-
https://www.youtube.com/watch?v=i4JJ_gNaJ5Y
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Xg&oe=6270DA1A
Estetica traiului cu puţin
Trebuie să fii bogat la interior ca să trăieşti în, şi mai ales, cu puţin. Vieţuind astfel, îţi permiţi să reconsideri totul: activităţile, prieteniile şi chiar propria existenţă. Fiecare gest devine precis, uşor, graţios. Să te reorganizezi devine o joacă de copil. Lumea materială nu te mai domină. Acest mod de viaţă devine, el însuşi, un model în întregime estetic.
Dominique Loreau, Arta rafinamentului
https://pbs.twimg.com/media/E2DxiieXoAAFIA4.jpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...0g&oe=626FF267
-
https://www.youtube.com/watch?v=6EUea-OVvlE
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Vg&oe=62915DE7
SUFLETUL TĂU NU ARE NEVOIE DE EXPLICATIE
„- Bunico, nimeni nu mă înțelege!
- Pentru că persisti în a da explicații... Celor care nu au de gând să te înțeleagă, ci vor doar să te controleze.
Explicațiile sunt daruri sacre, dă-ți ție mai întâi. Apoi celor care te iubesc exact așa cum ești... Deci, da, aceste schimburi de cuvinte devin fântâni bogate de libertate. Altfel se transformă în cea mai nemiloasă închisoare. Cea al sufletului tău.
- Dar dacă nu justific ceea ce gândesc și ceea ce fac, nimeni nu mă va cunoaște vreodată!
- Pana acum, te-ai justificat fata de ceilalti... S-a schimbat ceva? Ai primit mai multă dragoste? Mai multă înțelegere? te cunoastem mai bine?
A da explicații este doar un alt mod de a fugi de sine, de a te lăsa ghidat de exterior, de a nu-ti pune în valoare singularitatea. Când îi explici cuiva lumea ta interioară, îți ceri scuze că ești cine ești.
Cauți aprobare, sfat, direcție de urmat? Dar sufletul tău nu are nevoie de toate astea. Vrea doar să-i rotești șoapta.
Ca un animal, care nu are nevoie de explicații ci de priviri, atingeri, grijă. Cunoașterea celuilalt se face mai ales cu inima.
Niciodată doar cu cuvintele .
Elena Bernabe
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...jg&oe=62706389
-
https://www.youtube.com/watch?v=wtSDSUxvIE8
https://altarulcredintei.md/wp-conte.../03/copiii.jpg
Dacă toate astea fi-vor învăţate
Nicolae Labiş
Fiii voştri singuri hotăresc în viaţă
Care-i meseria ce o vor urma,
Fiii voştri mai târziu învaţă
Taina ei fierbinte, nobilă şi grea.
Fiii voştri singuri mai târziu, fireşte,
Îşi aleg iubita mângâind-o blând,
Inima lor largă şi sinceră-şi roteste
În privinţa asta cel mai greu cuvânt.
Fiii voştri, însă, trebuie să-nveţe
Din copilărie încă, de la voi
Primele îndemnuri, primele poveţe -
Dorul de lumină, scârba de noroi.
Cât sunt fragezi încă, mame, învaţaţi-i
Să iubească floarea pură din livezi.
Să iubească-ntinsa mare şi Carpatii,
Ce-şi înalţă-n ceruri fruntea de zăpezi.
Sufletul să-l aibă nentinat ca floarea,
Ochii lor să fie limpezi şi curaţi,
Să nutrească patimi vaste cum e marea
Să înalţe gânduri cât aceşti Carpaţi.
Oamenii, din suflet, vesnic să iubească,
Fraţi să-i socotească, simpli şi-nţelepţi;
Invăţaţi-i, mame, crâncen să urască
Pe acei ce-s duşmani oamenilor drepţi.
Să iubească versul, să iubească struna
Ce-i curat în lume, ce e nou şi viu;
Cât sunt mici să-nveţe a urî minciuna.
Astea nu se-nvaţă când e prea târziu.
Să iubească ţara, pentru ea să sară
La nevoie-n ape, la nevoie-n foc.
Învăţaţi-i, mame, dragostea de ţară
Ea cuprinde toate-acestea la un loc.
Ea să le sclipească-n licărul pupilei,
Să le crească-n suflet blândă ca un spic.
Să se teamă poate de ruşinea zilei
Când ar şti că ţării nu i-au dat nimic.
Dacă toate astea fi-vor învăţate,
Restul o să vina de la sine-apoi
Şi-au să se-mplinească visurile toate
Ce le-aţi pus într-inşii, mame scumpe, voi.
https://sud-est-forum.ro/wp/wp-conte...umilova-18.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=v7eDO83ZkOQ
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...kA&oe=6270EBA6
“Nu vreau sa cred ca suferintele sanctifica si ca infrangerile sunt necesare.De ce ar trebui sa ne apropiem de adevar numai plini de rani?De ce ar trebui sa fim sfasiati de un vultur ca sa avem curaj? Oare fericirea nu e apta sa ne invete ceea ce ne invata suferinta? Nu exista un drum spre arta si spre noi insine care sa nu treaca prin infern? Nu poate ajunge la cer cine n-a strabatut pamantul si iadul”
Goethe
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...YQ&oe=6270E6A0
''Poate rana ta nu depinde de tine,
dar vindecarea lui este responsabilitatea ta.''
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...7Q&oe=6270B4D5
,, Amintirea suferințelor tale pastreaz-o bine:e comoara cea mai scump plătită!"
Nicolae Iorga
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Rw&oe=6270BE2E
Ai câștigat dacă astăzi te regăsești mai conștient și mai luptător, nu mai rău. Dacă ești mai rău azi, ei au câștigat.
Gabriela Pannia
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...7g&oe=627017FC
'Într-o bună zi, după ce vom fi luat în stăpanire vânturile, valurile, mareele şi gravitaţia, vom pune la lucru energiile iubirii. Atunci, pentru a doua oară în istoria omenirii, omul va fi descoperit focul.''
Pierre Teilhard de Chardin
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ng&oe=626FDA30
-
https://www.youtube.com/watch?v=rVrqHINjA6M&t=191s
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...lw&oe=62709FF4
Lecție inutilă de logică
Aşa se întâmplă logic,
plecăm şi sosim undeva.
Plecăm pentru o clipă, pentru un ceas, pentru o viaţă,
poate nu trebuia să plecăm, dar problema nu-i asta,
ci faptul că sosim undeva, totdeauna sosim undeva,
poate nu sosim la timp, nu sosim unde trebuie,
nu sosim unde-am vrut
dar sosim undeva şi câtă vreme sosim undeva
totul e logic
chiar dacă logica şi fericirea sunt lucruri total diferite,
totuşi am plecat şi am sosit undeva,
am greşit drumul, dar am sosit undeva,
dar când nu mai sosim nicăieri
totul devine ilogic. Spre ce ne ducem
dacă nu sosim nicăieri?
Octavian Paler
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...FQ&oe=6271629F
Focul
Nu-i adevărată povestea că oamenii au descoperit focul
lovind două pietre.
Focul a apărut altfel, când singurătatea primului om
s-a lovit de prima întrebare,
când un om s-a gândit să prefacă rănile lui în speranţă,
să-şi lumineze mâinile
şi teama de el.
Poate focul n-a fost decât un mijloc de a lupta împotriva cenuşii,
când vulturii coboară în noi
şi ne temem.
