volumul "Masa umbrelor".
"Încăperea nu e arătoasă, dar simți în străfundul ei beciul cu strășnicia butoaielor, ca un glas de bas în barba încîlcită a unui călugăr. La o masă petrec niște domni studenți. Tare tineri... Fumează pe viață și pe moarte, aprinzând țigară de la țigară. Beau de sting. Dau din mîini ca muții la sfat și glăsuiesc mult și cumplit ca surzii și ca muții, toți delaolaltă. Domnii studenți petrec. Au picat struna glumeață a anecdotelor, și-au detunat revoltele și strășniciile, au cîntat pînă la răgușeală, au răsturnat împărății și le-au clădit întraltfel și cu încetul au ajuns pînă la malul înfiorat al versului, "Atît de fragedă te-asemeni cu floarea albă de cireș..." Astfel vorbele lor au pornit spre mîndra glăsuire de argint a versului lui Eminescu.
Între timp, un bărbat fără soț a intrat în pîcla crîșmei, așezându-se cît mai departe de tumult, la o masă de lîngă peretele dimpotrivă. Haina roasă în coate. Frunte înaltă, chică neagră, obraz palid aparținând mai mult luminii de lună decât vieții soarelui. A cerut vin, și-a rezemat tîmpla în pumn, cu cotul pe masă și a rămas cu umbra și cu paharul. Dar de afară lumina lunii l-a ajuns, trimițîndu-și spuma valului pînă la piciorul lui.
"Cu fața spre părete mă lasă prin străini
Să-nghețe sub pleoape a ochilor lumini
Și cînd se va întoarce pămîntul în pămînt
Au cine o să știe de unde-s, cine sunt?"
Au trecut altfel clipe, pînă cînd unul dintre studenți l-a observat pe cel singur și la o parte de lume. Obrazul acelui tînăr cu frunte bombată a tresărit, acoperindu-se de mirare.
Aplecîndu-se către ceilalți le-a șoptit un nume. Toți au amuțit clădind biserică de tăcere în noaptea vinului. Și toți au rămas cu capetele răsucite și ochii căscați spre profilul de singurătate al noului venit. Apoi, trezindu-se din uitarea de sine, s-au sfătuit între ei cu șopa-șopa, ajungând pînă la urmă la o înțelegere. Scotocindu-și buzunarele și-au adunat paraua laolaltă pentru cele care vor urma. Apoi cel mai cutezător dintre ei s-a dus pînă la Moș-Crîșmarul, i-a ridicat pleoapele, i-a numărat paraua adunată, apăsîndu-i-o în palmă; și i-a spus la ureche o anumită șoaptă. După un timp crîșmarul s-a înapoiat cu lumînare tocmai din fundul beciului, aducând un anume șip cuprins în odăjdiile ațelor de păianjen. Tînărul a luat acea moaște a beciului cu evlavie, a destupat-o foarte cu încetul, băgător de seamă să nu tulbure în ea "icoana Stelei ce-a murit" - a umplut două pahare limpezi cu picior înalt (rămase din tinerețea crîșmarului) și, cu ele în mînă, s-a îndreptat spre masa celui cu tîmpla rezemată în pumn și lumina lunii la picioare.
-- Domnule, i-a spus cu mare plecăciune a vorbei și a frunții, un grup de studenți vă poftește să ciocniți acest pahar.
-- Mulțumesc, domnule student, a spus solitarul deșteptat din adâncimile lui, privind cu mirare pe tînărul cu fruntea bombată.
Apoi, văzînd paharul întins,s-a ridicat, l-a luat și l-a dus la gură, după ce a ciocnit cum se cuvine la o așa pofteală cinstită. Dar înainte ca buza lui s-ajungă la pahar, ochiul a întîlnit aur grav, iar nara a simțit mirosul frunzei de nuc a unei toamne de mult structurate. Solitarul a respirat adînc, umplîndu-și pieptul de aur, nucă și trecut, cum face omul cînd întîlnește mișcătoarea mărilor singurătate. Apoi, îndepărtând paharul nebăut, a spus:
-- Dragii mei băieți, vă mulțumesc din suflet pentru cinstea pe care mi-o faceți. Dar mă întreb: oi fi eu vrednic de un asemenea Cotnar?
Iar tînărul celuilalt pahar nebăut i-a răspuns ridicîndu-l:
-- "Doi români sunt vrednici să bea Cotnarul. Unul e Ștefan cel Mare. Celălalt e Mihai Eminescu. Să ne trăiască!"
Tînărul cu fruntea bombată spre viață a fost tatăl meu: Oswald Teodoreanu. Au trecut anii. Eminescu, tata și toți cei de atunci dorm în pămînt."
sursa web
https://i.pinimg.com/736x/4d/f0/22/4...f9fe33a3c3.jpg
https://i.pinimg.com/originals/bd/b7...90f3c0c058.jpg
https://www.voceanationala.ro/wp-con...i-Eminescu.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=s-ts1ONo4Oc&list=PLzm_zbX2FIxkkKc2zucXJ5H0TfAssA KC6
https://cdn.adh.reperio.news/image-5...669%26f%3Dwebp
În patrimoniul Muzeului „Mihai Eminescu”, filială a Muzeului Național al Literaturii Române Iași, se află o colecție de cărți poștale de inspirație eminesciană, realizate după lucrările artistului Leonard Salmen, un ilustrator prolific al poeziilor lui Mihai Eminescu.
Leonard Salmen, grafician de origine poloneză, a fost primul artist care a ilustrat opera poetică eminesciană, începând cu anul 1895 (data certă a primei cărți poștale ilustrate): „Necunoscutul Leonard Salmen e uluitor în câteva «glosări» pe marginea poeziilor lui Eminescu. Salmen este un caz aparte de încăpățânare în fața șevaletului cu poezia într-o mână și cu cărbunele în cealaltă. Leonard Salmen intră în istorie pentru performanța de a fi ilustrat toate poeziile lui Eminescu publicate în epocă”1.
Primul grafician care a organizat o expoziție personală cu lucrări inspirate din lirica eminesciană
Între anii 1895 și 1925, Editura Librăriei Socec & Co. din București și Depozitul universal Șaraga din Iași au publicat mii de cărți poștale ilustrate după „«desenele de atmosferă» ale lui Leonard Salmen, multe însoțite de poezii ale lui Eminescu”2. Aceste „vederi” s-au bucurat de o popularitate mare în rândul publicului, circulând în toată țara, dar și în străinătate. Leonard Salmen a fost primul grafician care a organizat o expoziție personală cu lucrări inspirate din lirica eminesciană, cu prilejul comemorării a 20 de ani de la moartea poetului, la Galați, în anul 1909, serbări aflate sub coordonarea lui Corneliu Botez, magistrat și publicist gălățean3.
