-
-
https://www.youtube.com/watch?v=Uf17NmQwRVU
https://i5.walmartimages.com/seo/Gia...8&odnBg=FFFFFF
"Și a venit ziua în care riscul de a rămâne prins într-un mugur a devenit mai dureros decât riscul de a înflori. "
Anaïs Nin
https://img.grouponcdn.com/deal/jFzr...1/c870x524.jpg
''Pe lume nu există decât mister, care se ascunde sub ţesătura rară şi sărăcăcioasă a zilelor noastre prăpădite,
si straluceste luminos fără ca noi să ştim nimic.''
Sue Monke Kidd
https://cdn11.bigcommerce.com/s-i7i2...344162.jpg?c=1
"Înflorește și înflorește,
Fă din lume o grădină frumoasă.
Oprește-te des pentru a gusta existența
și mergi cu încredere pe calea înțelepciunii.
Trăiește viața ca și cum ar fi un cântec,
Continuă să cânți și să dansezi muzica ta.
Nu lăsa pe nimeni să o înfrângă.
Dacă ar fi așa,
Cântă și dansează și mai tare.
Fii întotdeauna un căutător de minuni''
(din cartea: Satul călugărilor nemuritori)
https://theseedcompany.ca/cdn/shop/f...g?v=1708200340
-
https://www.youtube.com/watch?v=M2EbMpGImMA
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...RA&oe=664271C2
„Întotdeauna există două opțiuni în viață: să acceptăm condițiile în care trăim
sau să ne asumăm responsabilitatea pentru a le schimba.”
Denis Waitley
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...4A&oe=66428C3F
„În viața mea am găsit două lucruri de neprețuit - să învăț și să iubesc. Nimic altceva - nici faima,
nici puterea, nici realizarea de dragul său - nu poate avea aceeași valoare de durată. Căci când viața
ta se va termina, dacă poți spune „am învățat” și „am iubit”, vei putea spune și „am fost fericit”.
Arthur C. Clarke, Rama II
https://w0.peakpx.com/wallpaper/849/...ure-leaves.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=rBLztD48B8c
https://aury51.files.wordpress.com/2...4_n1_thumb.jpg
Viața este făcută din trenuri.
Trenuri care opresc lângă noi
dar nu știm dacă să urcăm sau nu,
trenuri care zboară repede, dar nu
avem curajul să oprim.
Trenuri care ne închid ușile în
față și pleacă fără noi,
lăsându-ne cu gustul amar
al cum ar fi fost să urcăm în ele.
Și trenuri în care ne urcăm, în ciuda noastră,
de teamă că viața ne va lăsa blocați.
Giorgio Faletti
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Uw&oe=6663E57C
-
https://www.youtube.com/watch?v=wxCO4QBlKqQ
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n..._g&oe=66428CA5
Anii vieții - Lucian Blaga
În spaţiu tainic, fără mărturie,
mă alesei cândva făptură vie.
M-au făurit râzând, cântând, părinţii.
Ei, ţesătorii vieţii şi ai morţii,
mi-au dat ce-ngăduise soartea:
au pus în mine soarele şi noaptea,
şi mi-au adus un drum în faţa porţii
"Acesta-i drumul tău, mi-au zis părinţii,
porneşti din văi s-ajungi în slava minţii."
Pe cale-n lumea neagră am plecat.
Umblam, vedeam, dar nu mă închegam.
Vedeam, umblam, dar încă nu eram.
Prin anul lung, ah lung, de altădat'
de-abia iubirea m-a întemeiat.
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...7g&oe=6642A683
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Dg&oe=66640366
Inscripție - Lucian Blaga
Drumurile pe cari nu umblăm,
drumurile ce rămân în noi,
ne duc și ele, fără număr, undeva.
Cuvintele pe care nu le rostim,
cuvintele ce rămân în noi,
descoperă și ele, fără de margini, făptura.
Luptele ce nu le dăm,
luptele ce rămân în noi,
ne lărgesc și ele în taină patria.
Sămânța pe care n-o dăruim,
sămânța ce rămâne în noi,
multiplică și ea fără capăt viața.
Moartea de care nu murim,
moartea ce rămâne în noi,
ne adâncește și ea tăcerea.
Și pretutindeni prin toate
își pune temei poezia.
(1946 - 1951)
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...UA&oe=66643277
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ag&oe=666419F9
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...bA&oe=6664368B
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ug&oe=664268C8
Oglinda din adânc - Lucian Blaga
Când mă privesc într-o fântână
mă văd cu-adevărat în zi
aşa cum sunt şi-am fost şi-oi fi.
Când mă privesc într-o fântână
ghicesc în faţa mea bătrână
cum ceruri şi pământ se-ngână.
Când mă privesc într-o fântână
ştiu că-n adâncuri foste mume
îmi ţin oglindă, ochi de lume.
Când mă privesc într-o fântână
îmi văd şi soarta, uit de nume.
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...zQ&oe=6642660F
La obârșie, la izvor
nici o apă nu se-ntoarce
decât în chip de nor.
La obârșie, la izvor
nici un drum nu se întoarce
decât în chip de dor.
O, drum și ape,nor și dor,
ce voi fi, când m-oi întoarce
la obârșie, la izvor?
Fi-voi dor atuncia?
Fi-voi nor?
Lucian Blaga - Cântecul obârșiei
https://cultural.infotrafic.biz/wp-c...blaga_site.jpg
Catrenele fetei frumoase
I
Deoarece soarele nu poate să apună
făr' de a-şi întoarce privirea după fecioarele
cetăţii, mă-ntreb:
de ce-aş fi altfel decât soarele?
II
O fată frumoasă e
O fereastră deschisă spre paradis.
Mai verosimil decât adevărul
e câteodată un vis.
III
O fată frumoasă e
lutul ce-şi umple tiparele,
desăvârşindu-se pe-o treaptă
unde poveştile aşteaptă.
IV
Ce umbră curată
aruncă-n lumină o fată!
E aproape ca nimicul,
singurul lucru fără de pată.
V
O fată frumoasă e
a traiului cerişte,
cerul cerului,
podoabă inelului.
VI
Frumseţe din frumseţe te-ai ivit
întruchipată fără veste,
cum "într-o mie şi una de nopţi"
povestea naşte din poveste.
VII
O fată frumoasă e
o închipuire ca fumul,
de ale cărei tălpi, când umblă,
s-ar atârna ţărna si drumul.
VIII
O fată frumoasă e
mirajul din zarişte,
aurul graiului,
lacrima raiului.
IX
O fată frumoasă e
cum ne-o arată soarele:
pe cale veche o minune nouă,
curcubeul ce sare din rouă.
X
Tu, fată frumoasă, vei rămânea
tărâmului nostru o prelungire
de vis, iar printre legende
singura adevărată amintire.
Lucian Blaga
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...cw&oe=66426901
Lucian Blaga - Poezii
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...oA&oe=66427BF7
"Avem un orizont sufletesc al nostru, acel spaţiu indefinit ondulat, ca plaiurile ţării, manifestat îndeosebi
în Doina şi cântecele noastre, şi nu mai puţin într-un sentiment unanim al sufletului."
