-
https://www.youtube.com/watch?v=hawurqFeoqs
https://s.yimg.com/ny/api/res/1.2/p8...0d8df5a401b01b
Nu am nicio problemă cu primăvara
pentru că s-a întors din nou.
Nu o condamn.
pentru că se împlinește ca în fiecare an
la indatoririle sale.
Îmi înțeleg tristețea.
nu va opri verdele.
Firul de iarbă, dacă se leagănă,
e doar în vânt...
Wislawa Szymborska
https://img.fotocommunity.com/spring...pg?height=1080
-
https://www.youtube.com/watch?v=abGe6uM9Ias
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...pQ&oe=6431C34B
"Cu siguranță mulți ți-au spus și îți vor spune că viața este un dar. Acest lucru este adevărat doar dacă te angajezi să faci din ea o experiență frumoasă și plină de lumină. Viața nu ni se întâmplă, noi o facem. Dacă în schimb trăiești fără efort, total la mila a ceea ce ți se întâmplă, atunci este foarte probabil să fii o persoană tristă și suferindă. În acest caz, viața nu este un dar. "
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Tg&oe=6431C59E
„Adevărata bogăție aparține celor care știu să fie fericiți cu puțin. Pentru că dacă nu ai nevoie de mult ca să zâmbești, vei zâmbi mereu, chiar și în cele mai proaste situații. Dacă, pe de altă parte, fericirea ta este complexă și exclusivă, vei fi fericit doar în ocazii foarte rare. Astăzi smerenia este repudiată în Occident, aproape ca și cum ar fi ceva de care să-ți fie rușine. Și, în schimb, este un stâlp al fericirii, cel adevărat.”
Gianluca Gotto, Întotdeauna se întâmplă ceva
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...sw&oe=6432EDD5
-
https://www.youtube.com/watch?v=b53tG33bnSw
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...2w&oe=642F7246
Nu știu cum să întâlnesc Primăvara - cu detașare -
Simt dorința străveche
Un îndemn de a prelungi, amestecat,
O licență de a fi frumos
O competiție în simțurile mele
Cu ceva, ascuns în Ea
Și când se stinge, regretul
Că n-am văzut mai mult de Ea.
Emily Dickinson
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...EQ&oe=642F353E
Există un alt cer
Există un alt cer,
mereu senin și frumos,
mai este o lumină solară,
deși acolo este întuneric -
nu acordați atenție pădurilor uscate,
nu acordați atenție câmpurilor tăcute -
aici este pădurea mică
a cărui frunză este mereu verde -
aici este o grădină mai luminoasă -
unde gerul nu a fost niciodată,
printre florile ei niciodată ofilite
Aud albina strălucitoare bâzâind,
te rog, fratele meu,
vino in gradina mea!
Emily Dickinson
https://nonsolobiancoenero.files.wor...lash.jpg?w=640
-
https://www.youtube.com/watch?v=BXuveostQaQ
https://www.garbo.ro/storage/image_t...g?v=1596638345
„Sunt obstacole a fi depășite,
suferința există pentru a fi vindecat,
confuzie există pentru a găsi claritate,
întunericul există pentru a găsi lumina,
viata exista pentru ca acesta să fie acceptată
și a trăit fiecare clipă.”
(din cartea: Satul călugărilor atemporali)
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...JQ&oe=6432878D
Toată viața este alcătuită din momente, momente fericite și dureroase, momente vesele și triste, plăceri intense, predare suferințe, voințe și extaz, dar și vise, fie că sunt realizate sau nu, dar totuși vise. Undeva am scris despre asta vorbind despre secvențe, ca fragmente dintr-un film care continuă până la inevitabila sa concluzie (dar sunt cei care spun: nici atunci nu se termină). Ceea ce ne face frustrați și supărați și deprimați nu este viața, ci credința că fiecare clipă frumoasă este veșnică, fiecare clipă dureroasă durează pentru totdeauna, pentru că totul este supus legii nepermanenței, care este și Ananke, inelutabilitate. Iadul există doar pentru cei care cred în el, iar ei sunt cei care îl creează în mintea lor. Ăsta e raiul.
Dacă am putea trăi cu adevărat fiecare clipă, am vedea consolarea încetării durerii noastre și începutul unei noi bucurii. Deoarece mintea tinde să caute inconștient confirmări continue, fie va fi fericită, fie va suferi în funcție de ce se concentrează pe ea.
Se spune că Alan Watts a murit la 57 de ani în timp ce alerga fericit ca un copil pe panta unui deal verde: pentru el acel moment de fericire a rămas etern, pentru că asta a contat pentru el în acel moment: era intens viu când a murit, și poate nu îi pasă de orice altceva pentru că el a fost cu tot cu sine în fluxul vieții.
Ne îndepărtăm de acest adevăr simplu, pe care alte animale îl știu foarte bine și știu să trăiască mai bine decât noi, pentru că suntem obsedați de remușcări, regrete, frici, anxietate, toate momentele chiar și cele trecute sau viitoare, și deci inexistente.
Cine a învățat arta deloc ușoară a meditației pentru noi occidentalii știe că nu este vorba despre a te îndepărta de lume, ci dimpotrivă de a o trăi din plin, pentru că mintea a fost eliberată de greutatea gândurilor sale tulburătoare, iar tu poți trăi liniștit în momentul; atunci un înțelept a spus: - nu sunt plecat din lume, sunt abia acum în lume: simt nașterea fiecărei tulpini de iarbă. - Nu.
Când Jung vorbește de identificare, se referă la ceva foarte asemănător: cel limitat și deranjat de nevrozele sale dispare și este înlocuit de un sine mult mai larg și vital, care se simte parte din tot și din toți, și în sfârșit și liber percepe fluxul în care este scufundat. El aude fiecare tulpină de iarbă, fiecare copil, fiecare răsărit.
Momentele sale fericite sunt ca niște boabe de mătănii nesfârșite, curgând unul câte unul între degetele sale, amintindu-le pe toate, înălțând în timp ce o rugăciune de mulțumire către puterea pe care cineva o numește Dumnezeu și pe alții Iubire, care l-au făcut să devină o picătură fericită în oceanul existenței care nu se mai teme să se piardă, pentru că s-a regăsit pe sine pentru totdeauna.
Franco Coletti
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Jg&oe=6432B52F
-
https://www.youtube.com/watch?v=wJWhJQyLe3M
https://www.chinadaily.com.cn/photo/...128c77a207.jpg
DE DRAGOSTE, DE PRIMĂVARĂ
Adrian Păunescu
Vine primăvara iarăşi peste noi,
Vine de departe, vine de aproape,
Oameni de zăpadă pleacă înapoi,
Înapoi în lacrimi, înapoi în ape.
Trec peste câmpie carele de flori,
Urcă înspre munte verguri de lumină,
Ne simţim deodată iar nemuritori,
Poate orice boală peste noi să vină.
Se aude plânsul mamelor din veac,
Se aude braţul bărbătesc de tată
Care dă cu barda iarăşi pe arac
Ca să fie viţa lumii luminată.
Primăvara cade peste noi adânc.