La invitația Institutului de Arte Grafice și Editură „Minerva” din București, Leonard Salmen a ilustrat ediția Ion Scurtu, din 1910, a poeziilor lui Mihai Eminescu, „lucrare de referință pentru o bună perioadă de timp”4. Amintim faptul că Salmen a executat, între anii 1908-1909 și 1922-1923, 15 portrete ale familiei regale și 40 de portrete ale unor scriitori, critici, istorici şi artiști români, printre care: Vasile Alecsandri, Dimitrie Anghel, Alexandru Vlahuță, George Coșbuc, Mihail Sadoveanu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Iorga ș.a., iar dintre scrierile lui Dimitrie Bolintineanu, Carmen Sylva și Mihail Sadoveanu a ilustrat diferite lucrări5.
Valoarea estetică a desenelor eminesciene ale lui Salmen este inegală: „Câteva lucrări pot rămâne în secțiunea respectivei epoci, a depozitului Muzeului de Artă – una din «Împărat și proletar», una-două din ciclul «Epigonii», vreo două din «Junii corupți», două-trei dintr-un ciclu în genere reușit – «Strigoii» (...), iar o scenă din teribila încleștare dintre Mircea și Baiazid din «Scrisoarea III» e de-a dreptul impresionantă”6.
Polonezul Leonard Salmen se alătură altor artiști plastici importanți din spațiul românesc ce au ilustrat opera lui Mihai Eminescu. Amintim aici doar pe câțiva dintre aceștia: Ion Georgescu, Constantin Jiquidi, Francisc Șirato, Ary Murnu, Mișu Teișanu, Aurel Bordenache, Ligia Macovei ș.a.
Cărțile poștale ilustrate de Leonard Salmen se regăsesc în colecții private, muzee și biblioteci, mai multe lucrări, executate în cea mai mare parte în cărbune, aflându-se în patrimoniul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române.
Cartolinele deținute de Muzeul Național al Literaturii Române Iași au un singur destinatar: o tânără institutoare, Elena Șentea, care activa la Școala românească din Pera, districtul Beyoğlu din Istanbulul de astăzi. Între anii 1909 și 1912, aceasta a primit zeci de cărți poștale de la rude și prieteni, pe care le-a păstrat, ele putând fi admirate astăzi în muzeul dedicat lui Mihai Eminescu din Copoul Iașilor.
mai mult:Eminescu, în viziunea primului artist care i-a ilustrat opera ..
https://cdn.adh.reperio.news/image-5...%26r%3Dcontain
-
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=Wt0Q_CpyQzg&list=PLUbFg1FSOjrtlnZpQH3e mhAl VX2_PdjGx
https://www.mesagerulhunedorean.ro/w...cu-360x445.jpg
"Dintr-o însemnare descoperită - pe o carte de rugăciuni de la Neamț - de Paul Miron: "Pe ziua de Sf. Voievozi la anul 1886 m-au chemat la M-rea Neamțu, la bolniță, și l-am spovedit și l-am împărtășit pe poetul M. Eminescu. Și au fost acolo Ion Gheorghiță, din Crăcăoani, care acum este primar. Iar M. Eminescu era limpede la minte, numai tare posac și trist.
Și mi-au sărutat mâna și-au spus: Părinte, să mă îngropați la țărmurile mării și să fie într-o mănăstire de maici, și să ascult în fiecare seară ca la Agafton cum cântă "Lumina lină".
Ciprian Voicila
Foto: Mihai Eminescu la Mânăstirea Neamț
Mihai Eminescu și bolnița Mănăstirii Neamț
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...kw&oe=669550EF
În van căta-veți - Mihai Eminescu
În van căta-veți ramuri de laur azi,
în van căta-veți mândre simțiri în piept.
Toate trecură:
viermele vremilor roade-n noi.
Căci nu-i iubire, ură d-asemeni nu-i
și ce rămase umbra simțirei e:
marmura lumei
netedă, palidă, ca și ea.
Nu e antica furie-a lui Achile,
nu este Nestor blândul-cuvântător.
Aprigul Ajax
țărână-i azi, și nimic mai mult.
Și unde-i Roma, doamnă a lumii-ntregi,
și unde-s astăzi vechii și marii Caesari?
Tibrule galbăn,
unde e astăzi mărirea ta?
Chiar papii mândri cu trei coroane-n cap,
păstori de nații cu strâmbă cârjă-n mâni,
pulbere-s astăzi.
Pulbere sunt chiar vii fiind.
Căci nu sărută regii piciorul lor,
căci nu se-nchină lumea la glas de sfânt.
Semnele tainei
mute rămân și îi fac de râs.
Chiar tronul papei azi ca o scenă e
și el își face mutrele lui plângând.
Hohotul lumei
lumei întregi îi răspunde-atunci.
Căci nu-i s-ardice bolțile de granit,
un Michel-Angelo nu-i să facă iar
ziua din urmă.
Templele vechie pustie rămân.
Să-nvie pânza, Rafael astăzi nu-i.
Nu-nvie dalta-n mânile cele noi.
Moartă rămâne
marmura grea sub ochiul mort.
În van căta-veți ramuri de laur azi,
în van căta-veți mândre simțiri în piept.
Toate trecură:
Viermele vremilor roade-n noi.
https://i0.wp.com/www.voci.ro/wp-con...52%2C686&ssl=1
Înmormântarea lui Eminescu – 17 iunie 1889 – Singura imagine păstrată (un desen).
https://www.google.com/search?q=Cons...hrome&ie=UTF-8
La înmormântarea lui Eminescu
-
https://www.youtube.com/watch?v=Fvazm6RSkpg&t=1s
https://www.youtube.com/watch?v=6PeadlzLWAM
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...OQ&oe=6673553E
Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată;
Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi,
Ochii mei înălţam visători la steaua
Singurătăţii.
Când deodată tu răsărişi în cale-mi,
Suferinţă tu, dureros de dulce,
Până-n fund băui voluptatea morţii
Ne-ndurătoare.
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,
Ori ca Hercul înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele mării.
De-al meu propriu vis mistuit mă vaiet,
Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări,
Pot să mai re-nviu luminos din el ca
Pasărea Phoenix?
Piară-mi ochii tulburători din cale,
Vino iar în sân, nepăsare tristă;
Ca să pot muri liniştit, pe mine
Mie redă-mă!
Mihai Eminescu
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...6w&oe=669529FE
Ultima poezie a lui Mihai Eminescu. Versurile scrise cu doar puțin timp înainte de a muri.
Moartea l-a găsit într-un halat ponosit, pe un pat metalic de spital, închis în ”celula” sa din spital. Cu doar câteva minute înainte de a trece în nefiinţă, a vrut doar un pahar cu lapte şi sprijin moral. I-a şoptit medicului de gardă care-i băga prin vizetă paharul cu lapte: ”sunt năruit”. S-a întins pe pat şi la scurt timp a murit.
Halatul ponosit avea să fie, de fapt, de-o valoare incomensurabilă. Într-unul din buzunare se afla un mic carneţel. Pe acesta erau scrise... poesii.