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...vw&oe=626FEB67
''Noi suntem ca un cântec, nu credeţi? Un cântec nu se poate cânta niciodată de la sfârşit spre început. Trebuie să-l cânţi totdeauna îndreptându-te spre sfârşit. Pe parcurs, în timp ce cânţi încă şi muzica te îmbată, îţi dai seama că sfârşitul se apropie totuşi, oricât l-ai amâna. Încerci să lungeşti puţin notele, dar asta nu dă cântecul înapoi, nu reînvie ceea ce a murit din muzică între timp. Amâni doar sfîrşitul. Te încăpăţânezi să nu recunoşti o evidenţă. Că orice cântec are un sfârşit. Oricât ar fi de frumoasă o melodie, vine o clipă când ea e acoperită de tăcere. Când tăcerea e mai puternică decât muzica.''
Octavian Paler
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...QA&oe=6270E409
-
https://www.youtube.com/watch?v=02n12okAYnE
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Cw&oe=626FEE99
"Cât costă o îmbrăţişare după ce ai fost strivit?
Cât costă cămaşa pe care o dăruieşti după ce ţi s-a luat totul?
Cât costă aruncarea în apă pentru a-l salva pe celălalt când nu ştii să înoţi şi ţi-e teamă de apă?
Cât costă iertarea după ce ai fost torturat?
Cât costă zâmbetul născut din şuvoaie de lacrimi?
Cât costă mângâierea celui pe care tocmai l-ai rănit?
Cât costă poezia care a fost scrisă cu sânge?
Am învăţat să apreciez tot ceea ce primesc. Însă de multe ori privesc în spatele a ceea ce se vede, la preţul ascuns ochilor şi inimilor grăbite, să văd cât a costat cu adevărat. Fiindcă tindem să trecem de multe ori cu vederea preţul adevărat, fără să preţuim la justa valoare ceea ce primim. Şi să nu ne dăm seama că într-o simplă îmbrăţişare putem primi uneori, nevăzută, chiar inima unui om.
Şi inima unui om nu are preţ..."
Alexandra Svet
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...zA&oe=6270BD01
Primăvara e....
Primăvara e când nu regreţi nimic. Primăvara e când treci pe stradă şi zâmbeşti necunoscuţilor, fără motiv. Primăvara e când îţi eşti ţie însuţi de ajuns să fii fericit.
Primăvara e când te opreşti să dăruieşti şi îl întrebi pe cerşetor cum îl cheamă. Se uită mirat la tine. L-ai văzut! Ai văzut că e om. E primăvară! Primăvara e când te opreşti să vorbeşti cu un căţel care doarme întins la soare. Cu o gărgăriţă ce s-a aventurat pe o frunză. Cu un prieten cu care n-ai mai vorbit de un milion de ani. Cu bătrâna din colţ care vinde usturoi şi e supărată că pe ea n-o iubeşte nimeni de 1 Martie.
Primăvara e când iubeşti şi nu aştepţi să fii iubit. Primăvara e când abia aştepţi nu să primeşti flori, ci să dăruieşti. Primăvara e când cineva te-a rănit, dar, pur şi simplu, îi mulţumeşti. Că, uite aşa, poţi să înveţi cum să ierţi.
Primăvara e când ai putea fi gelos, dar, pur şi simplu, nu eşti, fiindcă realizezi că nu poţi trăi o viaţă temându-te de toţi oamenii mai frumoşi, mai deştepţi, mai buni ce-ar putea apărea să-ţi ia locul în viaţa celui iubit. Aşa că ridici din umeri, continuând să fii tu. Primăvara e atunci când cineva te-a dezamăgit crunt, dar alegi să taci, să nu spui nimic şi să vezi în continuare tot ce are bun. Primăvara e când un vis ţi s-a făcut ţăndări şi te apleci să culegi, cântând, cioburi de nădejde şi de credinţă, să faci unul mai bun.
Primăvara e când ai putea să vezi ce nu ai, dar alegi să mulţumeşti pentru tot ce ai primit. Primăvara e atunci când crezi în minuni. Cea mai mare parându-ţi a fi... chiar tu. Primăvara e când a ieşit soarele, când s-a topit zăpada, când au apărut ghioceii şi când toată lumea începe, în sfârşit, să reflecte, după o iarnă lungă şi grea, ce ai tu în suflet. Mereu.
Primăvara eşti tu. Uneori însă uiţi.
"Floarea din asfalt" - Alexandra Svet
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...tQ&oe=6270CEDDAlexandra Svet
-
https://www.youtube.com/watch?v=ieTNGx8egmE
https://www.youtube.com/watch?v=JI0y77KGfoI
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...RQ&oe=6271447B
''Nu ştiu ce mă împiedică să fac un pas mai departe, nu ştiu ce m-a tras tot timpul înapoi şi ce-mi dă acum tracul, panica asta. S-ar zice că pânza de păianjen s-a întins şi s-a tot întins până aici. Dar mai departe nu e la fel?!... Păianjenul ţese harnic, ar putea să mă înghită, dar se joacă cu mine. După cum vezi, am vrut să fug, să scap din plasa lui, dar iată-mă prinsă în plasă.''
Cella Serghi
https://images.fineartamerica.com/im...tty-berard.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=K7yMAD6PsbU
https://www.youtube.com/watch?v=kEfPOCKKXBs
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...MA&oe=629280F3
''Dar mai degrabă,
ea, privirea, ne ţine
la un capăt al ei fructificaţi.
Suge din noi cît poate,
părînd a ne-arăta
îngerii copacilor şi ai
celorlalte privelişti.
Copacii ne văd pe noi,
iar nu noi pe ei.
Ca şi cum s-ar sparge o frunză
şi-ar curge din ea
o gîrlă de ochi verzi.
Suntem fructificaţi. Atîrnăm
de capătul unei priviri
care ne suge.''
Nichita Stanescu
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...hA&oe=62705BD5Mănăstirea Bârsana - Wikipedia
-
https://www.youtube.com/watch?v=EgSD0hUxUBw
https://i.pinimg.com/736x/df/4c/8d/d...23d3cf92cc.jpg
'' Sunt uneori stări care parcă își pierd durata. Nu știi-sau nu-ți mai aduci aminte-când au început, ce le-a dezlănțuit, cum se transformă. Și totuși, din beatitudinea aceea tulbure se desprinde uneori un cuvânt, un strigăt, o melodie sau măcar o singură notă muzicală, care îți rămâne necontenit prezentă, fără să te mire precaritatea sau chiar nesemnificația ei.''
Mircea Eliade
https://images-wixmp-ed30a86b8c4ca88...RhGszMTFvJdQHo
''Până la urmă, cel mai bun fel de a călători este să simți.
Să simți totul în toate felurile.
Să simți totul excesiv,
Pentru că toate lucrurile sunt, într-adevăr, excesive
Și realitatea toată este un exces, o violență,
O halucinație extraordinar de limpede
Pe care o trăim cu toții laolaltă cu furia sufletelor...''
Fernando Pessoa
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...qg&oe=6292D958
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=kfBLC3WMvhg
https://cdn.pixabay.com/photo/2013/0...74276__480.jpg
”Învăţ liniştea în toate limbile pământului privind spre cer.”
Wislawa Szymborska
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...xg&oe=62710476
„Cuvintele cele mai frumoase sunt, adesea, acelea nespuse, acelea care se rătăcesc în linişti...”
John Keats
https://www.smittenandswoon.com/wp-c...otographer.jpg
Tandrețea este acea fotografie care îți pășește în ochi pe vârful degetelor de la picioare și îți face inima să zâmbească.