N-o vom duce-n braţe, o vom duce-n sânge
Mugurii pe ramuri au născut şi plâng,
Un cocor deasupra revenirii plânge.
https://media.istockphoto.com/id/175...-9063-SDlv_jE=
https://e1.pxfuel.com/desktop-wallpa...ring-rainy.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=6faflu13TuQ
https://www.ilgiardinodeilibri.it/da...i-ciliegio.jpg
Flori de cireș și cultura japoneză
Încă din cele două secole dinaintea anului 1000, în Japonia a fost sărbătorită o aniversare în care floarea de cireș este singurul mare protagonist. Vorbim despre Hanami, care este festivalul care celebrează ritualul observării florilor. În ciuda semnificației sale literale, aceasta se referă în întregime la florile de cireș, care înfloresc în aprilie.Simbolismul asociat florilor de cireș datorează mult acestei aniversări și valorii pe care o reprezintă pentru japonezi. Ideea de renaștere și de bun augur reprezentată de înflorire este de fapt asociată cu o perioadă importantă precum aprilie, când anul școlar se încheie și mulți elevi japonezi părăsesc școala pentru a intra în lumea universității și a muncii.
https://www.ilgiardinodeilibri.it/da...i-ciliegio.jpg
https://www.giardinaggio.it/fiori/li...liegio_NG2.jpg
Semnificația florilor de cireș în Hanami
Hanami (care poate fi numită și noaptea cireșelor) este un eveniment străvechi de o importanță considerabilă pentru japonezi. Simbolismul legat de aceasta este legat de sensul pe care florile de cireș îl au pentru cultura japoneză și, în consecință, pentru cultura occidentală. De altfel, Europa și Statele Unite au moștenit de-a lungul timpului valoarea simbolică pe care țările Soarelui Răsare o atribuie florilor de cireș.
Încă de la primele expediții în Orientul Îndepărtat și până în perioada marilor imperii coloniale europene, exploratorii și antropologii vremii au observat cu extrem de interes grija față de natură și mai ales de flori de care o manifestau populațiile orientale. În multe palate nobiliare din secolul al XIX-lea ale bătrânului continent se pot observa de fapt decorațiuni în stil asiatic care înfățișează observarea florilor de cireș, simbol al norocului și al păcii interioare.Într-adevăr, Hanami este sărbătoarea renașterii naturii cel mai bine exprimată prin florile de cireș, dar și a conștientizării efecțiunii lor. De fapt, floarea de cireș înflorește în scurt timp și la fel de repede părăsește copacul pentru a se împăca cu pământul. Observarea spectacolului reprezentat de căderea florilor îi îndeamnă pe japonezi să reflecteze asupra valorii efemere a vieții.Floarea de cireș, delicată și fragilă, dar tenace în perfecțiunea ei, reprezintă frumusețea și efemeritatea bărbaților din lume. Ciclul de viață al florii de cireș este așadar cel al oamenilor înșiși: ne naștem, trăim în splendoare și apoi lăsăm copacul să moară și să ne împăcăm pașnic cu solul, care este locul din care venim.Floarea de cireș, sau Sakura în limba japoneză, reamintește în simbolismul său întreaga filozofie japoneză legată de cultura răbdării, a respectului pentru natură și a păcii interioare. De fapt, Hanami nu este o sărbătoare cu tonuri triste (având în vedere tocmai observarea smulgerii florilor) ci un moment de mare sărbătoare pentru japonezi.De fapt, aceștia profită de ocazie pentru a face picnicuri cu prietenii și rudele, stând sub cireși și întinzând sub ei o pătură albastră de plastic pentru a strânge florile căzute. Aprilie, așa cum am menționat mai sus, este de fapt un moment foarte important mai ales pentru tineri, deoarece pentru mulți, sfârșitul școlii simbolizează intrarea în lumea adulților și, prin urmare, începutul unei noi vieți. Floarea de cireș este, de asemenea, un semn de bogăție și de bun augur. În vechea tradiție japoneză, aceasta reprezenta de fapt recolta abundentă de orez în lunile următoare primăverii.
Sursa:https://www-giardinaggio-it.translate.goog/fiori/linguaggio-dei-fiori/significato-fiori-di-ciliegio.asp?_x_tr_sl=it&_x_tr_tl=ro&_x_tr_hl=ro&_ x_tr_pto=sc
https://www.giardinaggio.it/fiori/li...liegio_NG1.jpg
https://www.japan.go.jp/tomodachi/_s...=1582182527405
https://kmarket.ro/upload/articles/1...i-frumoase.jpg
https://www.focus.it/images/2021/04/...o_1020x680.jpg
https://images.rove.me/w_1920,q_85/r...ami-season.jpg
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=Fe_WwDCmdNo&t=8s
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Ig&oe=643410E9
Vita con Lloyd
— Lloyd, este gata zâmbetul meu obișnuit călcat?
„Dacă îmi permiteți, domnule, un zâmbet slăbit este de puțin folos dacă ceea ce este dedesubt este șifonat”
— Vorbești despre cămașă?
„Vorbesc despre inimă, domnule”
— Spui că vezi multe?
„Spun că va sfârși prin a lua o întorsătură proastă, domnule”
„Foarte perfect, Lloyd”
"Va multumesc foarte mult domnule"
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...OQ&oe=64561BF7
„Câte greșeli am făcut în trecut, Lloyd”
„Cei din trecut nu sunt greșeli, ci vaze, domnule”
— Vaze?
"Sigur, domnule. Sunt cei care decid să le golească pline de regrete și cei care cultivă în schimb conștientizarea"
— Dar noi, Lloyd?
„Am pus în el lalele, trandafiri și margarete, domnule”
„Lalele pentru culoare, trandafiri pentru parfum, dar margarete?”
„Pentru ceaiul de musetel, domnule”
„Greșelile pot fi și liniștitoare, Lloyd”
„Doar pentru cei care știu să le dea conținut, domnule”
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...1w&oe=6433AA0B
-
https://www.youtube.com/watch?v=lkFC323XmWA
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Fw&oe=64567E97
Virgil Carianopol - Wikipedia
https://i.pinimg.com/originals/94/ce...da1579b4eb.jpg
Când iubești - Virgil Carianopol
Când iubeşti, eşti tânăr totdeauna,
Treci cu fruntea sus, încrezător,
Iei în braţe şi opreşti furtuna,
Duci pe umeri visul tuturor.
Când iubeşti, eşti bun, eşti-nalt, eşti tare.
Aperi cu putere orice legi:
Nu faci răni, te-apleci la fiecare.
Rupi din tine suflet şi le legi.
Când iubeşti, ţii căile măsurii.
Peste toate treci fără dureri.
Nu ascunzi, nu jefuieşti ca furii,
Dai orice, fără nimic să ceri.
Când iubeşti, oricărui i te dărui,
Dai în lături toate şi le poţi…
Doar cu vorba şi cu gândul nărui
Şi te-arunci în luptă pentru toţi.
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Aw&oe=64567786
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...0A&oe=64568350
https://www.ziuaconstanta.ro/images/...Carianopol.jpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...vA&oe=64566E0E
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...DQ&oe=64568B02
-
https://www.youtube.com/watch?v=a911uvL6zfg
https://4.bp.blogspot.com/-WxZSQyZD6...asal777ev0.jpg
Aripile - Virgil Carianopol
Nu-mi pune aripi! – am strigat
spre îngerul ce mă ţinea
când îmi vâra aripi cu sila
şi-n umeri mi le îndesa.
Nu vreau!