Stelele-n cer
Stelele-n cer
Deasupra mărilor
Ard depărtărilor
Până ce pier.
După un semn
Clătind catargele
Tremură largile
Vase de lemn;
Nişte cetăţi
Veghind întinsele
Şi necuprinsele
Singurătăţi.
Orice noroc
Şi-întinde-aripile
Gonit de clipele
Stării pe loc.
Până ce mor,
Pleacă-te îngere
La trista-mi plângere
Plină de-amor.
Nu e păcat?
Ca să se lepede
Clipa cea repede
Ce ni s-a dat?
https://cristianhartie.wordpress.com...38844955_n.jpg
https://www.youtube.com/watch?v=t6bzuiCPxqw&t=255s
https://wta.ro/wp-content/uploads/20...ngur-dor-1.jpg
https://i0.wp.com/voxvalachorum.ro/w...7-01.12.46.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=l3AluKhU8GY
https://s.iw.ro/gateway/g/ZmlsZVNvdX...MA==.thumb.jpg
"Am întrebat soarele dacă mă cunoaște și el mi-a răspuns răsărind..." .https://static.xx.fbcdn.net/images/e....5/16/2764.png
https://media.descopera.ro/-3LBSdt3m...9-1024x604.jpg
Cântecul soarelui - Grigore Vieru
Soare-soare, domn bălai,
Spune, câte raze ai?
– Zău că nu ştiu, măi nepoţi,
Câte am, ajung la toţi!
Soare-soare, domn frumos,
La câţi dai lumină jos?
– Nu ştiu, eu mă socotesc
Pe câţi mângâi şi-ncălzesc!
https://image.stirileprotv.ro/media/...4/62458940.jpg
În anul 2024, solstițiul de vară pică la data de 20 iunie, fiind considerată cea mai lungă zi din an. Iată ce tradiții și obiceiuri de păstrează la această dată!
Solstițiul de vară 2024
Solstițiul de vară este un eveniment astronomic care marchează momentul în care axa Pământului este cel mai înclinată spre Soare, în emisfera nordică. Acesta semnalează începutul verii astronomice în emisfera nordică și începutul iernii astronomice în emisfera sudică.
sursa:Solstițiul de Vara 2024: Tradiții, Semnificații și Ritualuri
https://www.jacksonville.com/gcdn/pr...pjpg&auto=webp
-
https://www.youtube.com/watch?v=CNTvKPVM2a4
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...MQ&oe=6679C866
Copacii au fost întotdeauna cei mai asidui predicatori pentru mine. Îi venerez, când trăiesc în populații și familii,
în păduri și păduri. Și îi cinstesc și mai mult când sunt singuri. Sunt ca niște singuratici. Nu ca pustnicii care au
scăpat de o slăbiciune proprie, ci ca mari oameni solitari. [...] În vârfurile lor foșne lumea, rădăcinile lor se odihnesc
în infinit; sunt singurii care nu se pierd în ea, ci mai degrabă cu toată energia existenței lor tind către un singur scop:
să desăvârșească legea care sălășluiește în ei, să-și realizeze propria fizionomie intimă, să se interpreteze. Nimic nu
este mai sfânt, nimic nu este mai semnificativ decât un copac frumos și puternic.
Hermann Hesse, Povești despre rătăcire
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...EQ&oe=6679A649
-
https://www.youtube.com/watch?v=8278a9R9UQY
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Mw&oe=6679DBA2
„Am o teorie conform căreia, în momentul în care cineva acordă o atenție deosebită la orice, chiar și la un fir de iarbă, acesta devine o lume misterioasă, minunată, de nedescris în sine. Am încercat acest experiment de o mie de ori și nu am fost niciodată dezamăgit. Cu cât mă uit mai mult la un lucru, cu atât văd mai mult în el și cu cât văd mai mult în el, cu atât vreau să văd mai mult. Este ca și cum ai curăța o ceapă. Întotdeauna există un alt strat, și altul, și altul. Și fiecare strat este mai frumos decât ultimul.
Acesta este felul în care privesc lumea. Nu o văd ca pe o colecție de obiecte, ci ca pe un organism vast și misterios. Văd frumusețea în cele mai mici lucruri și găsesc uimire în cele mai obișnuite evenimente. Caut mereu sensul ascuns, mesajul secret. Încerc mereu să înțeleg misterul vieții.
Știu că nu voi înțelege niciodată totul, dar asta nu mă împiedică să încerc.
Sunt fericit să trăiesc în mister, să fiu înconjurat de necunoscut. Mă mulțumesc să fiu un căutător, un pelerin, un călător pe drumul spre nicăieri.”
Henry Miller
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...aQ&oe=6679C7B1
Când albastrul se topește în picături de plictiseală, distilând o imensitate de albastru și dezolare,
mă apăr de mine și de cer în apele mediteraneene ale spiritului.
Emil Cioran
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...xg&oe=6679F61E
„A exista înseamnă a te schimba,
a schimba înseamnă a te maturiza,
a te maturiza înseamnă a merge mai departe
creându-te la nesfârșit.”
Henri Bergson
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...JA&oe=6679B3F5
-
https://www.youtube.com/watch?v=oGZcq31t2uc
https://www.youtube.com/watch?v=zxj0Vc-XFVc
https://www.youtube.com/watch?v=2BUtVc882mQ
https://prietendevremerea.ro/wp-cont...eul-nostru.png
Emil Cioran
( n.8 aprilie 1911, Comuna Rășinaria -d. 20 iunie 1995, Paris, Franța fost un filozof și scriitor român
Emil Cioran, om de o rarisimă inteligenţă şi fineţe, ne-a oferit însă lecţia unei existenţe în care a luptat neîncetat să arate că noi oamenii suntem prost alcătuiţi, o aglomerare de fragmente, în care se întâlnesc urâtul şi divinul, în schimb a indicat ca sublime muzica şi poezia – ca fiind singurele care ne pot duce în rai. Desigur că sensurile cele mai ascunse ale gândirii şi creaţiei sale, ni se vor arăta celor care vom avea „cutezanţa” să îi studiem impresionanta sa operă.