Olivia Gobetti
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...cg&oe=62704845
-
https://www.youtube.com/watch?v=nADArif2BHg
https://c1.wallpaperflare.com/previe...may-galley.jpg
Mi-ar plăcea viața așa: cu calmul răsăritului, prospețimea dimineții, sinceritatea raiului, sensibilitatea florilor și înțelepciunea copacilor.
Gabriela Pannia
https://c4.wallpaperflare.com/wallpa...aper-thumb.jpg
"Contemplarea este singurul mod de a privi, care îți permite să înțelegi cu adevărat."
Marin Preda
https://i.pinimg.com/originals/4f/f7...bbd3d6480a.jpg
''A sti cum sa imbatranesti este o capodopera a intelepciunii, si unul din cele mai dificile capitole din marea arta de a trai.''
Henri Amiel
https://1.bp.blogspot.com/-eK7dYpJNV...ronensis_1.jpg
Fiecare zi este o ocazie specială. Păstrează doar ceea ce trebuie păstrat: amintiri, zâmbete, poezii, parfumuri, nostalgie, momente.
Martha Medeiros
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...uQ&oe=627021CA
-
https://www.youtube.com/watch?v=UujB1g6pL58&list=RDUujB1g6pL58&sta rt_radio =1&rv=UujB1g6pL58&t=83
https://www.youtube.com/watch?v=3HtivVOUNXU
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...NA&oe=62719DA9
Legenda spune că lăcrămioarele (li se mai spun şi mărgăritare) s-au născut demult, la începutul vremuri*lor creştine, pe Muntele Patimilor, Golgota. Pe când privea, încremenită de durere, răstignirea Mântuitoru*lui, din ochii Fecioarei Maria porniră a se rostogoli la*crimi fierbinţi. Din fiecare lacrimă care a atins pămân*tul a răsărit mai apoi câte o floare, de un alb pur, pre*cum sufletul Mariei. Aşa se face că lăcrămioarele înfloresc pe deplin în apropierea sărbătorilor de Paşte, sim*bol al dragostei, purităţii şi dăruirii...
Lăcrămioare
„Şir de lacrimi, lăcrămioare,
Au curs lin, răcoritoare
Iar din lacrimi până-n zori
S-au făcut gingaşe flori.“
https://m.media-amazon.com/images/I/...AC_SL1500_.jpg
Ai grijă de fragilitate poartă în sine descântecul.
Lucia Lorenzon
https://scms.machteamsoft.ro/uploads...la-ghiveci.jpg
Crin din vale mic
potir cu flori de alb enorm
pe tulpina zveltă
inocența copiilor zgârciți
pe leagănul cerului.
Giuseppe Ungaretti
https://i.pinimg.com/736x/21/be/99/2...g-ceremony.jpg
https://i.pinimg.com/originals/0a/dd...756a148fa0.jpg
Floricelele mult smerite,
Pe sub tufe tainuite
S-au ascuns de ochii lumii
Si de cursele minciunii.
Ele-n linistea lor mare
Au privit din departare
Relele-n lume cate sunt,
Chinuri cate-s pe pamant.
Si cand ceasul de-nflorire
Le sosi, fara de stire
O durere le-a cuprins
Si din sanul lor aprins,
Sir de lacrimi, lacramioare,
A curs lin, racoritoare
Iar din lacrimi pana-n zori
S-au facut gingase flori.
Veronica Micle
https://scms.machteamsoft.ro/uploads...acramioare.jpg
Multe flori lucesc în lume,
Multe flori mirositoare!
Dar ca voi, mici lacrimioare,
N-are-n lume nici o floare
Miros dulce, dulce nume!
Voi sunteţi lacrimi de îngeri
Pe pamant din cer picate,
Cand prin stele leganate
A lor suflete curate
Zbor varsand duioase plangeri.
Sunteţi fragede şi albe
Ca iubita vieţii mele!
Cu voi, scumpe strugurele,
Albe margaritarele,
Primavara-şi face salbe.
Dar deodata vantul rece
Fara vreme va coseşte!
Astfel soarta crunt rapeşte
Tot ce-n lume ne zambeşte…
Floarea piere, viaţa trece!
Vasile Alecsandri
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n..._A&oe=627279B7
https://m.media-amazon.com/images/I/...AC_SL1001_.jpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...0A&oe=627268CD
-
[COLOR=var(--secondary-text)]https://www.youtube.com/watch?v=XpW9XwwWa7g
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...qA&oe=627181F7
Cel mai frumos drum pe care l-am văzut vreodată nu este pavat.
Viktor Tatarczuk
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...AQ&oe=6271DD35
Eu cred
de Ana Blandiana
Eu cred ca suntem un popor vegetal.
De unde linistea
In care asteptam desfrunzirea?
De unde curajul
De a ne lasa pe toboganul somnului
Pana aproape de moarte
Cu siguranta
Ca vom mai fi in stare sa ne nastem
Din nou?
Eu cred ca suntem un popor vegetal –
Cine-a vazut vreodata
Un copac revoltandu-se?
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...og&oe=62726499
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...bw&oe=62726E3B
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...qw&oe=627258E6Jeno Major
-
https://www.youtube.com/watch?v=aSFAbvNfEhw&t=7s
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...vQ&oe=6271E0D5
Credeţi-mă! Timpul nu şterge nimic: amintiri, doruri, dureri, fericiri, el doar le mută dintr-un loc în altul.
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...SA&oe=626FBF57
Suntem făcuți din așteptări.
Promisiuni respectate sau uitate.
Speranțe.
Suntem în oamenii care ne abandonează.
Și în cei care rămân.
Roberto Pellico
https://static.onecms.io/wp-content/...s_028-2000.jpg
Ar trebui să luptăm fără încetare nu numai pentru a cuceri oameni, dar, în fiecare zi, și pentru a nu-i lăsa să plece.
Roberto Pellico
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Pg&oe=627312A7
Toți visăm la o întâlnire decisivă după care nimic nu va mai fi la fel.
Până la urmă, această întâlnire este cu tine însuți.
Alejandro Jodorowsky
https://mrauwolf.files.wordpress.com....jpg?w=1400&h=
-
https://www.youtube.com/watch?v=MaefAK3njXo&t=378s
https://i.pinimg.com/originals/cf/d2...30e5fbb031.jpg
Am închis ochii şi mi-am cercetat străfundurile sufletului. Când am făcut asta, liniştea din jur s-a aşternut peste mine ca nişte firicele de praf.
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...gQ&oe=6262BEE2
Singurătatea nu e un sentiment atât de rău. E ca liniştea în care se cufundă un copac după ce păsările şi-au luat zborul de pe ramurile lui.
https://i.pinimg.com/originals/19/e2...a5330b14fa.jpg
Peste 100 de ani, probabil că toţi oamenii de aici vor fi dispărut de pe suprafaţa pământului şi se vor fi transformat în cenuşă sau praf. Mă cuprinde un sentiment straniu la acest gând. Încep să văd totul ca pe nişte fantasme efemere, gata să se destrame la prima suflare de vânt. Îmi întind mâinile şi le privesc. La ce mă zbat atâta? De ce mă agăţ de viaţă cu atâta disperare?
https://i.pinimg.com/originals/f0/72...d32e1149de.jpg
Singurătate pură și pace profundă.