Dar el, cu o răbdare
pe care numai îngerii o au
Nu mă lăsa, deşi din ele,
Spuneam că nu ştiu cum să dau…
N-auzi?? – strigam.
Tocmai cu mine?
Nu fi aşa ne-ndurător!
Nu le strica, le pui zadarnic.
Eu niciodata n-am să zbor!
Eşti surd?? l-am zguduit lovindu-l.
Dar el tot mai aprins lucra.
Ştia că voi avea nevoie
Ştia c-odata voi zbura! …..
https://m.media-amazon.com/images/W/...1000_QL80_.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=NWMdZVgpb5Q
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...2A&oe=64371C37https://cdn.knd.ro/media/521/2861/17...800&height=450
Duminica Floriilor este primul praznic imparatesc, cu data schimbatoare, din cursul anului bisericesc. Floriile este sarbatoarea care ne aminteste intrarea triumfala a Domnului in Ierusalim, inainte de Patimi.
Floriile - date istorice
Primele mentiuni despre aceasta sarbatoare provin din sec. IV: Sf. Epifanie, ii atribuie doua predici, iar pelerina apuseana Egeria (sau Etheria), descrie modul cum se sarbatorea aceasta duminica la Ierusalim spre sfarsitul secolului IV.
In vechime, Duminica Floriilor era numita si Duminica aspirantilor sau a candidatilor la botez, pentru ca in aceasta zi catehumenii mergeau cu totii, cu mare solemnitate, la episcop, spre a-i cere sa fie admisi la botez, iar acesta le dadea sa invete Simbolul credin*tei. Se mai numea si Duminica gratierilor, pentru ca, in cinstea ei impa*ratii acordau gratieri. Dupa un obicei stravechi, mentionat chiar in sec. IV de catre pelerina Egeria si generalizat in toata Biserica crestina, se aduc in biserici ramuri de salcie, care sunt binecuvantate si impartite cre*dinciosilor, in amintirea ramurilor de finic si de maslin, cu care multi*mile au intampinat pe Domnul la intrarea Sa triumfala in Ierusalim si pe care noi le purtam in maini ca semn al biruintei impotriva mortii.
Potrivit traditiei, atat la Bizant, cat si la curtile domnesti din Tarile Ro*manesti, sarbatoarea Floriilor se praznuia cu multa solemnitate. Luau parte imparatii (domnii) cu demnitarii lor, carora li se imparteau faclii aprinse ca si la Pasti.
In seara acestei duminici incep in biserici frumoa*sele slujbe ale deniilor din saptamana Sfintelor Patimi. Tot in aceasta zi isi serbeaza onomastica cei care au nume de flori.
Floriile-Duminica Floriilor-Sarbatoarea de Florii
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Vw&oe=643D61AB
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...sA&oe=643713EF
Pe Domnul primăverii îl aştepta pământul,
Iisus venea cu iarbă. Şi sălciile-n vad
Din bumbi de muguri proaspeţi îşi descheiau veştmântul
Şi-n cale ploconite i-l aşterneau plocad."
Vasile Voiculescu
https://i.pinimg.com/originals/2f/a3...dc0904627d.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=jICtUKXLtDY
https://static4.libertatea.ro/wp-con...riile-2022.jpg
Baladă de Florii
Radu Gyr
Uite, Țara,
ca o inimă haiducă de baladă,
și-a adus de peste Dunăre și mare
berzele – bucăți înalte de candoare –
și le leagănă pe harfe lungi de soare,
clopote de gheață și zăpadă.
Râurile,
zimbri de argint, se reped cu cornul înainte.
Crengile-n odăjdii moi de mărgărint
scutură aiasmă pe morminte,
și, din adâncimi de oseminte,
umbre albe – flăcări albe – se ridică:
dintr-un cneaz de zarzăr se aprinde,
crește piersic dintr-o mână de vlădică.
Peste umărul Floriilor bălai,
dacii ară cerul limpezimii
cu plăvanii, peste zare, până-n rai
unde plâng pe trâmbiți serafimii.
Noaptea, sus, pe stele călătoare,
trec, călări, pandurii către Jii.
Luna iese-n drum, la răgălii,
cu prăsele reci la cingătoare.
Vechi tărâm cu berze și răsură...
zac haiducii între vipere și broaște,
cad luceferii, anafură de Paște,
drumul-robilor e cuminecătură.
Mucenicii, în icoane, se grijesc,
vișinii se-nchină cu smerenii,
și sub lespezi, basarabii se gătesc
să se ducă la biserică, la denii...
https://www.botosaninews.ro/wp-conte.../04/florii.jpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...5g&oe=64374544
Floriile
Vasile Alecsandri
Iată zile-ncălzitoare
După aspre vejelii
Vin floriile cu soare
Și soarele cu Florii!
Primăvara-ncântătoare
Scoate iarba pe câmpii,
Vin floriile cu soare
Și soarele cu Florii!
Lumea-i toată-n sărbătoare,
Ceru-i plin de ciocârlii,
Vin Floriile cu soare
Și soarele cu Florii!
Pe câmp, floare lângă floare,
Să ne bucurăm, copii!
Vin Floriile cu soare
Și soarele cu Florii.
https://www.romaniatv.net/wp-content...1_26445800.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=AWcxZfBbg_o
https://www.youtube.com/watch?v=uHPnWH07QCw
https://www.youtube.com/watch?v=2_aapcHSR54
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...2g&oe=6436C59E
Iulia Gorneanu - autor
DUMINICA FLORIILOR
La mulți ani, dragii mei cu nume de flori!
Una dintre cele mai așteptate sărbători de peste an este Duminica Floriilor, ziua tuturor florilor. Înflorirea lor e lucrarea tainicei iubiri dintre apă, consacrat simbol feminin, și foc, principiu masculin reprezentat de razele soarelui.
Sărbătoarea, astăzi eminamente creștină, poartă cu sine amintirea vechilor festivități romane dedicate zeiței Flora, cea care aducea primăvara și dăruia oamenilor mierea împreună cu toate semințele florilor. Zeiţa sabină a înfloririi, era venerată ca Flora Mater, mamă a primăverii și a naşterii noului ciclu vegetal. În calendarele populare, Duminica Floriilor vine imediat după Sâmbăta lui Lazăr, sărbătoare religioasă grefată și ea pe incantațiile unei străvechi ceremonii de renaștere a naturii, prin moartea și învierea unui zeu autohton al vegetației.
PUTEREA SALCIEI
Biserica celebrează Intrarea Mântuitorului în Ierusalim, unde a fost întâmpinat cu flori și ramuri de finic, după minunea învierii din morți a lui Lazăr. În amintirea acestui moment, oamenii duc la biserică ramuri de salcie spre a fi sfințite, transferându-li-se astfel proprietăți apotropaice, de propițiere și purificare, valabile pe durata întregului an.
Substitut fitomorf al zeiței Flora și totodată al ramurilor verzi cu care a fost primit Iisus la în Ierusalim, salcia devine unul dintre principalele elemente vegetale investite cu sacralitate. După sfințirea ramurilor de salcie, oamenii le pun în casă la icoana Maicii Domnului și în „locurile-prag” din gospodărie spre a le folosi în caz de furtună, pentru vindecarea anumitor boli, pentru sporul semănăturilor și al stupilor, pentru vrăji și descântece.