Însă cel mai bine tot Cioran îşi sintetizează propria viaţă şi operă:
Am avut, mai mult ca oricine altcineva, exact viaţa pe care am vrut-o: liberă, fără constrângerile unei profesii, fără umilinţe usturătoare şi griji meschine. O viaţă de vis, aproape, o viaţă de leneş, cum nu sunt multe în acest veac. Am citit mult, însă numai ce mi-a plăcut, şi dacă m-am străduit să scriu şi eu cărţi, efortul mi-a fost răsplătit de satisfacţia că nu m-am abătut, în ele, nicio clipă de la ideile şi gusturile proprii. Dacă sunt nemulţumit de ce am făcut, genul de viaţă pe care am dus-o, în schimb, nu mă nemulţumeşte. Şi asta înseamnă enorm […] Marele succes al vieţii mele e că am reuşit să trăiesc fără o meserie. În fond, mi-am trăit viaţa destul de bine. M-am prefăcut că a fost un eşec. Însă n-a fost.”
https://www.radioromaniacultural.ro/.../portret-emil...
https://www.status.4id.ro/imagini-ci.../4892.jpg?rand
https://www.youtube.com/results?sear...y=emil+cioran+
https://citatemaxime.ro/wp-content/u...na-a-gandi.jpg
https://i.pinimg.com/736x/f0/04/4d/f...b4e8ace07f.jpg
https://citatcelebru.ro/wp-content/u...Cioran-111.jpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...4g&oe=667A0B1F
Emil Cioran este unul dintre cei mai cunoscuți filosofi și eseiști români. Născut în 8 aprilie 1911 în Rășinari, județul Sibiu, în familia unui preot ortodox, a făcut liceul în Sibiu, iar la 17 ani s-a mutat în Bucureșți, unde a început să studieze filosofia la Universitatea din Bucureșți. Coleg i-a fost nimeni altul decât Constantin Noica, iar Tudor Vianu și Nae Ionescu i-au fost profesori. A avut o tinerețe turbulentă, susținând mișcarea legionară, alături de alți intelectuali români, precum Noica sau Mircea Eliade. Atitudinea sa politică și morală radicală este dezvăluită în cărțile “Pe culmile disperării” (1934), “Lacrimi și sfinți”(1937) și “Schimbarea la față a României” (1936), care i-au atras și numeroase critici.
În 1945 s-a stabilit definitiv în Paris și a rupt definitiv legătura cu România. A adoptat în totalitate limba franceză, considerând că o nouă limbă înseamnă și o nouă identitate. Această schimbare nu i-a pus bariere stilistice, devenind unul dintre cei mai apreciați scriitori în limba franceză. Operele sale următoare, “Tratat de descompunere” (1949), “Silogismele amărăciunii” (1952), “Ispita de a exista” (1956) și multe altele au fost scrise exclusiv în franceză.
Emil Cioran a fost o personalitate retrasă a vremii sale, refuzând ieșirile în public, dar și premiile culturale. După căderea comunismului, Cioran a devenit extrem de popular și în România, scrierile sale fiind publicate și vândute în triaje foarte mari. A murit în 20 iunie 1995 în Paris, dar ideile sale rămân de actualitate și astăzi.
Descoperă 30 de citate de la Emil Cioran care îți vor schimba părerea despre viață.
1. “Despre viață nu se poate scrie decât cu un toc înmuiat în lacrimi.”
2. “În somn uiți drama vieții tale, uiți complicațiile și obsesiile, așa încât fiecare deșteptare este un început nou de viață, este o speranță nouă.”
3. “Destinul individual, ca o realitate interioară, iraţională şi imanentă, nu se revelează decât în durere, că este singurul drum pozitiv de înţelegere lăuntrică a problemelor personale.”
4. “Unicul mijloc de a-ți apăra singurătatea e să răneşți pe toată lumea, începând cu cei pe care-i iubeşți.”
5. “De ce-ţi vine să te sfâșii de câte ori te apucă un acces de dragoste pentru viață? De ce atâta patimă după sânge când ți se lumină inima? Să nu reziste ‘celula’ la fericire? Așa începe crima și sfințenia.”
6. “Cineva pe care-l așezăm foarte sus ne devine mai apropiat când săvârșește o faptă nedemnă de el. Prin aceasta, ne scutește de calvarul venerației. Și numai din acel moment simțim față de el o reală afecțiune.”
7. “Nu poți iubi în același timp cu pasiune o femeie și pe Dumnezeu. O femeie ne poate scăpa de Dumnezeu, precum Dumnezeu ne poate scăpa de toate femeile.”
8. “Câteodată, oamenii se împiedică de adevăr, dar de cele mai multe ori se ridică și merg mai departe.”
9. “Între o palmă și o jignire, suportăm mai bine palma.”
10. “Dacă o râmă ar putea trăi senzaţiile mele, ce milă ar cuprinde-o pentru mine!”
11. “Cel care vorbeşte în numele celorlalţi e totdeauna impostor. Politicienii, reformatorii şi toţi cei care invocă un pretext colectiv sunt nişte trişori.”
12. “Oamenii se împart în două categorii: cei care caută sensul vieții fără să-l găsească și cei care l-au găsit fără să-l caute.”
13. “Singurătatea fără Dumnezeu este nebunie curată.”
14. “Mai bine o noapte eternă decât o zi fadă, mai bine obscuritatea decât o lumina ștearsă.”
15. “Iubesc poeții, fiindcă nu ajung și nu vor să ajungă la nimic. Poezia lor nu duce nicăieri. Atâta inutilitate în armonie! Este un mare blestem a-i înțelege. Înveți prin ei că nu mai ai ce pierde.”
16. “Viața nu este decât o absurditate …legală. Permisă. Acceptată.”
17. “Plictiseală e senzația bolnăvicios de clară a timpului ce te așteaptă, în care trebuie să trăieșți și cu care n-ai ce să faci.”
18. “Bărbații care iubesc cu adevărat, cu o pasiune puternică, nu pot iubi în același timp mai multe femei, ci numai una.”
19. “Cu cât ești mai normal, cu atât ești mai departe de adevăr și mai aproape de viață.”
20. “Tot secretul vieții se reduce la atât: ea n-are niciun rost; fiecare din noi găsește însă unul.”
21. “Dacă sunt sinistre cărţile mele, e pentru că nu scriu decât atunci când îmi vine să-mi trag un glonţ în cap.”
22. “ Nu preţuiesc o carte decât prin tulburarea, prin otrava pe care-o toarnă în mine.”
23. “N-am admiraţie decât pentru două categorii de oameni: pentru aceia care pot oricând înnebuni şi pentru aceia care în fiecare moment se pot sinucide.”
24. “Toate lacrimile neplânse mi s-au vărsat în sânge. Şi eu nu m-am născut pentru atâtea mări şi nici pentru atâta amar.”
25. “Prefer să fiu ultimul om dacă a fi om înseamnă să fii ca ceilalţi.”
26. “Să iubesc, să am milă, să aştept, să mă desăvârşesc. O scară a monotoniei, când n-ai vrut să fii un dobitoc sub cer şi niciun milog în zarea stearpă a unui oarecare absolut.”
27. “Numai Dumnezeu are privilegiul să ne abandoneze. Oamenii nu pot decât să-ți întoarcă spatele.”
28. “Melancolia e sentimentul că nefericirea are să te copleșească chiar în mijlocul paradisului.”
29. “Nu ne mărturisim altcuiva mâhnirile decât ca să-l facem să sufere, că să le ia asupra lui.”