Lucian Blaga
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...KQ&oe=6642AD44
În pâlnia muntelui iezerul netulburat
ca un ochi al lumii, ascuns, s-a deschis.
Oglindeşte un zbor prea înalt şi ceasul
curat ce i-a fost odată promis.
Cată lung Ochiul spre Nord şi spre vârste,
şi mulcom apoi spre vânătul cer.
Visează-n amiazi despre rodii de aur,
care se coc, senine, în ger.
Lucian Blaga-Iezerul
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n..._w&oe=6642875C
https://www.google.com/search?sca_es...ih=866&dpr=1.1
-
https://www.youtube.com/watch?v=IvqK81_i2bI
https://www.youtube.com/watch?v=_YJxbs1pJ0Y&list=PLAPctbkI9V9PmHmws5XnDZqT jG3nMSLmI
https://www.youtube.com/watch?v=KpcL1oEOrns
https://i.pinimg.com/originals/af/7a...cfdfe2c359.jpg
George Coșbuc
(n. 20 septembrie 1866, Hordou, Imperiul Austriac - d. 9 mai 1918, București, România) a fost un poet, critic literar, scriitor, publicist și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
La scurt timp după moartea poetului, Liviu Rebreanu consemna întru-un articol: “Coşbuc e primul poet pe care-l dă Ardealul literaturii româneşti. Ardelean a rămas toată viaţa. A răsărit deodată, fără să-l ştie nimeni, fără să facă ucenicia cafenelelor şi bisericuţelor bucureştene. Şi a biruit împotriva tuturor celor scufundaţi în inimaţii şi neputinţi. A adus lumină, sănătate, voioşie. Scrisul lui Coşbuc trăieşte şi va trăi cât va trăi neamul românesc.”Wikipedia
https://www.citatepedia.ro/image_tex...n+zile+bune...
Graiul neamului - George Coşbuc
„Fie-a voastră-ntreagă ţară,
Şi de cereţi, vă mai dăm,
Numai daţi-ne voi graiul
Neamului” – Şi se sculară
Să ne vremuiască traiul
Câţi duşmani aveam pe lume!
Graiul ni-l cereau anume,
Să-l lăsăm!
Dar nestrămutaţi strămoşii
Tot cu arma-n mâini au stat:
Au văzut şi munţi de oase,
Şi de sânge râuri roşii,
Dar din ţara lor nu-i scoase
Nici potop şi nici furtună.
Graiul lor de voie bună
Nu l-au dat!
Astăzi stăm şi noi la pândă,
Graiul vechi să-l apărăm;
Dar pe-ascuns duşmanii cată
Să ni-l fure, să ni-l vândă.
Dacă-n vreme tulburată
Nu ne-am dat noi graiul ţării,
Azi, în ziua deşteptării,
Cum să-l dăm?
Repezi trec cu vifor anii,
Ispitind puterea ta,
Neam român! Cu ură mare
Vor căta mereu duşmanii
Graiului român pierzare;
Dar să piară ei cu toţii:
Nu l-am dat, şi nici nepoţii
Nu-l vor da!
https://stefancelmarebm.files.wordpr...rge-cosbuc.jpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...iw&oe=66643273
George Coşbuc - Poezii
https://www.ziuaconstanta.ro/images/...rge_cosbuc.jpg
Opere - George Cosbuc
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n..._g&oe=66642709
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...YA&oe=66642B35
-
https://www.youtube.com/watch?v=2GoAbWp__jQ
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...vw&oe=6642644A
Am cunoscut minunile din tine
minuni ale iubirii atât de descoperite
care mi se păreau nişte scoici
unde am simțit mirosul de mare și de deșerturi
plajele curgeau și dragostea era acolo
M-am pierdut ca într-o furtună
ținând mereu această inimă nemișcată
care (știam bine) iubea o himeră.
Alda Merini
https://libreriamo.it/wp-content/web...4x537.jpg.webp
-
https://www.youtube.com/watch?v=L1vC85B6OKw
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ig&oe=66644D48
"Dacă doriți să îi ajutați cu adevărat pe alții, trebuie să vă obișnuiți să îi părăsiți, din când în când, pentru a urca
la Dumnezeu. Nu îi putem ajuta pe oameni rămânând în mod constant cu ei, ci înălțându-ne noi înșine pentru
a culege niște bogății ce le vom împărți mai târziu în jurul nostru. Cum poate un om slab, neștiutor, lipsit de mari
virtuți, să îi ajute pe alții cu niște mijloace ce nu le posedă? El nu produce decât necaz și agitație în jurul său.
Singurul mijloc de a-i ajuta pe alții este de a pleca, din când în când, în patria noastră celestă, întorcându-ne
de acolo pentru a împărți bogățiile ce le-am adunat."
Omraam Mikhaël Aïvanhov
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Tw&oe=664290E2
-
https://www.youtube.com/watch?v=7x2SoOY4kbY
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...sQ&oe=6642B169
Mihai Eminescu
Lasă-ți lumea...
Lasă-ți lumea ta uitată,
Mi te dă cu totul mie,
De ți-ai da viața toată,
Nime-n lume nu ne știe.
Vin' cu mine, rătăcește
Pe cărări cu cotituri,
Unde noaptea se trezește
Glasul vechilor păduri.
Printre crengi scânteie stele,
Farmec dând cărării strâmte,
Și afară doar de ele
Nime-n lume nu ne simte.
Părul tău ți se desprinde
Și frumos ți se mai șede,
Nu zi ba de te-oi cuprinde,
Nime-n lume nu ne vede.
Tânguiosul bucium sună,
L-ascultăm cu-atâta drag,
Pe când iese dulcea lună
Dintr-o rariște de fag.
Îi răspunde codrul verde
Fermecat și dureros,
Iară sufletu-mi se pierde
După chipul tău frumos.
Te desfaci c-o dulce silă,
Mai nu vrei și mai te lași,
Ochii tăi sunt plini de milă,
Chip de înger drăgălaș.
Iată lacul. Luna plină,
Poleindu-l, îl străbate;
El, aprins de-a ei lumină,
Simte-a lui singurătate.
Tremurând cu unde-n spume,
Între trestie le farmă
Și visând o-ntreagă lume
Tot nu poate să adoarmă.
De-al tău chip el se pătrunde,
Ca oglinda îl alege -
Ce privești zâmbind în unde?
Ești frumoasă, se-nțelege.
Înălțimile albastre
Pleacă zarea lor pe dealuri,
Arătând privirii noastre
Stele-n ceruri, stele-n valuri.
E-un miros de tei în crânguri,
Dulce-i umbra de răchiți
Și suntem atât de singuri
Și atât de fericiți!
Numai luna printre ceață
Varsă apelor văpaie,
Și te află strânsă-n brațe,
Dulce dragoste bălaie.
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Mg&oe=66428DD5
-
https://www.youtube.com/watch?v=hfXbbVxBYio
https://wordpress.wbur.org/wp-conten...tone-night.jpg
Sunt zile în care totul pare suspendat: timpul, aerul, viața însăși par ușoare și suspendate.
Acest sentiment de suspensie face ca totul să fie mai prețios, deoarece nu are ca scop un scop. Pur și simplu este.