Salcia e bună de leac, e bună de dragoste, de sperietură, de trăsnet, de cutremur. Mugurii de salcie, mâțișorii, se pun în scaldă, se pun sub pernă, se pun în hrană, în pământ, în foc. Se pun pe morminte pentru tihna morților. Din ramurile de salcie se fac coronițe și salbe, cercuri solare magice și apotropaice.
INTERDICȚIIE ZILEI
Nu trebuie să uităm că Duminica Floriilor, ca toate marile sărbători de peste an, aduce numeroase interdicții specifice:
- nu-i bine să-ți speli părul pentru că vei albi înainte de vreme
- nu trebuie să faci curat și să lucrezi dacă vrei să nu-ți meargă rău tot anul
- nu ai voie să plantezi sau să semeni deoarece vor răsări doar flori și nimic nu va face fruct
- nu ai voie să mănânci urzici pentru că astăzi au înflorit și fac nuntă
- nu e bine să culegi flori iar dacă se întâmplă să o faci, trebuie să le ceri iertare „pentru că și ele au sufletul lor”.
Foto - Al. Bellu
https://imagoromaniae.ro/wp-content/.../07/338352.jpg
https://imagoromaniae.ro/wp-content/...t_national.jpg
https://imagoromaniae.ro/wp-content/...Scan10025_.jpg
https://imagoromaniae.ro/wp-content/...2020/07/6_.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=KIJgdQDgktQ
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...3w&oe=643435F6
''Avem nevoie sa redescoperim mirarea. Avem nevoie sa reinoim, in inimile si sufletele noastre, visul nemuritor, poezia eterna, sentimentul peren ca viata este miracol si magie.''
E. Merrill Root
https://www.independent.ie/business/...20Purcell%20on
Unul dintre cele mai fascinante lucruri despre flori este a lor minunată rezervă.
Henry David Thoreau
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...fg&oe=64349E77
-
https://www.youtube.com/watch?v=AWcxZfBbg_o&t=304s
https://cdn.adh.reperio.news/image-6...ain%26f%3Dwebp
Buna dimineata, Primavara!
Tudor Arghezi
A! Buna dimineata, Primavara!
Iar proaspata te-ntorci in tara,
Tu frageda, si ea intinerita.
In tara din raspintii verzi, fii binevenita.
Te astepta cu cofa plina
De roua noua si lumina.
Te-ntimpina-n camasa de in si borangic,
Tivita cu chenare de iedera si spic,
Pe poale cu garoafe si cu vapai de mac,
De boance si craite, si-albastre flori de ac,
Impodobita toata, de marea sarbatoare,
In asteptarea-n lunca a scumpei surioare.
Purtata-n umar, cofa ti-o pleaca pin' la gura,
Sa iei, ca-n sarutare, din ea, o sorbitura.
Bausi destule lacrimi intr-alta primavara,
Din ciutura cu singe si-aghiazma lor amara.
Ti-au semanat in cale, aminte sa-ti aduci,
Pamintul cu morminte si cu paduri de cruci.
Da-i mina, copilandra de-a pururea fecioara,
Ca va-ntilniti depline, acum intiia oara,
La inceput de vremuri, nadejdi si invieri,
Doua-nfloriri de muguri si doua primaveri.
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...yQ&oe=645B2BAA
-
https://www.youtube.com/watch?v=nn0tZHOuTKQ&t=434s
https://imageio.forbes.com/specials-...=jpg&width=960
Bucuria e cel mai mare mister sufletesc…
Nu o simti nicaieri si e în tine.
Durerea vine din afara, pe calea vazduhului si a intemperiilor,
se hraneste cu spatii, se adapa cu timp.
Bucuria vine dinauntru si-ti umple fiecare celula cu osanale.
Bucuria e fara motiv lumesc si e cel mai înalt extaz al omului.
Durerea e un val, bucuria – marea…
Vasile Voiculescu
https://cdn.jersey.com/images/w_1920...5-1/1145-1.jpg
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=O79BXWrmH_k
https://i.pinimg.com/originals/0e/91...ec5408b2c8.jpg
Doamne
Vasile Voiculescu
În vârful copacului Tău sunt o floare...
Pe cea mai înaltă ramură a lumii
Mă leagăn în talazul de azur şi soare.
Slavă Ţie că n-am rămas în temniţa humii,
Ci slobodă, spre cer, înfloritoare
Inima mea nu mai întârzîie:
Zbucneşte afară în limpezi petale
Să lege rod tainic, bob de poezie
Hrana zburătoarelor împărăţiei Tale.
Petala mi-e cu aripa rudă,
Miresme, cântec gata să s-audă.
Zâmbesc sub luceafar visarile-mi grele,
Beau apele lunii, se umflă în ele
Păunii nopţii cu cozile-n stele.
...Scuturaţi-mă vânturi mladii ori haine,
Singură moartea e o dincolo de fire
Prăpastie cu adânc de fericire.
Furtuna extazului mă va urca, poate,
Peste vamile şi stavilele toate,
Într-o pală de parfum, Doamne, pâna la Tine,
Cerul arunce-mi înapoi jos ruina.
Floarea căzută din împărăţie
A vazut Cerul şi a sărutat Lumina.
https://w0.peakpx.com/wallpaper/757/...blue-night.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=7mO23ooI4rw
https://media.istockphoto.com/id/119...YLbzxxaJKYG6A=
Rugăciune
Vasile Voiculescu
Nu tai piatră să-ţi ridic minune,
Îţi cioplesc un templu din plăpând:
Sus pe limpezi stâlpi de rugăciune
Bolţi de dor sub turle mari de gând.
Din căţuia gurii stinse piere
Adierea unui fum de grai.
Calc pe marginile sufletului... sfere
De tăcere, pârtii către rai…
Curg încremenit. De ce m-aş teme?
Către Tine trece un singur vad.
Doar un pas afară din tărâm şi vreme
Şi-n prăpăstiile liniştilor cad.
Inima cu sânge-n amurgire
A rămas pe-un ţărm fără talaz
Şi pornesc prin vasta mea neştire
Să Te caut cu antene de extaz.
https://4kwallpapers.com/images/wall...0x720-5764.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=n0EGIlJEmWI
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...CQ&oe=643A5776
Inima lui Dumnezeu
Vasile Voiculescu
Inima a lui Dumnezeu, Doamne Iisuse Hristoase,
Cel Ce-Ti galgai sangele pana jos, in adancimi,
deschide-Te rugaciunilor noastre sfioase,
dulce miez al misterioasei Treimi!
Floare a cosmosului, Frumusete a Dragostei ne-ncetate
Spic suprem al nestinsei Lumini Dumnezeiesti,
Unic Cuvant, Eternitate in Eternitate,
dulce Fulger care pe nimeni nu orbesti,
nu ne lasa pe noi in bezmetica ceata,
in somnul lumii cu buimace visari:
trece-ne cu Tine din experienta la viata,
sus, in minunea marii Desteptari!
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...8g&oe=64389FC6
NOAPTE BUNA !
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Cg&oe=6439CA7EJean François
-
https://www.youtube.com/watch?v=EqlMlENdNhE
”12 noduri în gât, cele 12 Evanghelii...”