30. “Destul mi-am pierdut din lumină cerşind pomană înălţimilor. Sătul de tot felul de ceruri – mi-am lăsat sufletul biruit de podoabele lumii.”
sursa: Citate de Emil Cioran despre viata si oameni
https://www.mesaje-dragoste.com/wp-c...inguratate.jpg
https://i.pinimg.com/736x/cc/71/84/c...0f7b985715.jpg
https://www.marian-rujoiu.ro/wp-cont...spre-viata.jpg
https://www.citate-alese.ro/image-ci...-cioran-21.png
https://cuvintecelebre.ro/wp-content...mil-Cioran.png
https://citate.club/wp-content/uploa...mil-Cioran.jpg
https://psih.ro/uploads/emil-cioran.jpg
Cioran și filosofia disperării
https://www.voceanationala.ro/wp-con...mil-Cioran.jpg
Scriitori la infinit - Emil Cioran - pesimistul vesel
https://www.voceanationala.ro/wp-con...mil-Cioran.jpg
Emil Cioran în critica universală
https://www.voceanationala.ro/wp-con...mil-Cioran.jpg
https://www.google.com/search?sca_es...ih=866&dpr=1.1
https://www.voceanationala.ro/wp-con...n-1024x576.jpg
https://www.google.com/search?q=emil+cioran+scrieri&sca_
https://bptirgumuresblog.wordpress.c...i-6.png?w=2000
-
https://www.youtube.com/watch?v=ztuzPDVpb0Q
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...rw&oe=667A3423
Îmi amintesc și acum întrebarea pe care profesoara de filozofie a pus-o în prima zi de liceu: „La ce folosește studiul? Cine știe să răspundă?”. Cineva a îndrăznit să dea răspunsuri politicoase: „să crești bine”, „să devii oameni buni”. Nimic, a clătinat din cap. Până a spus: „Să scape din închisoare”. Ne-am uitat la unul pe altul cu uimire.„Ignoranţa este o închisoare.Pentru că acolo nu înțelegi și nu știi ce să faci. În acești cinci ani trebuie să organizăm cea mai mare evaziune de închisoare a secolului. Nu va fi ușor, te vor prost, dar dacă te cațări peste zidul ignoranței atunci vei înțelege fără a fi nevoie să ceri ajutor. Și va fi greu să te înșeli. Cine e în el?". Episodul acela de neșters mi-a revenit când am citit că doar un băiat din douăzeci înțelege un text. Și mă gândesc la ceilalți nouăsprezece, care se luptă să scape și riscă condamnarea pe viață a ignoranței. Un stat democratic trebuie să-i salveze pentru că este corect. Și pentru că riscul este imens: mințile slabe cer un om puternic.
Corrado Augias
https://i.pinimg.com/originals/a2/86...4b31a44192.png
Cărțile sunt ferestre către lume, faruri ridicate pe marea timpului. Sunt tovarăși, profesori, magicieni,
bancheri ai comorilor lumii. Cărțile sunt umanitatea tipărita.
Arthur Schopenhauer
https://i.pinimg.com/originals/cc/f1...8a4e5498b4.png
-
https://www.youtube.com/watch?v=k0NfjL0JrGA&t=6s
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...mw&oe=667A2822
https://t3.ftcdn.net/jpg/02/60/47/82...QwObOoBRD8.jpg
"Aminteşte-ţi că drumul este la fel de important ca destinaţia. Bucurați-vă de peisaj pentru că dacă se
întâmplă ceva neașteptat și ne obligă să renunțăm la scopul nostru. Amintirea unei plimbări frumoase
va rămâne. Astfel urmărirea unui scop nu ar trebui să ne împiedice să apreciem viața zi de zi. "
Catherine Rambert
https://i.pinimg.com/736x/5d/08/b5/5...44fda315f6.jpg
”Dacă ştii să te bucuri de viaţă, nu-ţi este greu să păstrezi sentimentul de uimire. Încarcă-ţi ochii
cu mirare, trăieşte de parcă vei cădea mort în zece secunde. Vezi lumea. Este mult mai fantastică
decât orice vis făcut sau plătit pentru fabricile de vise.”
RayBradbury
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...jw&oe=667A3625
-
https://www.youtube.com/watch?v=cnwC9MHMfwg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Qg&oe=667A30C6
Al patrulea semn al zodiacului de Mary Oliver
(fragment)
......
3.
Știu, nu ai intenționat niciodată să fii pe lumea asta.
Dar tu ești la fel.
deci de ce să nu începeți imediat.
Adică, aparținând acestuia.
Sunt atât de multe de admirat, de plâns.
Și să scriu muzică sau poezii despre.
Binecuvântează picioarele care te duc încoace și încolo.
Binecuvântează ochii și urechile care ascultă.
Binecuvântează limba, minunea gustului.
Binecuvântează atingerea.
Ai putea trăi o sută de ani, s-a întâmplat.
Sau nu.
Vorbesc de pe platforma fericită
de mulți ani,
pe care, cred, nu i-am irosit vreodată.
Ai nevoie de un prod?
Ai nevoie de puțin întuneric ca să mergi?
Atunci, lasă-mă să fiu urgent ca un cuțit
și să-ți amintesc de Keats,
atât de unic de scop și de gândire, pentru o vreme,
a avut o viață întreagă.
4.
Ieri după-amiază târziu, în căldură,
toate florile fragile albastre înflorite
în arbuștii din curtea de alături se
prăbușiseră din arbuști și zăceau
încrețite și decolorate în iarbă. Dar
în această dimineață, arbuștii erau
din nou plini de flori albastre. Nu era nici
unul pe iarbă. Cum, m-
am întrebat, s-au rostogolit înapoi până la
crengi, acela nedorind cu înverșunare,
așa cum facem cu toții, doar puțin mai mult de
viață?
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...3A&oe=667A4275
-
https://www.youtube.com/watch?v=ZpA0l2WB86E
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Aw&oe=667A2532
Radiografii de vară - Nina Cassian
Cu toate supărările din mine
ştiu să recunosc o zi perfectă:
marea fără umbră,
cerul fără cută,
aerul arcuit ca o binecuvântare.
Cum de s-a salvat această zi
din edictele agresorului timp?
Nepermisă e ziua aceasta
cum nepermisă e starea de bine.
Ameţiţi ca de libertate,
ne lovim unii de alţii
şi râdem într-o gamă, superstiţioasă,
întrucât ştim că nu e îngăduit.
Poate că e un altfel de capcană
această perfecţiune
de aer nealterat,
de apa nemurdărită de spaimă.
Să ne bucurăm repede,
repede,
repede.
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...sA&oe=667A3987
-
https://www.youtube.com/watch?v=EgSD0hUxUBw
https://madmoiselle.ro/wp-content/up...24-860x573.jpg
Acesta este solstițiul, punctul nemișcat
al soarelui, cuspidul și miezul nopții,
pragul anului
și deblocare, unde trecutul
renunță și devine viitor;
locul respirării, ușa
a unei case dispărute lăsată întredeschisă...