Milan Kundera
https://t3.ftcdn.net/jpg/02/48/59/50...w7vTvsr2u4.jpg
Fii o reflectare a ceea ce ai vrea să primești.
Dacă vrei iubire, dă iubire.
Dacă vrei adevărul, fii sincer.
Dacă vrei respect, dă respect.
Ceea ce dai se va întoarce la tine..
Kristen Butler
http://4.bp.blogspot.com/-I7G0x0_Tus...pte%2Bbuna.gif
https://kchulsmanphotos.com/wp-conte...t_milkyway.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=qf96cvOT2rg&t=9s
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...CQ&oe=6648E411
"Am întrebat soarele dacă mă cunoaște și el mi-a răspuns răsărind..." .https://static.xx.fbcdn.net/images/e....5/16/2764.png
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...VA&oe=6648CB35
Nu suntem doar ceea ce mâncăm și aerul pe care îl respirăm, suntem și poveștile pe care le-am auzit, basmele cu care
am adormit în copilărie, cărțile citite, muzica pe care am ascultat-o și emoțiile pe care ni le-a dat un tablou, o fotografie, o poezie.
Tiziano Terzani
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...VQ&oe=6648CB04
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ig&oe=6648DD71
Dan Cristian Mihăilescu
-
https://www.youtube.com/watch?v=EQd9zxDbICc
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...rQ&oe=664942AA
Îngerii - Rainer Maria Rilke
Ei au toţi guri obosite
şi suflete senine fără margine.
Şi un dor ca un păcat
le trece uneori prin vis.
Aproape că se aseamănă toţi între ei;
în grădinile lui Dumnezeu tac,
ca multe, multe intervale
în puterea şi melodia Lui.
Numai când îşi întind aripile
sunt deşteptătorii unui vânt:
ca şi cum Dumnezeu ar umbla cu cuprinzătoarele
sale mâini de sculptor prin paginile
întunecatei cărţi a începutului.
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...og&oe=66495A70
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=XBK5tYDF1WI
https://www.youtube.com/watch?v=TdRB_cDB11U
https://thecompanion.in/wp-content/u...od-1_final.jpg
Cel mai frumos cuvânt de pe buzele omenirii este cuvântul
"Mamă,"
iar cea mai frumoasă chemare este chemarea lui
"Mama mea ".
Este un cuvânt plin de speranță și iubire,
un cuvânt dulce și bun care vine din adâncul inimii.
Mama este totul – ea este consolarea noastră în tristețe,
speranța noastră în mizerie,
iar puterea noastră în slăbiciune.
Ea este sursa iubirii, a milei,
simpatie,
si iertarea....
Totul în natură vorbește mamei.
Soarele este mama pământului și îi dă hrana inimii sale;
nu părăsește universul noaptea,
până când a adormit pământul,
la cântecul mării şi
imnul păsărilor și al pâraielor.
Și acest pământ este mama copacilor și a florilor.
Le produce,
îi alăptează,
și îi înțărcă.
Copacii și florile devin mame amabile ale mărețelor lor fructe și semințe.
Iar mama,
prototipul întregii existențe,
este spiritul etern,
plin de frumusete si iubire.”
Khalil Gibran
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...LA&oe=6647990E
-
https://www.youtube.com/watch?v=ZaPEqH-akQ8&t=39s
https://www.wallpapertip.com/wmimgs/...-wallpaper.jpg
Am iubit... de Nicolae Labiș
Am iubit de cand ma stiu
Cerul verii, straveziu,
Despletitele rachite,
Curcubeiele pe stanci
Ori padurile adanci
Sub ger alb incremenite.
Mi-a fost drag pe baragane
Sa vad fetele morgane
Ori pe crestele din munte
Joc de trasnete rotunde,
Scurgerea cocorilor,
Pacea inaltimilor,
Semetia pinilor
Plini de scama norilor.
Am iubit iubirea pura,
Floare rosie pe gura
si in inima arsura,
in priviri zapezi candide
si-n piept voci necontenite.
M-a infiorat ades
Tot ce gandurile tes:
Pe al filelor polei
Dansuri repezi, leganate,
De pe arcuri instrunate,
Sagetarea de idei...
Toata-aceasta maretie
Ne-a fost data din vecie...
https://images.unsplash.com/photo-15...op&w=1000&q=80
-
https://www.youtube.com/watch?v=jNQ8e-cAD7M
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...-Q&oe=66495ECB
O călătorie este mai mult decât o vizită a obiectivelor turistice; e o schimbare
profundă și permanentă a modului de a gândi despre viață.
Mary Ritter Beard
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...mA&oe=66477C52
"Problema nu este așteptarea. Viața este o succesiune de așteptări. Toată lumea
așteaptă mereu ceva: un tren, o promovare, un concert, o vacanță, o întoarcere...
Dar adevărata tragedie nu este așteptarea. Este când ceea ce aștepți să te oprească din mișcare.”(web)
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...GQ&oe=6647741F
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=xetwl8tS5zo
https://i.ytimg.com/vi/1mCz5R8DhMM/maxresdefault.jpg
Vita con Lloyd
— Ce este acest sticla spartă, Lloyd?
„Vise rupte, domnule”
"Și ce facem cu ea? Toate sunt lucruri inutile și nervoase."
„Dar dacă sunt aranjate cu designul potrivit, pot schimba perspectiva asupra viitorului, domnule”
„Mozaicele nu fac ceea ce este afară mai frumos”
„Totuși pot colora ceea ce este înăuntru, domnule”
— Unele vitralii pot costa mult, Lloyd...
„Dar atunci este nevoie doar de o rază de soare pentru a le face să strălucească, domnule”
https://cdn.printnetwork.com/product...2.21.02+PM.png
-
https://www.youtube.com/watch?v=NkVkLhV9Hjw
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...OA&oe=6649860B
William Shakespeare
Sonet CIII
Culori de fum, o, Muza mea săracă,
Ai picurat în versul meu netot,
Veşmânt modest, când el vorbea... să-i tacă
Splendorile, să nu orbesc de tot.
Iubire, de sunt mut, nu-mi face vină,
Oglinda doar îţi ştie chipul drag.
Pe lângă ea, umilă-i orice rimă,
Iar stihul meu, plictisitor, beteag.
N-ar fi păcat să şlefuiesc o piatră
Deja desăvârşită, ca s-o stric?
Să te pictez, n-am har destul şi artă,
Spre darul tău înalt, nu duc nimic:
Poemul meu e umbra-ţi doar, pălindă,
Mai mult din tine află în oglindă...
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...sw&oe=666B03D7Michael Shainblum Photography
-
https://www.youtube.com/watch?v=qSP94EY7VuE
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...3Q&oe=666B1DD9
„În cele din urmă, civilizațiile pierd pentru că își ascultă politicienii și nu poeții lor.”
Jonas Mekas
https://www.felicitaripersonalizate....tebuna1426.png
„Poate că există ceva mai rău decât visele dispărute: pierderea voinței de a visa din nou.”
Sigmund Freud
https://fdczvxmwwjwpwbeeqcth.supabas...cdf075ea2b.png
-
https://www.youtube.com/watch?v=hjwuzUpZ28Q
https://www.antena3.ro/thumbs/big4/2...re-896273.webp
]"Dăruiește-mi diamantele Înțelepciunii divine,
Trimite-mi statornicul aur al Păcii Tale,
Cu toate bogățiile despuierii de sine.