”Liniște. În noaptea aceasta, Hristos-Arestatul șade în taina unei iertări. Cu tâlharul care pe Cruce îi mărturisește puterea dumnezeiască de a deschide Raiul. E liniștea care tulbură cel mai mult gălăgia zilelor acestora. Nu doar a acestora, dar mai ales a acestora. Mâine procesul care falsifică exigențele adevărului social și ucide Adevărul își va urma necurmat silnicia. Domnul știe. Lăcrămează pentru toți, puțini, care vor trece prin ce va trece și El. Cred că din liniștea aceasta avem a ne ridica din moarte neliniștile. Și vindeca neliniștea morții ce ne-a cuprins. O liniște care decupează în istoria umanității profilul creștinului și-l desăvârșește cu harul Său. În fond, creștinul se naște din apă și din Duh – prin Botez – dar și din liniștea inalienabilă a Domnului. Acum Răstignit. Peste trei zile Înviat. Numai cine înțelege răstignirea Liniștii de acum va gusta, sâmbăta noaptea, târziu, când se coc zorile în înaltul cerului, din Învierea Liniștii. Dă-ne nouă Doamne să gustăm liniștea în care se aude numai Învierea.”
Doxologia Părintele Constantin Necula
https://external.fcra1-1.fna.fbcdn.n..._nc_sid=6acb4e
Pr. Constantin Necula: „E întuneric și e trist pe Golgota. Lumea și-a trădat Dumnezeul”
-
https://bel-esprit.ro/wp-content/upl...67-564x675.jpg
Bel-Esprit
O zi de vineri înfrigurată, dar cu soare! E Vinerea Mare, ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce pentru iertarea păcatelor noastre. Până și vremea asta ne spune că ”întoarcerea la sacru reprezintă singura noastră cale de salvare.”, cum spunea Mircea Eliade. Și nu e ușor, vin nori din toate părțile. Astăzi medităm și încercăm să fim oameni.... Vă las un nufăr, să vă bucure sufletul!
Și o lectură cu sens... https://bel-esprit.ro/vinerea-mare-nerostirea/
VINEREA MARE. NEROSTIREA.
by Andra Tischer
Vinerea Mare e Vinerea Patimilor, zi de doliu pentru creştinii adevăraţi. Astăzi e Ziua Mută, zi de nerostire şi de împărtăşire a patimilor cristice, de purtat Crucea pe care fariseii l-au făcut una cu lemnul pe Acela care s-a jertfit pe Sine întru salvarea păcătoşilor. Şi l-au trădat, l-au judecat şi l-au pus între tâlhari, ca să-i mântuie şi pe aceia.
„Cu cei răi, Hristoase,
Ca un răufăcător
Socotit ai fost, dar ne-ai îndreptat pe toţi
Şi ne-ai scos din amăgirea celui rău.”
Zi de meditaţie şi rugăciune, de purificare trupească şi sufletească. Asceza care sapă în trupul versatil al memoriei trebuie să ne pogoare în spirit gândul de rugăciune la Prohodul Domnului, în piatra care se va mişca să-i facă loc în Eternitate celui răstignit între tâlhari:
„În mormânt, Viaţă,
Pus ai fost, Hristoase,
Şi s-au spăimântat oştirile îngereşti,
Plecăciunea Ta cea multă preamărind.„
https://www.youtube.com/watch?v=tANKWLOcJsU
Zi de smerenie şi de întrebări pentru conştiinţa adormită de păcate lumeşti, care muşcă din întreg partea leului, a Bunei-Credinţe, a Adevărului, a Binelui.
Omenirii i s-a dat o zi întreagă spre a plânge jertfa Mântuitorului şi spre a se Căi, dar puţini sunt cei care cunosc Calea, aşa că multă va fi truda lor spre a se îndrepta şi grea: „Şi ne izbăveşte de cel rău”.
https://bel-esprit.ro/wp-content/upl...9debf41367.jpg
De nepreţuit este omul care luptă pentru dreptate şi pentru binele semenilor săi, care iartă fără să judece, care sare în ajutorul celor sunt târâţi în noroiul calomniei şi al defăimării, care stă faţă către faţă cu Adevărul, nu cu Linguşirea!
Aşa ne-a fost lăsată: „Fericiţi cei săraci cu duhul, căci a lor va fi Împărăţia Cerurilor”, adică a celor simpli şi curaţi, care se ghidează în efemera lor existenţă pe valorile moştenite din neamul bun: respectul şi recunoştinţa.
Zi de mulţumire şi de iubire pentru cei de aproape!
De iertare pentru cei orbi de lucire calpă. Ei merită iertarea, pentru că, la rândul lor, vor cădea în mrejele Răului, atraşi de sunetul de sirenă al tingirilor ruginite cu care fariseii îşi cântă preamărirea.
În fiecare an, în Vinerea Neagră, Mântuitorul îşi poartă Crucea pentru fiecare dintre noi, dar tot mai puţini sunt cei care înţeleg măsura Durerii şi a Suferinţei Lui. Între Fiul Omului şi Dumnezeu, oamenii de rând nu vor fi niciodată în stare să străbată drumul de spini al Golgotei, căci prea mare e povara necredinţei lor şi a trufiei.
E Ziua în care propriile gânduri ar trebui să ne fie de ajuns, iar apa izbăvitoare a credinţei în Bine să ne ţină de foamen şi de sete pământească.
„Săvârşitu-s-a.”
Şi nu uita, Creştine, că „Domnul a dat, Domnul a luat”, şi că nu-i alt chip decât triumful Dreptăţii celei fără de umbră şi păcat, căci:
„Să te pârască poate oricine, dar să te vândă nu poate decât acela care mănâncă pâine cu tine. Rău poate să-ţi facă orice semen, cât de străin şi de depărtat ar fi de tine, dar cel mai mare rău nu ţi-l poate face decât acela care neapărat îţi stă cel mai aproape. De aceea, nici durere mai mare nu poate produce nimeni pe lume, ca acela de la care ai dreptul să aştepţi cea mai mare bucurie. Dragă suflete care ai avut pe lume harul de a avea un învăţător din pâinea căruia te hrăneşti, fii cu luare-aminte şi nu lăsa nici un fel de gând satanic să-ţi pătrundă în inimă împotriva învăţătorului tău! Oricât de mare îţi pare fericirea pe care ai putea să ţi-o cumperi prin vânzarea binefăcătorului tău, nu o dori! Oricât de mare rău ţi s-ar părea că ţi-a făcut el, nu dori niciodată să te răzbuni pe părintele tău, pe învăţătorul tău, pe binefăcătorul tău, căci preţul cu care îl vei vinde şi săgeata cu care îl vei străpunge vor arde în vecii vecilor mâinile şi inima ta.”