Margaret Atwood
https://starwalk.space/gallery/image.../1920x1080.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=XkRm-9krooY
https://media.ciao.ro/SFexW2UPZVPPDh...tiiul-vara.jpg
„Eu caut marea dulceață, cea pe care nimeni nu a văzut-o vreodată și a cărei existență este fără îndoială, pentru că ei îi datorăm frumusețea parfumată a zambilelor, lumina din ochii uimiți ai animalelor și tot ce este pe acolo, pe pământ și în cărți benefice.
Christian Bobin
https://life.ro/wp-content/uploads/2...i-1160x773.jpg
NOAPTE BINECUVANTATA !
https://motivul.ro/wp-content/upload...n-acest-an.jpg
https://media.descopera.ro/0CRk-WG-z...-10-scaled.jpg
-
-
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=ME0FlyNpZEE
https://media-cdn.tripadvisor.com/me...l-mackinac.jpg
" Omul a şoptit:
Doamne vorbeşte-mi!
Şi o ciocârlie a început să cânte, dar omul nu a auzit.
Aşa că omul a strigat:
Doamne vorbeşte-mi!
Şi bubuitul tunetului a răsunat de la o margine a cerului la cealaltă, dar omul nu a ascultat.
Omul a privit în jurul său şi a spus: Dumnezeule, dă-mi voie să Te văd!
Şi o stea a strălucit scânteietoare, dar omul nu a observat-o.
Şi omul a strigat:
Doamne, arată-mi o minune!
Şi o viaţă s-a născut, dar omul nu a ştiut.
Aşa că omul a strigat în disperare:
Doamne, atinge-mă ca să ştiu că eşti aici!
La care Dumnezeu s-a aplecat şi l-a atins pe om.
Însă omul a dat cu mâna alungând fluturele, şi şi-a văzut mai departe de drum.
Nu lăsa să-ţi scape vreo binecuvântare, numai fiindcă nu o primeşti în felul în care o aştepţi! "web
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Ow&oe=667B5747
-
https://www.youtube.com/watch?v=0EQl45egGis&list=PLfzW_wEeYxk5FEcwUr06 df1r SOcU6ypfY
https://images.squarespace-cdn.com/c...age-asset.jpeg
"Sunt fericit pentru că nu vreau nimic de la nimeni. Nu-mi pasă de bani.
Titlurile sau distincțiile nu înseamnă nimic. Nu am poftă de laude. Singurul
lucru care îmi face plăcere, în afară de munca mea, vioara și barca cu pânze,
este aprecierea colegului meu de muncă”.
Albert Einstein
https://101books.club/book/citeds/im...nui-om-rez.jpg
https://www.kudika.ro/storage/articl...1487844938.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=VrLIOUVn2PI
https://irelandms.com/wp-content/upl...05280323_n.jpg
Timpul valoros al maturității de Mário de Andrade
" Mi-am numărat anii și am descoperit că am
mai puțin timp de trăit în viitor decât am trăit până acum.
Am mai mult trecut decât viitor.
Mă simt ca băiatul care a primit un castron cu bomboane.
Primele, le-a mâncat fără grație,
dar când și-a dat seama că au mai rămas doar câteva,
a început să le guste profund,
nu am timp să mă ocup de mediocritate,
nu vreau să fiu în întâlniri în care defilează ego-urile
, care caută să discreditez
pe cei mai capabili, să le uzurpe locurile,
râvnindu-le locurile, talentul, realizările și norocul
nu am timp de conversații interminabile, inutil
să discut despre viețile altora
care nu fac parte din a mea
pentru a gestiona sensibilitățile oamenilor care ,
în ciuda vârstei lor cronologice,
nu suport rezultatul pe care îl generează
cei care se luptă pentru putere.
Oamenii nu discută despre
etichete
, sufletul meu se grăbește...
Nu sunt multe bomboane în castron...
Vreau să trăiesc aproape de oameni umani,
foarte umani, care râd din propriile lor poticniri
și departe de cei înmulțiți și prea încrezători
cu triumfurile lor,
departe de cei plini. cu importanță de sine,
Care nu fuge de responsabilitățile lor ..
Cine apără demnitatea umană.
Și care vor doar să meargă de partea adevărului
și a onestității.
Esențial este ceea ce face ca
viața să merite.
Vreau să mă înconjoară de oameni,
care știe să atingă inimile oamenilor...
Oameni cărora bătăile grele ale vieții,
i-au învățat să crească cu moliciune în suflet.
Da …. Mă grăbesc... să trăiesc cu intensitate,
pe care doar maturitatea o poate aduce.
Intenționez să nu irosesc nicio parte din bunătățile
care mi-au rămas...
Sunt sigur că vor fi mai rafinate,
din care majoritatea le-am mâncat până acum.
Scopul meu este să ajung până la capăt mulțumit și în pace
cu cei dragi și conștiința mea.
Sper că scopul tău este același,
pentru că oricum vei ajunge și tu acolo..."
https://repere.eu/wp-content/uploads..._142705576.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=wygJV_9KtJQ&t=4s
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Bw&oe=667B4CEA
Să taci toată ziua, să nu vezi un ziar, să nu auzi radio, să nu asculți bârfe,
să fii complet și complet leneș, complet și complet indiferent față de soarta
lumii este cel mai bun medicament pe care și-l poate da un om.
Henry Miller
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...-A&oe=667B3CF9
Orice i se poate lua unui om cu excepția unui singur lucru, ultima dintre libertățile omenești:
să-și aleagă propria atitudine în fața circumstanțelor care apar, să-și aleagă felul de a fi.
Viktor Frankl
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ew&oe=667B5046
-
https://www.youtube.com/watch?v=zlf8Pp4dqlg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...2g&oe=669CF62C
Intram in vara. Fructele isi leaga
In carnea cruda miezurile bune.
Viperi fierbinti se rasucesc. Dospesc capsune.
Ziua isi stoarce sucul si-i intreaga.
De undeva copilaria ne mai cheama.
Solii timide: melci si buburuze.
Zambim ciudat. Ni-s mainile confuze.
De-atat fragezime ne e teama.
Ne-ndepartam. Intram in vara lunga.
Sunt seri cand cumpana de la fantana
Nelinistita-ncearca sa ne-ajunga.
Cine din noi, induiosat, o sa ramana?
Emil Brumaru – Intre anotimpuri
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Eg&oe=667B2CBC
-
https://www.youtube.com/watch?v=MLscMSdspiw
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...uA&oe=667BBFF9
"Muzica alungă ura în cei fără iubire. Ea dă pace celor neliniștiți. Ea
îi consolează pe cei care plâng. "
Pablo Casals
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...kw&oe=667BA9DF
Știi ce spune muzica?
- „Vino după mine și vei găsi calea. Greșelile tale te pot duce și la Adevăr.
Când veți întreba, răspunsul va fi dat.”