Unge-mă, vistiernic al Iubirii universale,
Și Iartă-mă dacă prea multe-Ți cer:
Tu mi-ai poruncit cu tărie să sper..."
Vasile Voiculescu
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Mw&oe=664CDC37
"Pe orbita unui cuget despre Tine
Mereu m-alung și mă-nvârtesc în hău:
Fără să ies o clipă din mine
Simt că mă rotesc orbește-n jurul Tău.
Neabătut din a slavei Tale cale
Aprig mă lupt în orice clipă pentru
Smulgerea din orice lege-a robiei universale;
Să atârn numai de frumusețea Puterii Tale,
Neclintitule, Atotstătătorule-al Eternităților Centru."
Vasile Voiculescu - Rugăciune către Centrul eternei gravitați
https://www.daysoftheyear.com/cdn-cg...2182101220.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=vuLTmk_b__4
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...9g&oe=66498726
FLORI pe ETNA
Aceste flori splendide se găsesc pe Etna la mare altitudine și se numesc săpunuri siciliene.
Înfloresc între iunie și august, în ciuda temperaturilor ridicate și a absenței ploilor.
Această vegetație particulară se adună în grupuri și ia forma unor perne numite „pulvinide”: perne de săpun.
Rădăcinile acestei plante au proprietăți de curățare, de fapt scufundate în apă o face spumă.(web)
https://www.go-etna.it/wp-content/up.../saponaria.jpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...QQ&oe=66495C2E
https://img2.juzaphoto.com/002/share...ds/2407823.jpg
https://101-zone.com/wp-content/uplo...0A1A8698-c.jpg
https://etnatao.com/wp-content/uploa..._3404-copy.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=pwloZcIkIvE
https://pickyourangel.com/wp-content...n-wollen-1.png
Dedicat celor care există și celor care nu mai există
de Enrico Cattani
Și încerc să înțeleg, tu care într-o zi ești un trandafir, iar pe alta ești un spin.
Stau langa tine in acest timp indefinibil, in timpul pe care ti-l ia sa te gandesti, sa te regasesti si intre timp el rade, trece si nu-i pasa.
Un timp prea scurt dacă vrem să râdem sau să trăim, un timp prea lung dacă te facem să aștepți.
Dacă te întorci, nu mă vei vedea. Nici măcar nu mă poți vedea înainte.
Sunt lângă tine, fără să împing sau să trag, în locul în care te poți apleca atunci când îți pierzi echilibrul.
Lângă mine, să-ți spun la ureche că te iubesc, ca să nu te pierd din vedere nici când te îndepărtezi.
Lângă tine, pentru a nu-ți întuneca lumina, pentru a nu acoperi calea pe care vrei să o apuci, pentru a te gâdila dacă te închizi în gânduri.
Și nu trebuie să te întinzi ca să-l găsești pe al meu, nu l-am lăsat niciodată.
Și nu trebuie să-mi întind mâna ca să o caut pe a ta, a fost mereu în a mea.
https://media.istockphoto.com/id/119...KCztXGu1ZRQQ8=
https://i.pinimg.com/736x/2c/4b/4e/2...9461880dd1.jpg> on dans mon esprit | Angel aesthetic, Black and white, Angels among us">
-
https://www.youtube.com/watch?v=mKbiNtRjbVU
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...bA&oe=66429A3C
Vincent Van Gogh.
Vita con Lloyd
— Lloyd, știi ce înseamnă să fii mamă?
„Îmi pot imagina doar, domnule”
"ȘI...?"
„Cred că este să-ți petreci viața dând formă unei capodopere create cu dragoste necondiționată și devotament total.”
— Atunci o mamă seamănă foarte mult cu un artist, Lloyd?
"Dimpotrivă, domnule. Eu cred că ei sunt artiștii care și-ar dori să fie ca niște mame"
„Mulțumesc, Lloyd”
"Cu placere domnule"
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...5Q&oe=66645516
Le mamme nell'arte
https://www.facebook.com/ArtsEmotions/videos/232364334093017
-
https://www.youtube.com/watch?v=nwrbSpqZb9k
https://www.youtube.com/watch?v=GX6c3CPasJo
https://tribuna-magazine.com/wp-cont...u-396-copy.jpg
Geo Dumitrescu (născut la 17 mai 1920, București – decedat la 28 septembrie 2004) a fost un poet, traducător și scriitor român.
https://www.ziuaconstanta.ro/images/...scu_poezie.jpg
Ar fi bine să uiţi - Geo Dumitrescu
«...Du-te acasă, prostule,
nu-ţi mai pierde nopţile»
(Cântec lăutăresc)
- Ar fi bine s-o uiţi! îi spuneam inimii,
uit-o, îţi spun! Îi strigam furios,
aşază lespezi înalte de linişte în urma ei,
uit-o!, suflând încet, dă zbor păpădiei străine...
- Uşor de zis! Mi-a răspuns - nicicând
n-a fost dat nimănui a uita
focul în care piere arzând.
- Uitaţi-o! le strig ochilor - pentru Dumnezeu,
alungaţi-o din lacrimă şi din lumină,
uitaţi-o, vă spun!
- Eram nişte cratere stinse, mi-au spus, lumina
nu mai găsea drumul spre noi.
Ca nişte afumate răni de glonţ,
spre lume aţinteam
sticloase întrebări încremenite. Doar ea,
buzele ei, aburind uşor geamul subţire, uscat,
lumini reaprinse în ferestrele reci. Doar ea -
lumini fierbinţi, în mijlocul cărora
tolănită, domneşte.
Nu-ncerca, n-ai cum s-o alungi, orb vei rămâne -
alungă-ţi ochii, lumina,
căci numai o dată cu noi
va pleca şi ea de la tine.
- Uitaţi-o, uitaţi-o! Le strig disperat mâinilor,
uitaţi-o, voi, ciudate vietăţi electrice,
liniştitele mele unelte:
de-acum înainte, cuprindeţi văzduhul în braţe,
hărăziţi mângâieri doar obrazului pufos
al poamelor, al pruncilor,
doar întinderii albe a hârtiei,
şi rotunjiţi-vă palmele în jurul mărului
şi-al portocalei,
de-acum înainte, cuprindeţi de mijloc
doar arborele din drum, tăcut şi statornic.
- Uit-o şi tu, îi strig sângelui,
întoarce-te acasă, prostule, adună-ţi apele
în matca lor veche şi, cântând,
lasă unda să-ţi joace în voie
pe prundurile multicolore ale vieţii...
- Zadarnic, zadarnic! îmi spune
n-ai cum să-ntorci, nu mai poţi alege
unda grăbită a râului
din vânătul val nestatornic al mării
în care s-a pierdut fără urmă...
- Uit-o! îmi strig disperat mie însumi,
fugi, goneşte, scapără-ţi paşii
departe spre zare, încotro vezi cu ochii,
fugi, nu te mai uita în urmă,
azvârle peste umăr pieptenele:
dese păduri înalte s-or aşterne
între tine şi ea!
fugi, azvârle oglinda : lacul întins,
cu nemărginirea-i de ape, va îneca
amintirea ei...