(Extras din Preotul martir Constantin Sârbu, via Alexandra Svet)
-
https://www.youtube.com/watch?v=-cPchmU-pB4
Vinerea Mare - o zi care a schimbat sensul vieții
Vinerea Mare - o zi care a schimbat sensul vieții
Isus ia asupra sa păcatele lumii
„Dumnezeu iubea atât de mult omenirea, încât I l-a dăruit pe unicul Său Fiu, astfel încât toți cei care cred în el să nu piară, ci să dobândească viață veșnică. Dumnezeu nu Și-a trimis Fiul în lume ca să o pedepsească, ci ca să o salveze” (Ioan 3:16-17). O emoționantă și eternă poveste de iubire se scrie an de an în ziua în care Isus Christos a luat asupra sa păcatele oamenilor și s-a lăsat răstignit pe cruce. În Vinerea mare, a parcurs drumul Golgotei, luminând cu nobilă demnitate partea întunecată a naturii umane. Răstignirea Sa rămâne pentru noi toți o lecție despre dragostea necondiționată, sacrificiu și adevăr. De ce, dintre toate formele de pedeapsă, a fost aleasă cea a crucificării?
https://i.ytimg.com/vi/W9UcImEiF9o/s...pg#404_is_fine
Crucificarea, o crudă tradiție
Crucificarea era una dintre cele mai dureroase, umilitoare și temute formule de pedeapsă cu moartea din lumea antică. Condamnaților li se legau mâinile și picioarele de cruce, după care membrele erau țintuite în cuie. Există dovezi ale acestei practici barbare în rândul vechilor civilizații. Se pare că, de la persani, s-a răspândit la asirieni, sciți, cartaginezi, triburile germanice, celți și britoni (vechii britanici).
Această pedeapsă era rezervată trădătorilor, prizonierilor de război, sclavilor și criminalilor înrăiți. De-a lungul timpului, diferite tipuri de cruci au fost folosite pentru răstignirea condamnaților.
Execuția prin crucificare a fost utilizată pe scară largă în timpul domniei lui Alexandru cel Mare (356-323 î.Chr.). Ulterior, în Imperiul Roman, doar infractorii violenți, cei vinovați de înaltă trădare, dușmanii demni de dispreț, dezertorii, sclavii și străinii erau crucificați.
Metoda romană de crucificare nu a fost menționată în Vechiul Testament, nefiind utilizată de evrei, care o considerau barbară. Singura excepție consemnată a fost cea a crucificării a 800 de farisei dușmani, de către Yonatan Alexander Yannay (103-76 B.C.), rege și mare preot al evreilor. În Noul Testament, apar relatări despre folosirea crucificării de către romani, ca o modalitate de a-și menține autoritatea asupra vastelor lor teritorii.
Pentru a onora memoria și suferințele lui Isus, pedeapsa cu moartea prin crucificare a fost abolită de împăratul Constantin cel Mare, primul conducător creștin al Imperiului Roman, în 337 d.Chr.
Patimile lui Christos
Cuvântul „patimi” provine din termenul latin „pati”, care înseamnă „a suferi”. Crucificarea lui Isus Christos este acceptată de marea majoritate a cercetătorilor ca un fapt istoric real. Este povestită atît în Evangheliile apostolilor, cât și în scrierile istoricului roman Tacitus.
Numele Isus provine din limba aramaică, vorbită de vechii evrei, în care cuvântul „Yeshua” are sensul „Dumnezeu este salvarea”. Christos își are originea în limba greacă, însemnând „cel ales”, echivalentul lui Mesia din ebraică.
Patimile lui Christos reprezintă o poveste despre injustiție, îndoială, teamă, durere, moarte și viață. Ne înfățișează modul în care o ființă de natură divină a experimentat aceste trăiri la fel ca orice om.
Cea mai reprezentativă imagine a acestei povești rămâne crucea, care a devenit un element fundamental al ideologiei creștine, a pătruns în artă, literatură și în ritualurile vieții de zi cu zi. Episodul crucificării, prin marea sa încărcătură spirituală și emoțională a servit ca sursă de inspirație pentru marii artiști ai lumii și a stat la baza multor capodopere.
Patimile în viziune artistică
Crucificarea lui Isus este redată în nenumărate picturi sau sculpturi. De regulă, Isus este înfățișat pe cruce, iar în jurul său este reprezentată Maria, sunt redate figuri ale apostolilor, soldați romani, Maria Magdalena etc. Prima pictură având ca temă crucificarea datează din secolul al V-lea. Primul crucifix sculptat cu silueta lui Isus Christos pe el, datează din secolul al X-lea (Crucea Gero de la Catedrala din Köln).
Artiștii geniali ai Renașterii au zugăvit tulburătoarele scene ale crucificării, fiecare prin filtrul propriei sensibilități creative.
Rafael a surprins momentul „Coborârii de pe cruce”, în lucrarea ce poartă chiar acest nume, din anul 1507. Giorgio Vasari, faimosul biograf al artiștilor italieni spune despre ea: „În această pictură divină, trupul mort al lui Isus este redat cu atâta grijă iubitoare, încât pare proaspăt așternut pe pânză. În compoziție Rafael a turnat propria lui viziune despre tristețea celor care l-au iubit atât de mult. Oricine privește sensibilitatea, grația și atenția care reies din această pânză, excelența care respiră din toate părțile ei, va rămâne înmărmurit.”
Michelangelo a redat „Crucificarea lui Christos” în 1540, într-un tablou de o simplitate cuceritoare. Lângă Isus sunt înfățișați doi îngeri care îl jelesc, Maria și Ioan stau lângă cruce, iar la picioare este zugrăvit un craniu, referire tradițională la locul unde se aflau, pe Golgota. Michelangelo și grupul de intelectuali din care făcea parte erau în căutarea unei abordări mai spirituale a credinței, de aceea nu a pictat alte detalii de fundal, punând accentul pe esența poveștii.
„Christos purtând crucea”, pictura lui El Greco din 1570, îl înfățișează pe Isus pe drumul calvarului său. Însă figura Sa este redată fără durere sau suferință, artistul dorind să surprindă doar iubirea atotcuprinzătoare pentru omenire.
Arta modernă are și ea ca sursă de inspirație această istorie eternă. Salvador Dali îl înfățișează pe „Isus al Sfântului Ion”, în 1951. Celebra operă îl arată pe Isus răstignit pe o cruce abstractă, subliniind faptul că nu crucea în sine e importantă, ci Omul de pe ea.
Patimi puse în scenă
Evenimentele din Vinerea mare au fost puse și în scenă, încă din secolul al XII-lea. O tradiție care durează din 1634, până în zilele noastre este cea din localitatea bavareză Oberammergau. Sătenii de aici au promis Domnului că, dacă îi salvează de epidemia de ciumă ce făcea ravagii în întreaga regiune, vor comemora, an de an, suferințele, moartea și Învierea lui Isus, printr-o reprezentație dramatică. Remarcabil este faptul că această reproducere a evenimentelor implică aproape toți locuitorii satului, având o „distribuție” care cuprinde peste 800 de „actori”.
Bineînțeles că muzica, cea care ajunge atât de ușor la suflet, nu putea să nu găsească filon de inspirație în povestea Răstignirii și Învierii. Una dintre cele mai celebre bucăți muzicale este „Ultimele șapte cuvinte”, compusă de Joseph Haydn, în 1786 și care a avut premiera în Vinerea mare a anului următor, la Cadiz, în Spania. Fiecare din cele șapte sonate care compun lucrarea este bazată pe câte una din cele șapte expresii rostite de Isus pe cruce. Haydn însuși își descria opera ca fiind”... muzică instrumentală pură, împărțită în șapte sonate, fiecare sonată cu o durată de 7 - 8 minute, împreună cu o introducere și o încheiere. Aceste sonate sunt compuse pe baza sau corespund cu cuvintele rostite de Isus, Salvatorul nostru, pe cruce”. Ultimele cuvinte ale lui Isus, rostite când era răstignit pe cruce au fost:
- „Doamne, iartă-i, că nu știu ce fac”
- „Adevărat grăiesc ție, astăzi vei fi cu mine în Rai”
- „Femeie, iată Fiul tău”; „Fiule aceasta este mama ta”
- „Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit”
- „Mi-e sete”
- „S-a săvârșit”
- „Părinte, în mâinile tale încredințez duhul meu”
https://i.ytimg.com/vi/-cPchmU-pB4/s...pg#404_is_fine
Patimile lui Christos reprezintă o poveste de dragoste față de întreaga umanitate. E o poveste care ar trebui să ne învețe să fim mai buni, mai toleranți, mai generoși. E un simbol al tuturor calităților pe care oamenii le poartă în suflet și care pot trasforma viața noastră prin iubire necondiționată.