Cele mai bune lucruri pe care luna le poate oferi bărbaților.
https://i.pinimg.com/originals/1a/05...a3b46f133e.jpg
Şi totuşi, dacă aş fi putut s-o iau de la capăt, eram sigur că aş fi făcut exact la fel, pentru că acela eram eu: omul care pierde totul. Nu aş fi putut fi altul, ale cărui vise frumoase să nu se mai prăbuşească. Cândva mă iluzionam că aş putea face să fiu altcineva, dar întotdeauna sfârşeam prin a mă întoarce la mine. Acesta sunt eu: aşteptând mereu o plecare.
Haruki Murakami
https://i.pinimg.com/originals/64/99...4c018a48f5.jpg
godive 2000 photography
-
https://www.youtube.com/watch?v=W8JIzGbP3dE&t=25s
https://wildlifefilms.org/wp-content...2-1024x576.jpg
Și nu gândești - George Tutoveanu
Tu cânți, privighetoare, cânți,
Adâncul zărilor frămânți,
Și spui de dor și de iubit
Acum, în codru-ntinerit,
Și spui de dragoste și dor
De tulburi apa de izvor,
De-mprăștii frunzele pe jos,
De-aprinzi huceagu-ntunecos…
Și nu gândești că-n glasul tău,
Trimis din cer de Dumnezeu,
În glas de flăcări și tumult,
Eu nici n-aud și nici n-ascult,
Din taina vremilor de ieri,
Chemarea mândrei primăveri,
Ci doar suspinele de vânt
Pierdute-n margini de pământ…
Zadarnic spui și de iubit
Acum, în codru-ntinerit.
https://i.ytimg.com/vi/s45q8NNuxzk/maxresdefault.jpg
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=USpih-oSLWk&t=8s
https://www.clickprophotographers.co...ts-58-copy.jpg
Noul mag
de Vasile Voiculescu
Am obosit de-atâta așteptare
Cu ochii sus pe cer...
Și steaua vieții tot nu mai răsare.
De astăzi însă n-o mai cer.
Plec singur spre locașul de-nchinare,
Spre Staulul râvnitului Mister.
Luceafărul menit ca să-mi răsară
Atât a zăbovit,
Că nu mai vreau să știu dacă s-a stins,
Ori eu dac-am orbit...
Nu mai aștept lumina dinafară:
O alta-n mine tainic s-a aprins
Și arde-n fund pojarnica ei pară,
Văpaie noaptea, ziua stâlp de fum –
Cu ochii-ntorși spre ea pornesc la drum.
http://s2.glbimg.com/sQNYHZA6ZVCW8nu...br9xmzf-x2.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=KcESeN-PE84
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Nw&oe=62733E4A
''Ţie îţi este dat, Doamne, să iei parte la bucuria acestui ritm?
Să te confunzi, să te pierzi, să te sfarmi
în vârtejul acestei imense transfigurări?
Toate lucrurile se grăbesc, fără răgaz, fără a se uita înapoi,
fără ca nicio putere să poată opri ceva în loc –
toate lucrurile se grăbesc.
Potrivindu-şi pasul cu ritmul acestei neobosite muzici,
fiecare anotimp soseşte dansând, apoi trece mai departe –
culori, sunete şi parfumuri îşi varsă nemărginitele cascade
în această supraabundenţă care se cheltuieşte şi renunţă
la ea însăşi şi moare în fiecare clipă."
Rabindranath Tagore
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...DQ&oe=627241C1
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...1A&oe=62723126
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Ag&oe=6272FAD9
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...CQ&oe=6271FD09
Mircea Bezergheanu
http://www.fabricadefelicitari.onlin...es_906_660.jpg
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=VG53Lg9jfvw
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...RQ&oe=62939CB6
Mai încerc o dată. Chiar dacă nu mi-a ieşit. De o mie de ori.
Mai nădăjduiesc. Chiar dacă am pierdut. De o mie de ori.
Mai cred. Chiar dacă m-am îndoit. De o mie de ori.
Mai rămân puţin. Chiar dacă îmi vine să fug.
Mai zâmbesc, totuşi. Chiar dacă îmi vine să plâng.
Mai mângâi. Chiar dacă îmi vine să lovesc.
Mai cânt. Chiar dacă îmi vine să urlu.
Mai insist. Chiar dacă îmi vine să renunţ.
Mai visez. Chiar dacă mi se spune că e în zadar.
Mai cred în frumos. Chiar şi când mă înconjoară urâtul.
Mai vreau să zbor. Chiar dacă mi s-au topit prea multe perechi de aripi.
Mai lupt să mă înalţ. Chiar dacă lanţuri grele mă ţin pe pământ.
Mai merg puţin. Chiar dacă am obosit.
Mai lupt să devin un om bun. Chiar dacă m-am săturat şi eu de câte cusururi am.
Mai cred în mine un pic. Chiar şi când îmi pare imposibil să o fac.
Mai iubesc. Chiar şi când nu primesc răspuns.
Mă mai las iubită. Chiar dacă mi se pare că nu merit.
Mai iert. Chiar dacă cred că nu mai pot.
Mai cred, nădăjduiesc şi stărui. Chiar dacă spui că n-am în ce.
Mă ridic. Mă mai ridic. Chiar dacă cred că nu mai pot. Cum să renunţ? Acum, în mai? Nu. Nu mai fug. Ştiu c-am fugit de mii de ori. Dar nu mai fug, domnule. Stai. Afară e mai...
E mai şi în inima mea.
Din ce în ce mai mai...
"Floarea din asfalt" - Alexandra Svet!
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...DQ&oe=6272DA06
https://www.mesajeurarifelicitari.co...minica-469.jpg
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=tQmT28wtdII&list=RDMM&index=1
https://trendland.com/wp-content/upl...10-770x963.jpg
Între lunile anului, luna mai stă cu cele mai dulci și mai colorate dintre rochii.
James Thomson
https://external-preview.redd.it/IRg...=webp&8baad901
https://i.pinimg.com/originals/28/92...564de39857.jpg
“Un proverb indian antic spune:
că fiecare dintre noi este o casă cu patru camere: una fizică, una mentală, una emoțională și una spirituală.
Majoritatea dintre noi avem tendința de a locui într-o cameră în majoritatea timpului. Dar până nu intrăm în fiecare cameră, în fiecare zi, chiar și doar pentru a aerisi, nu vom fi oameni compleți”
RumerGodden
https://i.pinimg.com/originals/68/cb...bc8729191a.jpg
Pentru a fi apreciat, donează ce ai.
Să fii iubit, dăruiește ceea ce ești.
Antonio Curnetta
https://inspgr.id/app/uploads/2021/1...bentley-20.jpg
https://pbs.twimg.com/media/ExllcJUW...jpg&name=large
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...RQ&oe=6294717CCharles Bentley art
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=O5vpbUjNyr0
https://www.publicdomainpictures.net...ing-sunset.jpg
Alb, alb imaculat - Emil Botta
Trece luminat
acel fermecat,
cu ochi clocotit,
cu ochi adâncit
de noapte săpat.
Și trece el, trece
prin frunzele nopții lăute.
De lance
mâinile străbătute,
în gloria nopții,
în ape lustrale,
ca vâsle de aur
le poartă.
Lucruri sălbatice,
urgii amicale
îl înconjoară.
Și acel fermecat
stă îngenunchiat.