Fug, alerg… Zadarnic alerg, o, zadarnic:
oglinda umedă a lacului
cu ochii ei calzi, luminoşi, mă priveşte,
iar şoapta pădurii adânci mă tot cheamă
cu glasul, cu vorbele ei,
şi toţi arborii, arborii dragi, spre mine întind
o, arborii mereu spre mine întind
braţele ei.
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...6A&oe=666E9543
https://www.citatepedia.ro/image_tex...83+de+la+tine.
Geo Dumitrescu - Poezii
https://poesisinternational.com/wp-c...Dumitrescu.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=ZbClyYYQYBI
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...vQ&oe=664CDC5F
Bunica mea mi-a dat odată un pont:
În momentele dificile, înaintezi cu pași mici.
Fă ce ai de făcut, dar încetul cu încetul.
Nu te gândi la viitor sau la ce se poate întâmpla mâine.
Spala vasele.
Îndepărtați praful.
Scrie o scrisoare.
Faceți o supă.
Vezi?
Înaintați pas cu pas.
Fă un pas și oprește-te.
Odihnește-te puțin.
Lăudați-vă.
Mai faceți un pas.
Apoi altul.
Nu vei observa, dar pașii tăi vor crește din ce în ce mai mult.
Și va veni vremea când te poți gândi la viitor fără să plângi.
Elena Mihalkova
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Xw&oe=664CEAE8
-
https://www.youtube.com/watch?v=DWrtHaKMlRw
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...RA&oe=6642CA95
ph Andrei Tarkovsky con suo padre Arseny Tarkovsky • 1934
Dar ce este suferința? De la ce vine?
Vine din nemulțumire, din conflictul dintre ideal și nivelul la care ne aflăm. Mult mai important decât să te simți fericit este afirmarea sufletului în lupta pentru o libertate autentic divină, care constă în echilibrul dintre bine și rău și în intoleranța față de rău. Arta exprimă tot ce este mai bun în om: Speranța, Credința, Caritatea, Frumusețea, Rugăciunea... Adică la ce visează, la ce speră... Când un om care nu știe, știe să înoate și este aruncat în apă, nu este el, dar corpul lui începe să facă mișcări instinctive în încercarea de a se salva. Arta este și ca un corp uman aruncat în apă: este, ca să spunem așa, instinctul umanității de a nu se îneca în sens spiritual. Instinctul spiritual al umanității se manifestă în artist, iar în opera sa aspirația către etern, transcendent, divin.
Andrej Tarkovsky, din Forma sufletului - Cinema și căutarea absolutului
https://www.nitch.com/content/posts/1619231287-720w.jpg
Cultura modernă de masă, care vizează „consumatorul”, civilizația protezelor, paralizează sufletele oamenilor, creând bariere între om și chestiunile cruciale ale existenței sale, conștiința sa de sine ca ființă spirituală.
Andrei Tarkovsky
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Lg&oe=6642B634
-
https://www.youtube.com/watch?v=_hyAOYMUVDs
https://www.youtube.com/watch?v=Kzp1pHX9W8c
https://cdn2.picryl.com/photo/2022/0...0b4b49-640.jpg
După ce l-am jucat pe Chopin, simt că am plâns din cauza
păcatelor pe care nu le-am comis niciodată și am plâns tragedii
care nu-mi aparțin. Muzica are întotdeauna acest efect asupra
mea. Creează un trecut de care nu suntem conștienți și ne insuflă
un sentiment de durere pe care l-am ascuns cu lacrimi. Îmi pot
imagina un om care a dus o viață foarte normală ascultând
întâmplător un anumit cântec și descoperă brusc că sufletul său,
în mod inconștient, a trecut prin experiențe teribile, a cunoscut
bucurii înfricoșătoare, sau iubiri romantice copleșitoare, sau mari sacrificii.
Oscar Wilde, Criticul ca artist
https://cdn2.picryl.com/photo/1841/0...52065e-640.jpg
37 Portraits of frederic chopin Images
-
https://www.youtube.com/watch?v=2SgFPUpcjUk
https://images.pexels.com/photos/395...gb&dpr=1&w=500
„S-ar putea să nu fii niciodată fericit. Deci tot ce trebuie să faci este să dansezi,
să dansezi atât de bine încât să lase pe toți cu gura căscată”.
Haruki Murakami, „Kafka pe malul mării”
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ng&oe=664D63CC
-
https://www.youtube.com/watch?v=WKYcgOZvb1E
https://w0.peakpx.com/wallpaper/297/...e-abstract.jpg
Tărâmul interior - Rumi
Sunetul tobelor se ridică în aer,
Inima mea pulsează.
O voce în interiorul bărăii îmi spune:
„Știu că ești obosit,
dar vino. Aceasta este calea.”
Dincolo de ideile de bine și rău,
există un vast camp. Ne vom întâlni acolo.
Atunci când sufletul se întinde în acea iarbă,
lumea devine prea plină pentru a vorbi despre ea.
Idei, limbaj, chiar și fraza: „unul altuia”
nu mai au nici un sens.
Dacă te voi cuprinde cu emoțiile mele,
vei deveni un companion de dorit.
Dacă te voi cuprinde cu ochii mei,
vei îmbătrâni și vei muri.
Așa că te voi cuprinde acolo unde amândoi
ne contopim cu Infinitul.
https://www.felicitaripersonalizate....tebuna1426.png
http://www.ilgiornale.it/sites/defau...galassia-2.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=XkRm-9krooY
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Kw&oe=664E91D9
„Timpul este relativ, singura lui valoare este dată de ceea ce facem în timp ce trece”.
Albert Einstein
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...8A&oe=664E73E0
"Aceasta este cheia tuturor: să-ți dai seama că ești în viață. Să-ți amintești că
niciodată nu este prea târziu să te întorci și să privești la soare. Încă o dată."
Sergio Bambarén
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Fw&oe=664E8FCD
-
https://www.youtube.com/watch?v=JkTWP0BdHfo
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n..._g&oe=666F169D
Organismul viu se opune cu energie extremă evenimentelor (pericolelor) care
l-ar putea ajuta să-și atingă mai repede scopul de viață.