Referințe:
bbc.co.ukthoughtco.comcatholic.org
Sursa:https://publimix.ro/blog/caleidoscop...EMSsee0YyxMkCQ
-
-
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=AI9OBs1xVtQ
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Ew&oe=64660B6A
Învierea
de Mihai Eminescu
Un clocot lung de glasuri vui de bucurie...
Colo-n altar se uită și preoți și popor,
Cum din mormânt răsare Christos învingător,
Iar inimile toate s-unesc în armonie:
„Cântări și laude-nălțăm
Noi, Ție Unuia,
Primindu-L cu psalme și ramuri,
Plecați-vă, neamuri,
Cântând Aleluia!
Christos au înviat din morți,
Cu cetele sfinte,
Cu moartea pre moarte călcând-o,
Lumina ducând-o
Celor din morminte!"
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...8g&oe=64638136
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...xw&oe=6467D07A
https://www.crestini.com/wp-content/...os-a-nviat.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=UJvnAvQkm4I
https://alba24.ro/wp-content/uploads...-oua-copii.jpg
În ziua de Paști - Elena Farago
Toți copiii azi se îmbracă
cu ce au ei mai frumos
și părinții lor le cântă
învierea lui Christos.
Și la masă ciocnesc astăzi
toți copiii cei cuminți,
ouă roșii și pestrice,
cu iubiții lor părinți.
Toți copiii azi sunt darnici
căci ei știu că lui Christos,
îi sunt dragi numai copiii
cei cu sufletul milos.
Și copiii buni la suflet,
azi cu bucurie dau,
cozonaci și ouă roșii
la copiii care n-au.
https://www.zcj.ro/images/db/1_3_231..._04104_fav.jpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...wg&oe=646603BE
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ww&oe=645BF7B1
-
https://www.youtube.com/watch?v=D4vflQ7NlYI&t=130s
https://gazetadinvest.ro/wp-content/.../04/paste3.jpg
La Paşti
George Cosbuc
Prin pomi e ciripit şi cânt,
Văzduhu-i plin de-un roşu soare,
Şi salciile-n albă floare
E pace-n cer şi pe pământ.
Răsuflul cald al primăverii
Adus-a zilele-nvierii.
Şi cât e de frumos în sat!
Creştinii vin tăcuţi din vale
Şi doi de se-ntâlnesc în cale
Îşi zic: Hristos a înviat!
Şi râde-atâta sărbătoare
Din chipul lor cel ars de soare.
Şi-un vânt de-abia clătinitor
Şopteşte din văzduh cuvinte:
E glasul celor din morminte,
E zgomotul zburării lor!
Şi pomii frunţile-şi scoboară
Că Duhul Sfânt prin aer zboară.
E linişte. Şi din altar
Cântarea-n stihuri repetate
Departe până-n văi străbate
Şi clopotele cântă rar:
Ah, Doamne! Să le-auzi din vale
Cum râd a drag şi plâng a jale!
Biserica, pe deal mai sus,
E plină astăzi de lumină,
Că-ntreaga lume este plină
De-acelaşi gând, din cer adus:
În fapta noastră ni e soartea
Şi viaţa este tot, nu moartea.
Pe deal se suie-ncetişor
Neveste tinere şi fete,
Bătrâni cu iarna vieţii-n plete;
Şi-ncet, în urma tuturor,
Vezi şovăind câte-o bătrână
Cu micul ei nepot de mână.
Ah, iar în minte mi-ai venit
Tu, mama micilor copile!
Eu ştiu că şi-n aceste zile
Tu plângi pe-al tău copil dorit!
La zâmbet cerul azi ne cheamă
Sunt Paştile! Nu plânge, mamă!
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...TQ&oe=6465F070
Hristos a Înviat
Alexandru Vlahuță
Și-au tremurat stăpânii lumii
La glasul blândului profet
Și-un dușman au văzut în fiul
Dulgherului din Nazaret!
El n-a venit să răzvrătească
Nu vrea pieirea nimănui;
Desculț, pe jos, colinda lumea
Și mulți hulesc în urma lui.
Și mulți cu pietre îl alungă
Și râd de el ca de-un smintit:
Iisus zâmbește tuturora -
Atotputernic și smerit!
El orbilor le dă lumină,
Și muților le da cuvânt,
Pe cei infirmi îi întărește,
Pe morți ii scoală din mormânt.
Și tuturor deopotrivă.
Împarte darul lui ceresc,
Și celor care cred într-însul,
Și celor ce-l batjocoresc.
Urască-l cei fără de lege
Ce-i pasă lui de ura lor?
El a venit s-aducă pacea
Și înfrățirea tuturor.
Din toată lumea asupriții
În jurul lui s-au grămădit
Și-n vijeliile de patimi
La glasul lui au amuțit:
"Fiți blânzi cu cei ce vă insultă,
Iertați pe cei ce vă lovesc,
Iubiți pe cei ce-n contra voastră
Cu vrăjmășie se pornesc".
Cât bine, câtă fericire,
Și câtă dragoste-ai adus!
Și oamenii drept răsplătire
Pe cruce-ntre tâlhari te-au pus.
Au râs și te-au scuipat în față
Din spini cunună ți-au făcut,
Și în deșarta lor trufie
Stăpâni desupra-ți s-au crezut.
Aduceți piatra cea mai mare
Mormântul să-i acoperiți
Chemați sutașii cei mai ageri,
Și străji de noapte rânduiți...
S-au veselit necredincioșii
C-au pus luminii stavilar,
Dar ea s-a întărit în focul
Durerilor de la Calvar,
Și valurile-i neoprite
Peste pământ se împânzesc,
Ducând dreptate și iubire
Și pace-n neamul omenesc.
Voi toți, ce-ați plâns în întuneric
Și nimeni nu v-a mângâiat,
Din lunga voastră-ngenunchere
Sculați, Hristos a Înviat!
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...xA&oe=6467A141
https://www.descopera.ro/wp-content/...escopera-3.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=y1UJK1_n2IE
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...AQ&oe=64419E1A
Nimic nu avem a învăţa din Paşte decât iubirea. Să-i iubim pe toţi, iar pe cei care ne-au trădat să-i putem restabili în drepturile de prieteni. Pentru că nimic nu avem şi nimic nu suntem decât Iubire. Nu ne folosesc nici cinstea şi nici bogăţia, nici corectitudinea, nici bunul renume, dacă nu avem iubire. Hristos nu S-a ruşinat să aibă un prieten ca Iuda, nu S-a ruşinat să rămână în lume ca un Dumnezeu care a avut un apostol ca Iuda, dar noi punem condiţii de respect prietenilor noştrii şi ne lepadăm foarte uşor de ei. Hristos a căutat lumina în intunericul lui Iuda, iar noi căutăm întuneric în lumina prietenilor noştrii. Darurile lui Hristos sunt peste toţi oamenii şi lumina Lui străluceşte tuturor-noi trebuie doar s-o vedem.