Și spune ceva,
murmură ceva,
foarte grav ceva,
despre el, despre lucruri,
o cumplită spovedanie:
Lucrurilor, senzitivelor,
moartelor, mireselor,
el nu v-a iubit,
el, zăpăcindu-vă,
s-a zăpăcit.
https://cdn.pixabay.com/photo/2015/0...78_960_720.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=TMbKE-mmBLY
https://images-wixmp-ed30a86b8c4ca88...nqKZ3HvTAfWAFs
Noaptea de mai - Alexandru Macedonski
Astfel: fiindcă apogeul la care sufletul atinge
Când poartă cântece-ntre aripi dă naștere la răzvrătiri,
Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge
Și muzele că vor rămâne amăgitoare năluciri?
Vestalelor, când în picioare altarul vostru s-află încă,
Și primăvara când se-ntoarce și astăzi ca și alte dăți,
Și preschimbat când nu se află pământul falnic într-o stâncă,
De ce v-ați reurca în sfera abstractelor seninătăți?
Închisă dacă vă e lumea, recoborâți-vă-ntre roze.
Parfumele din mai înalță reînnoite-apoteoze,
Și-n noaptea blondă ce se culcă pe câmpenești virginități
Este fioru-mpreunării dintre natura renăscută
Ș-atotputerea Veciniciei de om abia întrevăzută.
Veniți: privighetoarea cântă, și liliacul e-nflorit;
Cântați: nimic din ce e nobil, suav și dulce n-a murit.
Simțirea, ca și bunătatea, deopotrivă pot să piară
Din inima îmbătrânită, din omul reajuns o fiară,
Dar dintre flori și dintre stele nimica nu va fi clintit,
Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit.
Se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge, --
Când frunza ca și mai nainte șoptește frunzei ce atinge?
Când stea cu stea vorbește-n culmea diamantatului abis,
Izvorul când s-argintuiește de alba lună care-l ninge,
Când zboară freamăte de aripi în fundul cerului deschis?...
Vestalelor, dacă-ntre oameni sunt numai jalnice nevroze,
E cerul încă plin de stele, și câmpul încă plin de roze,
Și până astăzi din natură nimica n-a îmbătrânit...
Iubirea, și prietenia, dacă-au ajuns zădărnicie,
Și dacă ura și trădarea vor predomni în vecinicie...
Veniți: privighetoarea cântă, și liliacul e-nflorit.
Vestalelor, dacă-ntre oameni sunt numai jalnice nevroze,
Pământ și spațiu își urmează sublimele metamorfoze,
Răsare câte-o nouă floare, apare câte-un astru nou,
Se face mai albastru-adâncul, și codrul mai adânc se face,
Mai dulce sunetul de fluier, mai leneșă a nopții pace,
Mai răcoroasă adierea, mai viu al stâncilor ecou;
Mucigăitul smârc al văii cu poezie se vestmântă,
Pe prefiratele lui ape plutește albul nenufar...
O mică stea e licuriciul, și steaua este un mic far,
În aer e parfum de roze. — Veniți: privighetoarea cântă.
Posomorârea fără margini a nopților de altădată,
Când sufletul pentru sarcasme sau deznădejde sta deschis,
Cu focul stins, cu soba rece, rămase-n urmă ca un vis.
E mai și încă mă simt tânăr sub înălțimea înstelată.
Trecu talazul dușmăniei cu groaza lui de nedescris,
La fund se duse iar gunoiul ce înălțase o secundă
Și stânca tot rămase stâncă, și unda tot rămase undă...
Se lumină întinsa noapte cu poleieli mângâietoare,
Și astăzi e parfum de roze și cântec de privighetoare.
Vestalelor, numai o noapte de fericire vă mai cer.
Pe jgheabul verde al cișmelei un faun rustic c-o naiadă
S-au prins de vorbe și de glume sub licăririle din cer;
Columbe albe bat din aripi și visurile vin grămadă,
Iar picăturile urmează pe piatra lucie să cadă...
Băsmesc de vremile bătrâne, când zânele se coborau
Din limpezimile albastre, și-n apa clară se scăldau...
Reînviază ca prin farmec idilele patriarcale
Cu feți-frumoși culcați pe iarbă izbindu-se cu portocale;
Pe dealuri clasice s-arată fecioare în cămăși de in,
Ce-n mâini cu amforele goale își umplu ochii de senin,
Și printre-a serii lăcrămare de ametiste și opale,
Anacreon re-nalță vocea, dialoghează Theocrit...
Veniți: privighetoarea cântă în aerul îmbălsămit.
E mai și încă mă simt tânăr sub înălțimea înstelată...
Halucinat când este-auzul, vederea este fermecată;
Aud ce spune firul ierbii, și văd un cer de aripi plin,
M-așez privind în clarul lunii sub transparența atmosferei
Și-n aeru-mbătat de roze sfidez atingerea durerei
Cu cântece nălucitoare cum sunt candorile de crin.
O! feerie a naturii, desfășură-te în splendoare,
Regret suprem al fiecărui în tainicul minut când moare,
Fiindcă tu ești pentru suflet repaos dulce și suprem.
O! feerie a naturii, vindecătoare de nevroze,
Ce ne-mbunești fără știință și ne mângâi fără să vrem,
Regret suprem al fiecărui, desfășură-te în splendoare
În aer cu parfum de roze și cântec de privighetoare.
Veniți, privighetoarea cântă în aeru-mbătat de roze.
Voind să uit că sunt din lume, voiesc să cred că sunt din cer...
Vestalelor, numai o noapte de fericire vă mai cer,
Și-această noapte fericită la gâtul ei cu sălbi de astre
S-a coborât pe flori roz-albe și pe pădurile albastre,
A-ntins subțirile-i zăbranic și peste câmp și peste văi,
A-nsăilat nemărginirea cu raze de argint și aur
Și o cusu cu mii de fluturi și o brăzdă cu mii de căi;
A revărsat peste tot locul dumnezeiescul ei tezaur,
În atmosfera străvezie împăciuirea și-a întins,
Făcu să sune glas de bucium la focul stânelor aprins,
Făcu izvorul să-l îngâne, pădurea să se-nveselească,
Orice durere să-nceteze, și poezia să vorbească.
Pe om în leagănul ei magic îl adormi — și el uită --
Cu clarobscur mască urâtul și șterse formele prea bruște,
Făcu să tacă zbârnâirea adunăturilor de muște,
Și zise dealului să cânte, și dealul nu mai pregetă,
Și zise văilor să cânte, și văile se ridicară,
Cu voci de frunze și de ape, cu șoapte ce s-armonizară,
Și zise paserei să cânte, și la porunca uimitoare,
Se înălță parfum de roze și cântec de privighetoare...
Iar când și mie-mi zise: „Cântă!", c-un singur semn
mă deșteptă,
Spre înălțimi neturburate mă reurcă pe-o scară sfântă...
În aeru-mbătat de roze, veniți: — privighetoarea cântă.
http://woman2woman.ro/wp-content/upl...-gradina-1.jpg
https://image.winudf.com/v2/image1/Y...l=1&type=.webp
-
https://www.youtube.com/watch?v=XkRm-9krooY&t=4s
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...5g&oe=6274C1F3
Foloseste-ti vocea pentru bunătate, urechile pentru compasiune, mâinile pentru caritate, mintea Ta pentru adevăr, şi inima Ta pentru dragoste.
(proverb englez)
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...cg&oe=6273CB06
''Trebuie sa stim ca nu totul in viata poate fi declarabil, si nu totul poate fi exprimabil; si nu trebuie sa ne amagim ca putem explica gandurile pe care le avem, si emotiile pe care le simtim, doar prin cuvinte clare si distincte.''
Eugenio Borgna
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...TQ&oe=62741F21
''Există mai multe lucruri în ceruri și pe pământ, Horace, decât visează filozofia ta.''