Sigmund Freud - Dincolo de principiul plăcerii
https://hips.hearstapps.com/hmg-prod...1588351936.jpg
"Singurul rău de cucerit în inima ta, copilul meu, este frica. Toate celelalte rele,
furia, gelozia, tristețea, vina morbidă, vin de la dușmanul dinăuntru. Odată ce
îți stăpânești frica, nimic nu îți va face rău, nicio forță rea nu îți va mai prinde
inima. Și pentru a învinge frica, există un singur remediu: dragostea. Întreaga
călătorie a vieții este despre trecerea de la frică la iubire. "
Frederic Lenoir
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Ng&oe=667015EC
„Din fericire, unii se nasc cu un sistem imunitar spiritual care, mai devreme sau mai târziu, respinge viziunea iluzorie asupra acestei lumi implantată de la naștere până la condiționarea socială. "Încep să simtă că ceva este în neregulă și apoi apar, căutând răspunsuri. Cunoașterea interioară și experiențele externe anormale le arată o latură a realității pe care alții o ignoră și își încep astfel călătoria spre trezire. Fiecare pas al călătoriei se face urmând inima în loc să urmezi mulțimea și să alegi cunoașterea și nu pânzele ignoranței. "
Henry Bergson
https://cdn.cheapoguides.com/wp-cont...-baby-blue.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=7EpLUg8hiyA&t=105s
https://mymodernmet.com/wp/wp-conten...082143370.jpeg
„În viață întâlnim oameni prețioși, pe care am vrea să-i ținem mereu aproape, dar care, din motive care nu au nicio legătură cu ei sau cu noi, sunt nevoiți să plece nu că ne abandonează de la sine voi, nici că suntem vinovați că nu am știut să-i ținem, doar că, uneori, nu se poate altfel. să-i găsesc și să meargă, o clipă, alături de ei, de parcă nimic nu s-ar fi schimbat...”.
Minh Tran Huy
https://121clicks.com/wp-content/upl...laboile_03.jpg
Cu cât îmbătrânesc, cu atât îmi dau seama că copilăria și bătrânețea nu sunt doar reunite, ci sunt cele mai profunde două stări pe care avem voie să le trăim.
În ele se dezvăluie adevărata esență a unui individ, înainte sau după eforturile, aspirațiile și ambițiile vieții. [...]
Ochii copilului și cei ai bătrânului privesc cu candoarea calmă a celor care nu au intrat încă în balul mascat sau au părăsit deja.
Și tot intervalul pare un tumult deșar, o agitație goală, un haos inutil prin care te întrebi de ce a trebuit să treci prin el.
Marguerite Yourcenar - Arhivele Nordului
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...BQ&oe=66702C15
„...căci nici o fericire nu se poate asemui cu aceea pe care o smulgi vieţii, cu preţul riscurilor şi sforţărilor necruţătoare. Tot ce oamenii îţi refuză cu micimea lor de suflet, este o bucurie pe care o pizmuieşti. Şi toate bucuriile sunt înălţătoare; toate se pot dobândi, dacă bagi mâna să le cauţi în jăraticul destinului tău. Chiar şi dogoarea focului păleşte în faţa îndrăznelii dorinţei tale, numai să nu şovăi la gândul că vei fi muşcat de nemilosul păzitor al bucuriilor pământești.
Iată ce nu ne învaţă nici o şcoală, nici o educaţie. Şi, iată, de asemeni, pentru ce pământul este mai bogat în fricoşi, decât în eroi. De-aici, traiul acesta searbăd, însă temeinic asigurat fiecăruia, de la râma omenească pînă la cercetătorul în stele."
Panait Istrati
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...wg&oe=66700DE1
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...9g&oe=667021FB
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Rw&oe=667032F2
https://media.meer.com/attachments/2...n-Progress.jpg
https://childhoodunplugged.com/wp-co...9/xp7b4904.jpg
Alain Laboile photography
-
https://www.youtube.com/watch?v=kmKwXxy7V18
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...NA&oe=664E7A02
"Când drumurile sunt înflorite, nu întrebaţi unde duc."
Anatole France
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...nQ&oe=664EAD86
Vita con Lloyd
„Lloyd, mi-e teamă că mi-am pierdut încrederea în mine”
„Cred că doar căutați în locul greșit, domnule”
— Ce vrei să spui, Lloyd?
„Este greu să găsești încredere în tine căutând-o în cuvintele altcuiva, domnule”
— O chestiune de locații, Lloyd?
„Mai mult decât oameni, domnule”
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Bw&oe=664EA2F2
Pe măsură ce începi să mergi pe drum, drumul apare.
Rumi
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...cQ&oe=664E90D1
-
https://www.youtube.com/watch?v=ZsMZTMjgmZA
https://i.pinimg.com/736x/25/0f/df/2...a3262d3ac1.jpg
Privighetoarea și trandafirul ~ Oscar Wilde
„A spus că va dansa cu mine dacă i-aș aduce trandafiri roșii”, a strigat tânărul Student; „dar în toată grădina mea nu există trandafir roșu.”
Din cuibul ei din stejar, privighetoarea l-a auzit, iar ea a privit printre frunze și s-a mirat.
„Niciun trandafir roșu în toată grădina mea!” strigă el, iar ochii lui frumoși s-au umplut de lacrimi. „Ah, de ce mici lucruri depinde fericirea! Am citit tot ce au scris înțelepții și toate secretele filozofiei sunt ale mele, totuși, din lipsa unui trandafir roșu, viața mea este nenorocită.”
„Iată în sfârșit un amant adevărat”, a spus Privighetoarea. „Noapte de noapte am cântat despre el, deși nu-l cunoșteam: noapte de noapte i-am spus stelelor povestea și acum îl văd. Părul lui este întunecat ca floarea de zambile, iar buzele lui sunt roșii ca trandafirul dorinței sale, dar pasiunea i-a făcut fața ca fildeșul palid și tristețea i-a pecetluit fruntea.”
„Prințul dă un bal mâine seară”, murmură tânărul Student, „și dragostea mea va fi din partea companiei. Dacă îi aduc un trandafir roșu, va dansa cu mine până în zori. Dacă îi aduc un trandafir roșu, o voi ține în brațe și ea își va sprijini capul pe umărul meu și mâna ei va fi strânsă în a mea. Dar nu există trandafir roșu în grădina mea, așa că voi sta singur și ea va trece pe lângă mine. Ea nu va ține seama de mine și inima mi se va frânge”.
„Iată cu adevărat iubitul adevărat”, a spus Privighetoarea. „Ceea ce cânt eu, el suferă – ceea ce este bucurie pentru mine, pentru el este durere. Cu siguranță Dragostea este un lucru minunat. Este mai prețios decât smaraldele și mai scump decât opalele fine. Perlele și rodiile nu pot fi și nici nu sunt prezentate în piață. Nu poate fi cumpărat de la negustori și nici nu poate fi cântărit în balanță pentru aur.”
„Muzicienii vor sta în galeria lor”, a spus tânărul Student, „și vor cânta la instrumentele lor cu coarde, iar dragostea mea va dansa pe sunetul harpei și al viorii. Va dansa atât de ușor încât picioarele ei nu vor atinge podeaua, iar curtenii în rochiile lor gay se vor înghesui în jurul ei. Dar cu mine nu va dansa, căci nu am trandafir roșu să-i dau”; și s-a aruncat pe iarbă, și-a îngropat fața în mâini și a plâns.
„De ce plânge?” întrebă o șopârlă verde, în timp ce alerga pe lângă el cu coada în aer.
„De ce, într-adevăr?” spuse un Fluture, care flutura după o rază de soare.
„De ce, într-adevăr?” îi șopti o Daisy vecinei sale, cu o voce blândă și joasă.
„Plânge după un trandafir roșu”, a spus Privighetoarea.
„Pentru un trandafir roșu?” ei au plans; „Ce ridicol!” iar șopârla mică, care era oarecum cinică, a râs de-a dreptul.
Dar Privighetoarea a înțeles secretul tristeții Studentului și a stat tăcută în stejar și s-a gândit la misterul Iubirii.