Bucuraţi-vă şi iubiţi!
Dacă cineva este nevrednic în ochii noştrii, este pentru că noi nu strălucim destul pentru a-l vedea în iubire. Să ne iertăm pentru Înviere, ca să fim prieteni ai lui Hristos. Să ne bucurăm ca nişte prieteni, că doar între prieteni bucuria este deplină. Paştele este sărbătoarea iubirii arătată prin iertare.
Iertaţi şi primiţi iertare!
Luminaţi şi primiţi lumina!
Hristos a Înviat!
Savatie Baştovoi
(via Iulia Pompei )
https://www.buzaumedia.ro/wp/wp-cont...04/hristos.jpg
https://sojo.net/sites/default/files...66834131_1.jpg
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=UGCZl4RpLVY
https://t4.ftcdn.net/jpg/04/95/18/59...RMv34k6M90.jpg
''Contemplatia este expresia cea mai inalta a vietii spirituale si intelectuale a omului. Este insasi acea viata, in intregime treaza, in intregime activa, in intregime constienta de a fi vie. Este uimire spirituala. Este reverenta spontana fata de sacralitatea viului, a fiintei. Este recunostinta pentru viata, pentru constientizare si pentru fiinta. Este constiinta vie a faptului ca existenta si fiinta noastra provin dintr-un izvor invizibil, transcendent si infinit imbelsugat.
Contemplatia este mai intai de toate constientizarea realitatii originii. Ea cunoaste originea, intr-un mod tainic, inexplicabil, dar cu o certitudine care trece dincolo de ratiune, cat si dincolo de simpla credinta.''
Thomas Merton
https://wallpapercave.com/wp/wp2448814.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=Wa1tnGBJHrE
https://hemmahoshilde.files.wordpres.../04/kush-3.jpg
''Simbolul Oului Cosmic reprezinta mai mult decat ar putea reda orice limbaj si mai mult decat ne-ar putea reda ratiunea.''
https://fineartblogger.com/wp-conten...-paintings.jpg
https://surrealism.website/Artists/V...he%20Ocean.jpg
''Virtutea ritualică a oului nu poate fi explicată printr-o valorizare empirico-raționalistă a oului ca germen; se justifică în schimb cu simbolul pe care îl întruchipează oul, referibil nu atât la naștere, cât la renaștere, repetat după modelul cosmogonic. Luați oricare dintre aceste complexe mitico-rituale, ideea sa fundamentală nu este „nașterea”, ci în schimb „repetarea nașterii” exemplară a Cosmosului , imitația cosmogoniei.''
Mircea Eliade
https://www.artranked.com/images/3c/...167bf9d81f.jpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...QQ&oe=64638312Vladimir Kush paintings
-
https://www.youtube.com/watch?v=6fdnz1C05OM
https://storagewebfhprod.blob.core.w...e3b817a098.jpg
''Adesea cautam cu disperare fericirea alergand dupa himere, uitand sa apreciem lucrurile simple care sunt cele care ne construiesc inimile: natura cu anotimpurile sale, prietenii, dragostea, veselia, o plimbare la malul marii.''
Romano Battaglia
https://johnnyandlara.com/wp-content...42805100_m.jpg
„... însuși faptul că o inimă este capabilă să dorească și să iubească atât de mult ar trebui să fie numărat printre cele mai prețioase posesiuni”
Etty Hillesum
https://petapixel.com/assets/uploads...-5-800x533.jpg
''Poezia apare când emoția și-a găsit gândul și gândul și-a descoperit cuvintele.''
Robert Frost
https://wallpapercave.com/wp/wp8655822.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=cLUPgcX4YvY
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...4A&oe=64411CDA
Există-ndrăgostiţi fericiţi
care rămân împreună,
şi-al căror sărut proaspăt sună...
Auziţi... auziţi...
Există perechi fără moarte,
în mişcare mereie,
cu-o formă a inimii, poate aparte,
semănând a metaforă, semănând a idee.
Aceştia rămân împreună
în sărut, ca-ntr-o dulce furtună.
Auziţi! Auziţi! Auziţi!
Există-ndrăgostiţi fericiţi!
Nina Cassian
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...qg&oe=64420F93
-
https://www.youtube.com/watch?v=ak_ZER9pQVE
https://i.pinimg.com/originals/91/3c...64ecea5180.jpg
Vita con Lloyd
„Lloyd, ce este acest parfum evanescent?”
„Este o cunoștință drăguță, domnule”
„Ah... mi s-a părut o prietenie solidă”
— Uneori devii confuz, domnule. Deschid ferestrele?”
„Dar atunci va dispărea cu totul, Lloyd”
„Adevărat, domnule. Dar ar putea intra și altele mai bune...”
„Deschide larg, Lloyd”
„Cu mare plăcere, domnule”
https://multifiles.pressherald.com/u...-flowers12.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=JqtSuL3H2xs
https://www.ottopagine.it/public/thu.../news29841.jpg
…”pentru că dacă este adevărat că „Durerea este cea care ne va schimba”,
este la fel de adevărat că „Este Iubirea care ne va salva”, doar aceasta.”
Lucio Dalla
https://italysegreta.com/wp-content/...america091.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=EgSD0hUxUBw
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Jw&oe=64626024
''Una din marile frumuseţi ale universului nostru este faptul că nu puteţi atinge realizarea spirituală la mâna a doua, nimeni nu poate să vi-o dea. Aceasta înseamnă că fiecare suflet a primit un domeniu fantastic de libertate, inclusiv o profundă credinţă în ceea ce suntem şi o infinită răbdare. ''
Richard Moss
https://img5.goodfon.com/wallpaper/n...more-zakat.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=qSP94EY7VuE
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...cQ&oe=6440ED6D
Elegia candorii - Nina Cassian
Știu să întreb
despre miei, despre flori.
Odată-ntr-o pădure
am sărutat un izvor.
Știu ce uimită-i
culoarea albastră.
Am o grădină
și o fereastră.
Mai am și o carte
foarte subțire
în care nu-ncape
decât o iubire.
Pot să-mi iau locul
lângă tine, pe stea?
- Da, spuse prințul
ești prietena mea.
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Aw&oe=6440FFB2
-
https://www.youtube.com/watch?v=VFypQbPUhCU
https://favim.com/pd/p/orig/2018/07/...om-6050526.jpg
„Totul e absurd şi toţi sunt absurzi atunci când lipseşte Dumnezeu.”
Eugen Ionescu
https://1.bp.blogspot.com/-Y3ntcbjnz...6406070_10.jpg
''Avem nevoie să îl găsim pe Dumnezeu, iar Dumnezeu nu poate fi găsit în zgomot şi agitaţie.
Dumnezeu este prietenul tăcerii. Observă cum natura – copacii, florile, iarba – cresc în tăcere.
Observă cum stelele, lună şi soarele se mişca pe cer în tăcere.''
Maica Tereza de Calcutta
http://www.fabricadefelicitari.onlin...es_805_660.jpg
„Nimic finit, nici măcar lumea întreagă, nu poate satisface sufletul uman care simte nevoia de etern”.
Soren Kierkegaard
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n..._Q&oe=64638AE5