William Shakespeare
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...wg&oe=62735EE3
-
https://www.youtube.com/watch?v=wJ8ULNQWnUE
https://img.wallpapersafari.com/desk.../51/HrJgSo.jpg
Focul - Octavian Paler
Nu-i adevărată povestea că oamenii au descoperit focul
lovind două pietre.
Focul a apărut altfel, când singurătatea primului om
s-a lovit de prima întrebare,
când un om s-a gândit să prefacă rănile lui în speranţă,
să-şi lumineze mâinile
şi teama de el.
Poate focul n-a fost decât un mijloc de a lupta împotriva cenuşii,
când vulturii coboară în noi
şi ne temem.
https://papers.co/wallpaper/papers.c...?download=true
-
https://www.youtube.com/watch?v=9sLHj4-M3f8&list=RD9sLHj4-M3f8&start_radio=1
https://img1.goodfon.com/wallpaper/n...y-noch-739.jpg
''Frumosul este ceva cumplit, înfiorător! Infiorator, intelegi? Pentru ca nu poti sa-l cuprinzi, nu poti sa stii ce-I acolo in fond, si nici n-ai cum sa stii, fiindca Dumnezeu ne-a pus in fata numai enigme. Aici se intalnesc toate extremele si toate contradictiile salasluiesc laolalta...Sunt atâtea taine care ne înconjoară!''
Fëdor Dostoevskij
https://pbs.twimg.com/media/Dui8-Y9WoAAjfLe.jpg
Uneori, mai mult decât o lume nouă ne-ar trebui ochi noi cu care să o privim pe aceasta.
Jose Saramango
http://www.fabricadefelicitari.onlin...es_805_660.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=nrwvO4glWpg&t=8s
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...HQ&oe=6275A980
"Eu cred că veșnicia s-a născut la sat.
Aici orice gînd e mai încet,
și inima-ți zvîcnește mai rar,
ca și cum nu ți-ar bate în piept,
ci adînc, în pămînt undeva...
Aici se vindecă setea de mîntuire..."
Lucian Blaga
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...5w&oe=627565E3
Kalmar Zoltan
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=udNCagYH4uY
https://cdn.pixabay.com/photo/2018/0...86834_1280.jpg
Idilă - Traian Demetrescu
Se bucură pomii de floare...
E cald și senin...
Și berzele vin...
Și prispa e plină de soare.
Sub streașina veche și-naltă
Sunt cuiburi — și-n ele
S-ascund rândunele...
Și vântul aleargă pe baltă...
Un farmec te-mbată de-aiurea:
E vânt aromit
De câmp înflorit...
Și sună de glasuri pădurea...
Molatic la vale se duce
O turmă de oi; —
Un viers de cimpoi
Uitatele doruri ți-aduce...
https://img3.goodfon.com/wallpaper/n...utro-holmy.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=v7sHoZT6v9g&t=100s
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...NQ&oe=62971E62
"Copilul este un mare dar al vieţii noastre aici: aduce cu el inocenţa, drăgălăşenia şi bunătatea. Copilul îndulceşte viaţa noastră atât de amară; făptura sa mică cu aripi la suflet ne dă multe învăţăminte. Un scriitor a spus: «Zâmbetul copilului este pentru mamă ca o rugăciune pentru Dumnezeu». În preajma copilului stăruie mereu o atmosferă de lumină şi frumuseţe."
Ernest Bernea
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...FA&oe=6295DD01
"La români, numele popular al lunii mai este Florar sau Frunzar. Românii considerau că aceasta este luna în care raiul coboară pe pământ. Pe vremuri țăranii aşteptau ziua de 1 mai cu mare bucurie, conotaţia muncitorească apărută de aproximativ un secol nefiindu-le cunoscută. Pe lângă denumirile cele mai cunoscute de Arminden sau Armindeni (cu o mulțime de variante locale: Armandin, Armendei, Armendel, Armenden ș.a.), sărbătoarea se mai numea şi Ziua pelinului, Ziua beţivilor, Băui, Maiu sau Păui. Denumirea „arminden” ar provini din cuvântul slav ierminden, care nu însemna altceva decât „Ziua Sfântului Irimia”…
Ernest Bernea considera că la sărbătorile de primăvară „majoritatea manifestărilor sunt legate de fecundație și rod. Fie om, animal sau plantă, toate trec printr-o renaștere asemănătoare aceleia a ritmului cosmic”.
Ernest Bernea considera că la sărbătorile de primăvară „majoritatea manifestărilor sunt legate de fecundație și rod. Fie om, animal sau plantă, toate trec printr-o renaștere asemănătoare aceleia a ritmului cosmic”.
Iată câteva detalii concrete privitoare la Armindeni, ultima mare sărbătoare a primăverii, etnologul Ion H. Ciubotaru precizând că ritualurile specifice „indică supraviețuirea unor elemente de totemism arboricol și de dendrolatrie”.
Stâlpul de armindeni sau copacul de mai. În ajun se aducea din pădure o prăjină înaltă sau chiar un copac căreia i se lăsau câteva crenguţe în vârf; uneori, tot în vârf, i se punea o cruce sau o roată făcută din spice de grâu sau cununi de flori. Prăjina sau copacul sunt alese din anumite esenţe, socotite sfinte, în special fag și mesteacăn, însă putea fi și frasin, stejar, brad sau jugastru. Puse în anumite locuri, în mijlocul satului, al stânei, între hotare sau în mijlocul ogrăzii ori în faţa casei, prăjinile sau copacii erau lăsaţi „până sî părăsăşti ie sângurî” sau se puneau pe foc după seceriș, când se cocea pâine din grâul nou.
Tot în seara ajunului se aninau la uşile şi ferestrele caselor şi grajdurilor, precum şi la porţile ogrăzilor, pelin și/sau ramuri verzi din copacii deja amintiţi. Atât prăjina, copacul, cât şi ramurile verzi, se numeau armindeni, maial sau maiagă, fiind considerate substitute ale unei străvechi divinităţi a vegetaţiei. Scopul acestei divinităţi era protejarea gospodăriei, a aşezării şi a ogoarelor de duhurile rele, extrem de active acum şi sub forma cumpenelor.
Potrivit etnologilor, copacul de mai sau armindenul semnifică „fertilitatea terestră și, prin extindere, fertilitatea cosmică”, având și rosturi apotropaice. Are o largă răspândire, fiind regăsit în mai toate țările Europei. Ion Taloș sugera că „arborele semnifică viață și e pus pe aceeași treaptă cu omul”; în acest sens, amintește de acele legende în care, la începutul lumii, copacii veneau singuri pe la casele oamenilor.
Prin unele zone, înainte de a se ieși la iarbă verde, se mai și lucra. Astfel se explică Ziua plugarilor și anumite însămânţări care se fac acum. Prin Şendreşti – Bacău se știa până nu demult că „unu mai îi ziua plugarului”. În această zi, oamenii își puneau pelin la brâu şi în pălărie, dar și la gâtul boilor, jug și plug, după care începeau aratul; uneori, boii erau afumați cu tămâie. Adesea se făcea o anumită milostenie instituită prin forța tradiției; se spune că „la Armindin, era obiceiul să se are pentru cini n-avea plug sau n-avea animale di tracţiune”, adică pentru cei sărmani și singuri, care „n-aveau puteri sî-şi ari: bătrâni, bolnavi, nevoiaşi ori văduve”.