Rumi
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...tQ&oe=667BB24D
-
https://www.youtube.com/watch?v=jZ8tmkDLkLs
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ZA&oe=667BB2CE
„Omenirea poate trăi fără știință, poate trăi fără pâine, dar numai fără frumusețe nu ar mai putea trăi, pentru că n-ar mai fi nimic de făcut pe lume. Întregul secret este aici, toată povestea este aici.”
Fiodor Dostoievski
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...-w&oe=667BA3FF
NOAPTE BUNA !
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...mg&oe=667BB94B
Aaron Jenkin Photography
-
https://www.youtube.com/watch?v=SPJ9ZuPvJJ8
https://www.youtube.com/watch?v=ioD_ylkUmUk&t=110s
https://static.playtech.ro/unsafe/12...e-1024x683.jpg
"Am întrebat soarele dacă mă cunoaște și el mi-a răspuns răsărind..." .https://static.xx.fbcdn.net/images/e....5/16/2764.png
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...zA&oe=667EEDF1
Descântecul de însănătoşire:
“La Maica Domnului m-am rugat,
Maica Domnului m-a ascultat,
Bolile le-a adunat,
Departe le-a aruncat,
Bolile s-au vindecat
Şi am rămas
Frumos şi sănătos,
Curat şi luminat,
La trup,
La cap
Şi la suflet,
Ca de Maica Domnului lăsat!”
https://mesagerulneamt.ro/wp-content...Sanziene-2.jpg
Iulia Gorneanu - autor
ÎN ZIUA DE SÂNZIENE...
În ziua de Sânziene soarele joacă pe cer la răsărit, de bucurie că astăzi strălucește cel mai tare pe boltă iar la amiază încremenește în loc, înflăcărat și biruitor.
În ziua de Sânziene se colindă, se fac farmece, se ghiceşte, se află ursitul, se fac prorociri asupra vremii şi rodului, se descântă:„Sânziană, floare-aleasă,/ Fă-mă în curând mireasă…”
În ziua de Sânziene se joacă Drăgaica, dans ritual asemănător Călușului. De data aceasta, ceata este formată exclusiv din fete îmbrăcate îi ie, numite Drăgaici, Drăghicuțe sau Drăgane. La fel ca în cazul călușarilor, și alaiul Drăgaicelor este însoțit de un muzicant iar una dintre fete poartă un steag împodobit cu baticuri colorate, spice de grâu, usturoi, pelin, flori de sânziene și alte plante magice. Acest cortegiu ceremonial străbate ulițele satului, formând un brâu simbolic, protector și fertilizator, ce cuprinde întreaga comunitate. În unele sate, fetele aveau și coase, vestind că e vremea de cositului, că plantele și-au încheiat drumul, au fost sămânță, au germinat, au crescut, s-au înmulțit iar acum urmează să moară. În alte locuri, cea mai frumoasă fată se alege Drăgaică, se împodobește cu spice de grâu și cu flori de sânziene ca o mireasă, după care, însoțită de alaiul său, cutreieră holdele, câmpurile și satele într-un extraordinar parcurs ritualic, aducător de belșug și fertilitate, reminiscență a unui străvechi cult agrar.
În ziua de Sânziene se „înstruțează Boul”, adică se împodobește cu flori, și se plimbă prin sat, obicei ceremonial cu o puternică simbolistică nupțială, atestat îndeosebi în nordul Transilvaniei și dedicat unei divinități taurine, fertilizatoare, ce poate fi identificată cu Mitra sau Dionysos.
În ziua de Sânziene amuțește cucul, orologiul calendaristic al românilor, pasăre oraculară care-și începe cântecul la echinocțiul de primăvară, de Blagoveștenie, pentru a-l sfârși acum, la solstițiul de vară.
În ziua de Sânziene, vara începe „să se întoarcă spre iarnă”, florile câmpului își pierd treptat mirosul și puterea tămăduitoare, în păduri apar licuricii, pe cer răsare Cloșca cu Pui…
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...mQ&oe=667EF331
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ew&oe=66A0B397
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...-g&oe=66A0B0FD
https://cooltneamt.ro/wp-content/upl...R_SANZIENE.jpg
https://ivm.antenaplay.ro/thumbs/ant...sn4TgHl_3O.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=wInCdlgQcCM
https://www.youtube.com/watch?v=9h3r71yVnj4
https://img.a1.ro/0/2018/6/21/775888...6c5b.jpg?w=470
Ziua Universală a Iei este sărbătorită la 24 iunie, odată cu sărbătoarea de Sânziene
Piesa principală a costumului popular românesc este cămașa, termenul de ie fiind atribuit doar cămășii femeiești. Cămașa este croită în formă de cruce, dintr-o singură bucată de pânză și cu o deschizătură în partea de sus. Inițial, cămășile erau confecționate din pânză de in sau cânepă, iar mai târziu din mătase și bumbac. Acesta din urmă era folosit ca urzeală pentru bătătura de in și cânepă, mai ales în partea de nord a țării, în timp ce în sud cămășile erau mai frecvent țesute cu borangic. Fața și spatele cămășii se numesc ”stan”, iar partea inferioară ”poale”. Stanul se confecționa din două foi de pânză, iar mâneca din una. Sub braț, cămașa era prevăzută cu așa numita ”pavă”, care oferea comoditate în timpul mișcării.
Ia este, în fapt, o cămașă tradițională românească de sărbătoare, confecționată din pânză albă, bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât. Croiala este relativ simplă: un dreptunghi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului și întărit cu șnur răsucit. Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încrețite atât la umeri, cât și la încheieturile mâinilor. Este un tip de cămașă scurtă până la talie, spre deosebire de cămașa anterioară, mai veche, ce îmbrăca întregul corp și se purta dedesubtul hainelor pentru a apăra corpul de ”vrăji și pericole”. Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de la o generație la alta.
Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură. Se disting mai multe variante de bază în compoziția decorului de pe mâneci: ie cu mâneci cu dungi verticale brodate (în râuri drepte), dungi oblice sau ”ie cu stele”. Partea din față a cămășii este și ea bogat brodată, prin repetarea acelorași modele existente pe mâneci. Iile brodate cu ”spic” făceau parte din costumul de nuntă din Moldova. Culorile folosite la broderie erau în două — trei nuanțe cromatice, de regulă, dar se broda și cu o singură culoare, de obicei negru.
În timp, finețea materialelor folosite, armonia cromatică, dar și croiul pieselor de port românesc, țesute, croite și brodate în casă au fost apreciate de reginele României, Elisabeta și Maria, dar și de aristocrația feminină a timpului, care au purtat cu mândrie costumul popular în diferite momente.
sursa: 24 iunie : să sărbătorim Ziua internaţională a Iei !
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...TQ&oe=66A0A20D
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n..._A&oe=667EF96B
https://i.pinimg.com/736x/74/0f/e4/7...07803a94de.jpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...dA&oe=667EFCD0
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...6A&oe=667F2DB6
La mulți ani, iei și cămășii tradiționale românești! Tradiția e vie, povestea merge mai departe.