Deodată și-a întins aripile maro pentru a zbura și s-a înălțat în aer. Ea a trecut prin crâng ca o umbră și a străbătut grădina ca o umbră.
În mijlocul terenului de iarbă stătea un copac frumos de trandafir și, când l-a văzut, a zburat spre el și a aprins un spray.
„Dă-mi un trandafir roșu”, a strigat ea, „și-ți voi cânta cel mai dulce cântec al meu”.
Dar Copacul a clătinat din cap.
„Trandafirii mei sunt albi”, a răspuns; „alb ca spuma mării și mai alb decât zăpada de pe munte.
Dar du-te la fratele meu care crește în jurul vechiului cadran de soare și poate că îți va da ceea ce vrei.”
Așa că privighetoarea a zburat spre trandafirul care creștea în jurul vechiului cadran solar.
„Dă-mi un trandafir roșu”, a strigat ea, „și-ți voi cânta cel mai dulce cântec al meu”.
Dar Copacul a clătinat din cap.
„Trandafirii mei sunt galbeni”, a răspuns; „la fel de galben ca părul sirenei care stă pe un tron de chihlimbar și mai galben decât narcisa care înflorește în pajiște înainte ca cositoarea să vină cu coasa. Dar du-te la fratele meu care crește sub fereastra Studentului și poate că îți va da ceea ce vrei.”
Așa că privighetoarea zbură spre trandafirul care creștea sub fereastra Studentului.
„Dă-mi un trandafir roșu”, a strigat ea, „și-ți voi cânta cel mai dulce cântec al meu”.
Dar Copacul a clătinat din cap.
„Trandafirii mei sunt roșii”, a răspuns ea, „la fel de roșii ca picioarele porumbelului și mai roșii decât marii evantai de corali care unduiesc și unduiesc în caverna oceanului. Dar iarna mi-a înghețat venele și gerul mi-a rupt mugurii, iar furtuna mi-a rupt ramurile și nu voi avea deloc trandafiri anul acesta.”
„Un trandafir roșu este tot ce vreau”, a strigat Privighetoarea, „doar un trandafir roșu! Nu există nicio modalitate prin care să-l pot obține?”
„Există o cale”, a răspuns Copacul; „dar este atât de groaznic încât nu îndrăznesc să ți-o spun.”
„Spune-mi”, a spus Privighetoarea, „nu mi-e frică”.
„Dacă vrei un trandafir roșu”, a spus Copacul, „trebuie să-l construiești din muzică la lumina lunii și să-l pătezi cu propriul tău sânge. Trebuie să-mi cânți cu sânul împotriva unui spin. Toată noaptea trebuie să-mi cânți, iar spinul trebuie să-ți străpungă inima, iar sângele tău vital să curgă în venele mele și să devină al meu.”
„Moartea este un preț grozav de plătit pentru un trandafir roșu”, a strigat Privighetoarea, „și Viața este foarte dragă tuturor. Este plăcut să stai în pădurea verde și să privești Soarele în carul său de aur și Luna în carul ei de perle. Dulce este parfumul păducelului, și dulce sunt clopoțeii care se ascund în vale și cănița care suflă pe deal. Dar Iubirea este mai bună decât Viața și care este inima unei păsări în comparație cu inima unui om?”
Așa că și-a întins aripile maro pentru zbor și s-a înălțat în aer. Ea a măturat grădina ca o umbră și, ca o umbră, a navigat prin crâng.
Tânărul Student încă zăcea pe iarbă, acolo unde ea îl lăsase, iar lacrimile nu erau încă uscate în ochii lui frumoși.
„Fii fericit”, strigă privighetoarea, „fii fericit; vei avea trandafirul tău roșu. Îl voi construi din muzică la lumina lunii și îl voi păta cu sângele inimii mele. Tot ceea ce îți cer în schimb este să fii un iubit adevărat, căci Iubirea este mai înțeleaptă decât Filosofia, deși ea este înțeleaptă și mai puternică decât Puterea, deși el este puternic. De culoarea flăcării sunt aripile lui, iar flacăra asemănătoare cu culoarea este corpul lui. Buzele lui sunt dulci ca mierea, iar suflarea lui este ca tămâia.”
Studentul ridică privirea din iarbă și ascultă, dar nu putea înțelege ce îi spunea Privighetoarea, pentru că știa doar lucrurile care sunt scrise în cărți.
Dar Stejarul a înțeles și s-a simțit trist, pentru că îi plăcea foarte mult privighetoarea care își făcuse cuibul în ramurile lui.
„Cântă-mi un ultim cântec”, șopti el; „Mă voi simți foarte singur când vei fi plecat.”
Așa că privighetoarea a cântat stejarului, iar vocea ei era ca apa clocotită dintr-un borcan de argint.
Când ea și-a terminat cântecul, Studentul s-a ridicat și a scos din buzunar un caiet și un creion.
„Ea are formă”, își spuse el, în timp ce se îndepărta prin crâng, „aceasta nu i se poate nega; dar are ea sentimente? Mă tem că nu. De fapt, ea este ca majoritatea artiștilor; ea este tot stil, fără nicio sinceritate. Ea nu s-ar sacrifica pentru alții. Ea se gândește doar la muzică și toată lumea știe că artele sunt egoiste. Totuși, trebuie să recunoaștem că are câteva note frumoase în voce. Ce păcat că nu înseamnă nimic și nici nu fac vreun bine practic.” Și a intrat în camera lui și s-a întins pe patul lui mic, și a început să se gândească la dragostea lui; și, după un timp, a adormit.
Și când Luna a strălucit în ceruri, privighetoarea a zburat la Trandafir și și-a pus pieptul pe spin. Toată noaptea a cântat cu sânul lângă spin, iar Luna rece de cristal s-a aplecat și a ascultat. Toată noaptea ea a cântat, iar ghimpele i s-a adâncit din ce în ce mai mult în sân, iar sângele ei i-a revărsat din ea.
Ea a cântat mai întâi despre nașterea iubirii în inima unui băiat și a unei fete. Și pe cea mai înaltă stropire a trandafirului a înflorit un trandafir minunat, petală după petală, în timp ce cântecul urma cântecul. Era palid, la început, ca ceața care atârnă peste râu - palid ca picioarele dimineții și argintiu ca aripile zorilor. Ca umbra unui trandafir într-o oglindă de argint, ca umbra unui trandafir într-un bazin de apă, așa a fost trandafirul care a înflorit pe cea mai înaltă stropire a Copacului.
Dar Copacul a strigat privighetoarei să se strângă mai aproape de spin. „Apăsați mai aproape, privighetoare,” strigă Arborele, „sau ziua va veni înainte ca trandafirul să se termine.”
Așa că privighetoarea s-a strâns mai aproape de spin și cântecul ei creștea din ce în ce mai tare, căci ea cânta despre nașterea pasiunii în sufletul unui bărbat și al unei slujnice.
Iar în frunzele trandafirului a intrat o îmbujorare delicată de roz, ca înroșirea feței mirelui când a sărutat buzele miresei. Dar ghimpele nu ajunsese încă la inima ei, așa că inima trandafirului a rămas albă, căci doar sângele unei privighetoare poate roși inima unui trandafir.