De obicei, „Armindenul este ziua sămânţatului în grădină”. Prin Pojorâta – Suceava așa se explică faptul că „de Armindin, lumea începe lucru în grădină, sî margă bini pisti varî”. Acum îi bine să se semene fasole, castraveţi (numiți în Moldova pepeni), bostani, harbuji, varză, dar și flori, uneori chiar și cânepă. Tot acum „îi zâua pomilor, îi bini sî răsădeşti măcar un pom” în grădină şi-n cimitire. La Băbuşa – Vaslui se zicea, ușor ironic, că „dacă n-ai sămănat păpuşoiul pânî la Armindeni, poţi puni melesteul pi foc, nu mai ai nevoie de el, că nu se mai face mălai!”
De abia după ce aceste treburi erau gata se putea merge la marea petrecere... Țăranii din Hălceni – Iaşi știau până acum câteva decenii că la 1 mai „toţi oamenii ies la câmp, în crâng, în păduri, undi sî veselesc cu vin-pelin şî cu muzâci. Încing hora, beu, mânâncî”. Prin unele locuri exista chiar temerea că „dacî nu sărbătoreşti Armindenul, ai sî ai un nacaz”… Dacă se întâmpla să plouă, oricum se făcea petrecerea, acasă la gospodari sau la cârciumă… Interesant e că pe alocuri, Armindenul avea legătură cu obiceiul Mărțișorului: „Luau di la gât mărţişorul pus de întăi mart şî cu banul cela de argint sî cumpăra vin negru pregătit cu pelin verde”; „Atunci se bea mărţişorul, adicî sî faci un chef cu vin roşu împelinat”; „Se dezleagă mărţişorul de la gât ori di la mânî şî sî pitreci la pădure”.
Care erau ingredientele tradiționale ale zilei de 1 mai? Patru, cel mult cinci: iarbă verde din codri sau de pe imașuri, vinul (roșu sau negru) pelin, anumite bucate, bucuria și veselia, că doar nu era înmormântare… Câteva cuvinte despre fiecare.
Fascinația exercitată de culoarea verde de primăvară e evidentă în relatările de altădată; era obligatoriu ca scena acestor întâlniri-petreceri să fie iarba verde, fie aceasta prin poienile pădurilor sau la marginile lor, fie pe pajiştile înverzite din preajma satelor, fie în vii, acolo unde se aflau adesea și crame. Verdele este asociat cu viața, primăvara, tinerețea, speranța, bucuria, chiar cu nemurirea și produce asupra psihicului uman o acțiune de calmare și liniștire. B. P. Hasdeu remarca că multe cântece românești încep cu „Frunză verde” și sugera că ar fi o trăsătură etnică specifică legată de sentimentul înfrățirii cu natura.
Ieşirea oamenilor la iarbă verde pentru a bea vin roşu sau negru (niciodată alb!) cu pelin verde era echivalată cu „prinderea la sânge”. Se bea vin roşu pentru a deveni roşu la faţă ca vinul şi sănătos tot anul, considerându-se că în ziua de 1 mai se înnoieşte sângele. Credem că această practică își are originea într-o credință ancestrală, potrivit căreia „o dată cu reînnoirea sevei în arbori se schimbă și sângele tuturor viețuitoarelor”.
Vinul, de regulă roșu sau negru, pelin sau pelinaş se bea din oale de lut. De ce țineau oare strămoșii la această beție de 1 mai? O primă explicație, ușor amuzantă: „Se zice că în această zi pelinul este mai dulce”… Răspunsurile practicanților din trecut erau diverse. Cele mai multe vizau primenirea, împrospătarea, schimbarea sau înnoirea sângelui, după care urmau altele privitoare la înnoirea maiului, adică a ficatului; o altă serie semnificativă de răspunsuri aveau legătură cu sănătatea participanților: „Sî n-aibî junghiuri toatî vara”; „Ca sî nu ti prindă frigurile”; „Ca să nu te doară şalele şi să ai putere la treabă”; „Vor fi peste an roșii în obraji”; „Ca sî ai spor la lucru toată vara”; „Ca sî fie iuţi la treabă”; „Ca să fie sănătoşi, harnici şi să poată munci bine pisti an”; „Ca sî prindim puteri”; „Omu sî hii tari” ș.a. Oricum, etnologii au asociat întotdeauna vinul, în special cel roșu, cu sângele; vinul este considerat o băutură de origine celestă, simbol al veseliei, dragostei, dar și al adevărului (In vino veritas nu?), fiind legat de cunoașterea absolută.
Pelinul era folosit acum în toate variantele sale: mic, roșu, negru, pelinița ș.a. Nu era pus doar în vin, ci și la streașina casei sau la stâlpii porților; femeile, mai ales, îl așezau la brâu, sub bârneţe, în partea dreaptă, ori în sân, dar şi sub pernă și în așternut, ziceau ele pentru a nu le necăji Rusaliile, ca să fie sănătoase şi agere toată vara sau spre a fi ferite de vrăji. Cert este că atunci când au dispărut bârnețele, pelinul a continuat să fie pus la buzunare sau la fustă…
Ivan Evseev socoate că românii pun pelin în vin după exemplul grecilor antici, care îl foloseau ca adaos la prepararea acestei licori, atribuindu-i proprietăți întăritoare, vindecătoare sau apotropaice. Oamenii de știință au descoperit că uleiul eteric, azulena, absintina și substanțele tanante pe care le conține pelinul justifică din plin utilizarea sa în cadrul acestor sărbători.
Bucatele nu erau prea multe, dar cu siguranță erau apetisante: pâine, friptură de miel, caş dulce sau proaspăt şi ceapă nouă sau verde. Legătura cu sărbătoarea pascală e evidentă, dar sesizăm și alta, la fel de puternică, cu energiile noului anotimp, simbolizat prin caș și ceapă.
Ieşirea la iarbă verde era acompaniată adesea şi de lăutari, bucuria și veselia trebuind să fie nota generală a zilei de 1 mai: „Armindeiul esti o pitreceri la câmp cu bucate, vin pelinat şi jocuri pe iarbă verde”, „Oamenii şuguiesc cu fimeili, îşi ureazî noroc la câmp, iar sara joacă”, „Sî duc la păduri cu muzîcî şî pitrec pânî sara”, „Petrec acolo, pe iarbă verde”, „Sî făceu hori, sârbe, jocuri, cu muzicanţi, petrec alături de prieteni buni şi de lăutari”… Desigur, făcând așa acum, își doreau ca această stare de spirit să se prelungească și peste vară. Uneori, aceste petreceri câmpenești erau sistate dacă 1 mai cădea într-o zi de sec sau în Postul Mare.
Trăită sub semnul fertilizator al Armindenului, sărbătoarea de pe 1 mai era una a bucuriei, amintind de începutul Anului Nou de primăvară, când natura „exploda”, iar oamenii erau contaminaţi de această răbufnire violentă a vegetaţiei. Să dea Domnul să plouă-n fiecare lună mai spre a avea mereu mălai!"
Sursa: Muzeul etnografic al Moldovei
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...QQ&oe=627415A6
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...6g&oe=627429D8
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Qg&oe=62759FBE
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...CQ&oe=6273F923
-
https://www.youtube.com/watch?v=AUwwHLth4jk
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...tg&oe=629475E0
Plenitudinea şi binefacerea adusă de contact, când oamenii sunt împreună, îi scapă unei omeniri ai cărei membri nu se iau în considerare şi nu se tratează reciproc decât ca obiecte.
...