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...3w&oe=667F0391
https://www.facebook.com/LaBlouseRou...eVeHzqmvaiLa1l
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...-g&oe=667EFE9A
https://www.facebook.com/photo/?fbid...96852210433118
La blouse roumaine
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...hA&oe=667EFD3E
Demetria Atelier
https://eziarultau.ro/wp-content/upl...Opri%C8%99.jpg
Ia românească - de la începuturi și până în prezent
https://www.florideie.ro/blog/wp-con...-romanesti.jpg
Ziua Universală a Iei, mărturia propriilor noastre origini - Descopera Dobrogea
https://discoverdobrogea.ro/wp-conte...26149120_o.jpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ig&oe=667F21A4
-
https://www.youtube.com/watch?v=IZj60fF0XGw
https://ivm.antenaplay.ro/thumbs/ant...sn4TgHl_3L.jpg
'' Drăgaice, în slavă «draga» însemnând «frumoasă», «dragă». Spre deosebire de Rusalii, care sunt frumoase şi rele, Sânzienele sunt frumoase şi bune. Trăiesc în cete, ascunse de ochiul omenesc şi îşi fac simțită prezența doar în noaptea de 23 spre 24 iunie, când cerurile se deschid. Atunci plutesc în văzduh, dansează în poieni şi pe mal de ape, cresc bobul grâului, intensifică mirosul florilor, sporesc puterea tămăduitoare a plantelor de leac.
Tot ele apără copiii de boli, alungă grindina şi vijelia, înmulțesc păsările cerului şi animalele pământului”.
sursa: https://mesagerulneamt.ro/2018/06/tr...ziua-soarelui/
https://main.components.ro/uploads/9.../2021/06/1.jpg
Floare de sânziană…Boris Ioachim
Sânziană, sânziană,
Floare eşti sau buruiană?
Buruiana dorului
Sau floarea norocului.
Buruiană de iubit
Sau floare de lecuit
Vise limpezi de fecioare
Ce mai cred în ursitoare?
Ce cred că-n vraja iubirii
Stă secretul nemuririi.
Şi parfumul tău aparte
Le ţine de rău departe.
Te culeg fecioare-n noapte,
Cu chicote şi cu şoapte
Despre un frumos ursit
Despre-un mult visat iubit.
Şi le stinge, dintr-o dat’
Şi aleanuri şi oftat.
Şi-mpletindu-te-n coroană
Sânziană, sânziană,
Pe creştete te aşează –
Chipul li se luminează,
Preschimbându-le-n prinţese,
Dacă nu chiar în crăiese
Nopţi, ah, nopţi de sânziene,
Cum îmi picură din gene,
Rouă rece şi amară –
Căci îmi amintesc de-o vară
Când sub stele mai visam
La al dragostei balsam
Şi sub vraja stelelor
Mă simţeam nemuritor.
…Sânziană, sânziană –
Floare eşti şi buruiană
Buruiana dorului
Şi floarea norocului…
https://sfatnaturist.ro/wp-content/u...e-de-ficat.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=FEx_L5f3wY0
https://lh5.googleusercontent.com/pr...Qsv6tFXwhkEKV8
"Aparitia lucrurilor se schimba in functie de emotii.''
''Și așa vedem frumusețea și magia în ele, în timp ce magia și frumusețea sunt de fapt în noi. "
Khalil Gibran
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Mw&oe=66A0C0E0
-
https://www.youtube.com/watch?v=G2EolRvTeXI&list=RDG2EolRvTeXI&sta rt_radio =1
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Cw&oe=667F8FB3
Sonet 5 - George Țărnea
Dac-am uitat, iubito, cum te cheamă
și cum se face ziuă-n ochi tăi,
ascunde-ţi visul plin de vânătăi,
și nu-mi lua uitările în seamă.
Prea mult colind pe-ntortocheate căi
și prea puţin e loc să-mi fie teamă,
că dacă morţii eu i-aş spune „Ia-mă!”
Tu i-ai zvânta şi umbra în bătăi.
Dar nu încerc aceasta nici în glumă
ci doar mă-ntorc la tine şi te rog...
primește-mă, şi iartă-mă şi du-mă
din partea rătăciţilor zălog
La carnea ta de soare şi de humă,
pe înstelatul cerului polog.
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...kQ&oe=667F933B
-
https://www.youtube.com/watch?v=m5Toa0piX6Y
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...mw&oe=667F9C82
Nu puteam trăi în niciuna dintre lumile care mi s-au oferit — lumea părinților mei,
lumea războiului, lumea politicii. A trebuit să-mi creez o lume a mea, ca un climat,
o țară, o atmosferă în care să respir, să domnesc și să mă recreez atunci când sunta
distrusa de viață. Cred că acesta este motivul oricărei opere de artă.
Anaïs Nin
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Gw&oe=667F19C1
-
https://www.youtube.com/watch?v=QwwZDTiho_g
https://www.shutterstock.com/image-p...2189044635.jpg
"Dacă ai sta pe un nor, n-ai vedea granița dintre o națiune și alta, nici linia de dezbinare
dintre o fermă și alta. Păcat că nu poți sta pe un nor. "
Kahlil Gibran
https://clearinghouse.starnetlibrari...ouds-above.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=H54VOaYUa9Y
https://i.pinimg.com/736x/5a/a9/9c/5...d43f30df7c.jpg
Speranţa e ceva cu pene - Emily Dickinson
Speranţa e ceva cu pene
Care-îşi face cuib în inima-încercată
Şi care cântă-o melodie nerostind cuvinte,
Fără-a conteni vreodată.
Glasu-i e dulce-n vreme de furtună –
Şi cumplite-ar trebui să fie-acele uragane
În stare s-alunge micuţa pasăre,
Care alină atâtea fiinţe umane.
Am auzit-o-n cele mai înfrigurate locuri,
Pe cele mai învolburate mări –
Dar niciodată când m-am aflat la ananghie
Nu mi-a pretins nici mulţumiri, nici dări.
https://images.saatchiart.com/saatch...HSC00001-7.jpg
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=b23tkzpCm-M&t=2605s
https://i0.wp.com/losmisteriosdelati...00%2C600&ssl=1
,,Adevărata ta patrie este Universul.
Adevăratul tău scop este să fii tu însuți.
Adevărata ta putere este să poți ajuta.
Adevărata ta fericire este să te bucuri de viață.
Adevărata ta muncă este să creezi frumusețe.
Adevărata ta acțiune socială este de a crea conștientizare.
Adevărata ta disciplină este să-ți stăpânești ego-ul.
Adevărata ta generozitate este să-ți oferi ție ceea ce dăruiești altora.
Adevărata ta aventură este să lași seiful deschis în fața incertitudinii.
Adevărata ta dragoste este dragostea pentru viață.”
Alejandro Jodorowsky
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...UQ&oe=667F7D63
https://1.bp.blogspot.com/-Y3ntcbjnz...6406070_10.jpg