Iar Copacul a strigat privighetoarei să se strângă mai aproape de spin. „Apăsați mai aproape, privighetoare,” strigă Arborele, „sau ziua va veni înainte ca trandafirul să se termine.”
Așa că privighetoarea s-a apăsat mai aproape de ghimpe, iar ghimpele i-a atins inima, iar o durere aprigă a străbătut-o. Amară, amară era durerea, și tot mai sălbatic creștea cântecul ei, căci ea cânta despre Iubirea care este desăvârșită de Moarte, despre Iubirea care nu moare în mormânt.
Și minunatul trandafir a devenit purpuriu, ca trandafirul cerului răsăritean. Crimson era brâul de petale, iar purpuriu ca un rubin era inima.
Dar vocea privighetoarei a devenit mai slabă, iar aripioarele ei au început să bată și o peliculă i-a trecut peste ochi. Cântecul ei creștea din ce în ce mai slab și simți că ceva o sufocă în gât.
Apoi a dat o ultimă explozie de muzică. Luna albă a auzit-o și ea a uitat zorii și a zăbovit pe cer. Trandafirul roșu a auzit-o și a tremurat peste tot de extaz și și-a deschis petalele în aerul rece al dimineții. Echo l-a purtat în caverna ei purpurie din dealuri și i-a trezit pe ciobanii adormiți din visele lor. A plutit printre stufurile râului, iar ei i-au dus mesajul la mare.
"Uite uite!" strigă Copacul, „trandafirul s-a terminat acum”; dar Privighetoarea nu răspunse, căci zăcea moartă în iarba lungă, cu ghimpele în inimă.
Și la amiază, Studentul și-a deschis fereastra și s-a uitat afară.
„De ce, ce noroc minunat!” el a plâns; „Iată un trandafir roșu! Nu am văzut niciodată un trandafir ca acesta în toată viața mea. Este atât de frumos încât sunt sigur că are un nume latin lung”; și s-a aplecat și l-a smuls.
Apoi și-a pus pălăria și a alergat până la casa Profesorului cu trandafirul în mână.
Fiica profesorului stătea în pragul ușii, șerpuiește mătase albastră pe o bobină, iar câinele ei stătea întins la picioarele ei.
„Ai spus că vei dansa cu mine dacă ți-aș aduce un trandafir roșu”, a strigat Studentul. „Iată cel mai roșu trandafir din toată lumea. Îl vei purta în seara asta lângă inima ta și, în timp ce dansăm împreună, îți va spune cât de mult te iubesc.”
Dar fata se încruntă.
„Mă tem că nu va merge cu rochia mea”, a răspuns ea; „Și, în plus, nepotul Chamberlainului mi-a trimis niște bijuterii adevărate și toată lumea știe că bijuteriile costă mult mai mult decât florile.”
„Ei bine, pe cuvântul meu, ești foarte nerecunoscător”, a spus Studentul furios; și a aruncat trandafirul în stradă, unde a căzut în jgheab și o roată de căruță a trecut peste el.
"Nerecunoscător!" spuse fata. „Îți spun ce, ești foarte nepoliticos; și, la urma urmei, cine ești? Doar un Student. De ce, nu cred că ai nici măcar catarame de argint la pantofi ca nepotul Chamberlainului”; iar ea s-a ridicat de pe scaun și a intrat în casă.
„Ce prostie este dragostea”, a spus Studentul în timp ce se îndepărta. „Nu este pe jumătate la fel de util ca logica, pentru că nu dovedește nimic și spune mereu lucruri care nu se vor întâmpla și face pe cineva să creadă lucruri care nu sunt adevărate. De fapt, este destul de nepractic și, cum în această epocă a fi practic este totul, mă voi întoarce la Filosofie și voi studia Metafizica.”
Așa că s-a întors în camera lui, a scos o carte grozavă de praf și a început să citească.
https://blogger.googleusercontent.co...+the+rose+.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=cn86XrchWZc
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...aw&oe=664E8A75
Vine un moment când, după o viață în care adaugi, începi să iei.
Elimină alimentele care sunt dăunătoare pentru tine.
Scoateți hainele prea strâmte sau prea largi.
Îndepărtați resturile uitate din sertare, împreună cu credința veche că nu este niciodată bine.
Scoate-ți inima din locurile în care nu mai există iubire.
Eliminați timpul petrecut urmărind oameni.
Ia-ți ochii de la persoana căreia i-ai permis să te rănească.
Luați puterea din trecut.
Îndepărtează vina din poveștile tale.
Ia-ți ochii de la persoana care vorbește la spatele tău.
Îndepărtează buruienile din jurul viselor tale.
Eliminați compromisurile care vă murdăresc alegerile.
Eliminați da-urile acordate pentru adaptare.
Pentru că, de multe ori, adevărata bogăție nu este adăugarea, ci îndepărtarea!
Manuela Toto
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Qw&oe=664E78C7
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=VrLIOUVn2PI
https://i.pinimg.com/736x/b7/03/a8/b...c8872dcd95.jpg
„Timpul, care nu poate tolera ceea ce durează, are o ranchiune deosebit
de acerbă față de cărți. Mai presus de toate, se teme de acești purtători
de germeni, germeni ai eternității în care ideile rămân vii și mereu gata să răsară.”
Romain Gary
https://w0.peakpx.com/wallpaper/537/...-enchanted.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=GPzfEeLi3K0
https://promenada-culturala.ro/wp-co...septembrie.jpg
Cireşar
Nichita Stanescu
Nimeni nu ne crede dacă sărutăm
pasărea din zbor, iarba înverzind.
Noi suntem un fel de martori
ai adolescenţei ruginind.
Nimeni nu ne spune: bea, flămândule!
Nimeni nu ne spune: însetatule!
Curge primăvara pe sub fluturi,
visător podeaua curge pe sub tine, patule!
Lasă-te pe somnul meu, tu vis frumos,
cade-mi tu în gura mea uscată
roşie cireaşă dintr-un chiparos,
zână inventată!
https://s1.ziareromania.ro/?mmid=9b066569278585290f
-
https://www.youtube.com/watch?app=desktop&v=HGsEBJFoDW4
https://www.facebook.com/elena.latan...66037262452391
https://c4.wallpaperflare.com/wallpa...er-preview.jpg
"Parfumele din mai înalță reînnoite-apoteoze,
Și-n noaptea blondă ce se culcă pe câmpenești virginități
Este fioru-mpreunării dintre natura renăscută
Ș-atotputerea Veciniciei de om abia întrevăzută.
Veniți: privighetoarea cântă, și liliacul e-nflorit;
Cântați: nimic din ce e nobil, suav și dulce n-a murit.
Simțirea, ca și bunătatea, deopotrivă pot să piară
Din inima îmbătrânită, din omul reajuns o fiară,
Dar dintre flori și dintre stele nimica nu va fi clintit,
Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit.''
Alexandru Macedonski-Noapte de mai
https://rozcawley.typepad.com/.a/6a0...b9e98833-800pi
NOAPTE BUNA !
https://images.fineartamerica.com/im...ll-wakeley.jpg
https://www.nastol.com.ua/pic/201702....ua-208088.jpg