Pentru că oamenii nu îşi arată îndeajuns între ei,
chiar şi pe plan fizic,
o fraternitate întemeiată pe Fiinţa esenţială,
suntem înconjuraţi de oameni frustraţi şi îngheţaţi.
Peste tot, ca printre gratiile unui grilaj,
se întind mâini în căutarea altor mâini
care să le ia cu afecţiune.
Când, pe neaşteptate, aceasta se produce,
barierele cad dintr-o dată şi
o inimă îngheţată se topeşte în caldul curent al vieţii.
Dar aceasta se întâmplă foarte rar.
K.G. Durckheim
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...YA&oe=62744949
" Pentru a iubi cu adevărat trebuie să ai înţelegere.
Înţelegerea înseamnă să percepi profunzimea întunericului, a durerii şi a suferinţei celeilalte persoane.
Crearea fericirii este o artă ".
Thich Nhat Hanh
http://www.citatepedia.ro/image_text...C+iar+oamenii+
http://www.citatepedia.ro/image_text...+ce-i+iubirea.
http://www.citatepedia.ro/image_text...ral+respectul.
-
https://www.youtube.com/watch?v=8onomHbyamY&t=19s
https://4.bp.blogspot.com/-lPOtzij-B...25282%2529.jpg
Nu este niciodată singur Cine este în companie de gânduri nobile.
Arthur Schopenhauer
https://4.bp.blogspot.com/-4IMRb3NvQ...28101%2529.jpg
" Timpul merge în același ritm;doar sentimentele au viteze diferite. Fiecare zi poate fi o viață întreagă sau o bătaie de inimă , depinde cu cine o petreci."
Fredrik Backman
https://3.bp.blogspot.com/-3Pi0DkRsB...52829%2529.jpg
https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.n...88&oe=5C846F9D
Fii destul de curajos să trăieşti în mod creativ. Locul creativ unde nimeni altcineva n-a mai fost vreodată.
Alan Alda
https://1.bp.blogspot.com/-La4gSuCgy...52831%2529.jpg
"Dincolo de speranţă m-a aşteptat suferinţa , dincolo de suferinţă m-a aşteptat poezia , dincolo de poezie nu există nimic".
Ioanid Romanescu
https://1.bp.blogspot.com/-HE2z9LoMD...52866%2529.jpg
„Nimeni nu a reușit să măsoare, nici măcar poeții, cât poate inima să ducă.”
Zelda Fitzgerald
http://contesurtoi.be/wp-content/upl...4/10/photo.jpg
Trebuie să ai gânduri dulci și minunate. Ele vor fi cei care te vor ridica în aer.
Peter Pan
https://4.bp.blogspot.com/-k9fTSqCdc...52859%2529.jpg
Christine Ellger, Art Photographer
-
https://www.youtube.com/watch?v=jjndYwxNpak
https://images.squarespace-cdn.com/c...0b65744d/2.jpg
“Cum să fac să nu o iau în brațe
când o văd trecând prin univers ?
îmi fac o listă:
de pus mereu în buzunar un trotuar de rezervă, când o văd
că se apropie de mine scot trotuarul și trec pe partea cealaltă
mă prefac neatent, întorc capul spre zid mă zidesc în el
trec prin zid
sau:
mă întorc brusc și o iau la fugă înapoi, toată lumea va înțelege,
(am uitat ceva esențial, undeva, cu zece douăzeci treizeci
de ani în urmă, fug înapoi spre copilărie)
sau, și mai bine, când o văd că se apropie de mine
îmi ridic brațele, le transform în aripi, descopăr brusc
că sunt capabil să zbor, la revedere, Domnișoară
nu mai sunt obligat să mor dacă nu vă iau în brațe
sau, și mai bine, nu mă mai nasc, nu mai scriu nimic
nici măcar acest poem nu mai există
nu, nu pot să-i fac asta, ea trăiește cu un poem pe zi
mai bine mă prefac în poem
se va parfuma cu mine, se va lipi de mine la micul dejun
mă va citi poate de mai multe ori…”
Matei Vișniec
https://i.pinimg.com/736x/ad/1a/96/a...fd7f28c3f8.jpg
https://i.pinimg.com/originals/0f/20...395de26fa2.jpg
Nathaniel @Femalepentimento
-
https://www.youtube.com/watch?v=BwdifWxHKpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...HA&oe=62740B3F
"Pentru a cuceri scopul și pentru a realiza transformarea, ai nevoie de un sacrificiu. Pentru a realiza ceea ce este nou, vechiul trebuie abandonat, cel puțin în parte. Este principiul antic al "mori ca sa devii! "".
Kenower W Bash - Vise pentru copii
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Hw&oe=6275C9F0
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ew&oe=6275607E
https://www.facebook.com/permalink.p...10113557271549
-
https://www.youtube.com/watch?v=beufowtGQ2E
https://www.youtube.com/watch?v=rn4gylGDjjU
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ow&oe=6274529F
Eşti cea mai frumoasă poezie
Eşti cea mai frumoasă poezie
Tocmai pentru că nu crezi în versuri,
Crezi în tine şi în libertatea ta
Fără constrângeri, fără graniţe,
N-ai putea să te conformezi
Unor rime, fie ele şi reuşite,
Eşti cea mai frumoasă poezie
Fără măcar să-ţi pese
Cine îţi e poetul.
Habar nu ai câtă poezie poţi să-mi dai
Habar nu ai câtă poezie poţi să-mi dai
Prin porturi vechi, prin salbe
Prin arcuri peste timp, prin cai
Alergând prin foaie verde de susai
Străbătându-mi toate gândurile albe,
Prin albul umerilor, spumă-n halbe
Băute pe nemâncate, pe nerăsuflate,
Habar nu ai câtă poezie poţi să-mi dai
Prin zâmbetul tău din colţul gurii
Prin fâstâceala din mijlocul naturii
Atunci când te joci cu ecuatorul
Şi-n podul palmei ai nord polul
Spălându-mi visele cu promoroacă
Toate gândurile albastre ca să-mi treacă,
Habar nu ai câtă poezie poţi să-mi dai
Din somnul de frumuseţe de după-amiază
Când toţi pisoii torc şi visează
Că beau ceai verde japonez cu iasomie
Şi scriu cu pernuţele în aburul din geam o poezie
Despre coşul de răchită plin de gheme,
Despre felul de a mă iubi fără a te teme,
Habar nu ai câtă poezie poţi să-mi dai
Când mai devreme, când mai târziu
La braţ cu toamna te plimbi prin Cişmigiu
Fluierând a dragoste, dar şi a nepăsare,
Şi mirosind a gând şi a covrigi cu sare
Mă cauţi ca pe-un pierdut prin buzunare
Prin focul stins demult prin felinare.
Habar nu ai câtă poezie poţi să-mi dai.
Marius Tuca
https://www.versuri.club/search.php?keyword=marius-tuca
https://lyricstranslate.com/ro/mariu...83-lyrics.html
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...pg&oe=6275003F
-
https://www.youtube.com/watch?v=00fx52mE5Is
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...BA&oe=6296CA87
Înainte de a merge la culcare în fiecare seară, găsește o modalitate de a-ți îndepărta grijile. Șoptește-o într-o scrisoare sau scrie-o într-un jurnal, apoi pune-o deoparte și uită de ea. Este posibil ca dimineața să fie mult diminuate sau chiar să dispară.
Paul Wilson
https://i.pinimg.com/736x/55/a3/39/5...9bfce61e36.jpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...lw&oe=6276CD23