-
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=2AzpHvLWFUM&t=3s
https://www.ziarulmetropolis.ro/wp-c...pg&w=815&h=500
Bel-Esprit
”Să dai, să dai, iată marea fericire a vieţii. Să dai mai ales la timp, fiecare lucru la vremea lui. Să dai râsul, să dai lacrimile... să-ţi trăieşti aventurile, să-ţi trăieşti durerea... să înhaţi raza de bucurie care fuge, să-ţi arăţi dinţii frumoşi în râsul pe care nişte ochi umezi ţi-l cerşesc, şi apoi să plângi nebuneşte, din toată inima, sătulă de bucurie! Să plângi un timp... şi apoi să râzi!”
Panait Istrati (n. 10 august 1884 - d. 16 aprilie 1935)
Și ca să ne minunăm încă o dată de cât de mică e lumea și ce frumos o rotunjesc artiștii ei, trebuie să trag un pic focul la oala noastră, românească, și să amintesc că personajul Zorba din romanul lui Nikos Kazantzakis este inspirat de Panait Istrati al nostru, iar România era pentru el, Zorba, raiul pe pământ.
https://bel-esprit.ro/all-in-one-david-garrett-azi-zorba.../
ALL IN ONE -DAVID GARRETT – AZI ZORBA GRECUL
https://i0.wp.com/bel-esprit.ro/wp-c...00%2C284&ssl=1
Sirtaki-ul dansat de Zorba Grecul – eroul emblemă a libertății al lui Nikos Kazantzakis – nu numai că trezește, dar provoacă o adevărată descătușare de trăiri și exaltări ținute în frâu și eliberate într-un amestec de mișcări lente (syrtos) și rapide (pidikhtós) care se spiralează într-un ciclon de bucurie și chef de viață.
El poate fi oricine. Poate lua orice formă și orice conținut. Cu atitudinea, parfumul și eu-ul acordate perfect.
Poate fi Beethoven, Eros Ramazotti, Schubert, Queen, Vivaldi, Beatles, AC/DC, Whitney Houston, Carlos Gardel, Guns n’ Roses, Bach, Vaya con Dios, Chopin, Paganini … și numai Dumnezeu mai știe cine. Pentru că este creația lui.
ASTĂZI – ZORBA GRECUL!
Sirtaki are rădăcini cretane și a fost creat special în anul 1964 de către coregraful Giorgos Provias, pe muzica lui Mikis Theodorakis, pentru filmul „Zorba Grecul”, ecranizarea romanului cu acelasi nume al lui Nikos Kazantzakis (bun prieten cu Panait Istrati) în regia lui Mihalis Kakogiannis.
Și ca să ne minunăm încă o dată de cât de mică e lumea și ce frumos o rotunjesc artiștii ei, trebuie să trag un pic focul la oala noastră, românească, și să amintesc că personajul Zorba din roman este inspirat de Panait Istrati al nostru, iar România era pentru el, Zorba, raiul pe pământ.
Răzvan Exharcu rezumă minunat toate astea spunând că ”Înainte ca toată omenirea să danseze ca Anthony Quinn, au existat doi oameni care au trăit fiecare o parte din miticul personaj. Unul era un țăran grec, Ghiorghios Zorba, cel care a inspirat învelișul. Celălalt, sufletul, era Panait Istrati.”
Iar azi, vioara lui David Garrett (re)învie sentimentul universal de apartenență la frumos, însoțit de bucuria lucrurilor simple, trăită aproape sălbatic, cu fiecare răsuflare, în fiece clipă.
https://i0.wp.com/bel-esprit.ro/wp-c...00%2C100&ssl=1
Luminița Giurgiu
Aș vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările și ieșirile, când și cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec așa, pur și simplu, prin mine.
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart și prin acoperiș răzbește ploaia, am dat bir cu fugiții. Sunt acum, și eu, un Dor.
https://i1.sndcdn.com/artworks-00005...9-t500x500.jpg
https://1.bp.blogspot.com/-MdzYd9ndI...greek-1964.jpg
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=tQmT28wtdII
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...jg&oe=6260509F
Asa sunt ele, sufletele frumoase.
Traversează o mie de nopți și strălucesc mai mult decât un milion de răsărituri.
Gabriela Pannia
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Qg&oe=62603139
Pentru că în cele din urmă
despre asta este viața
Căutare perenă a luminii.
Pin Monia
https://assets.community.lomography....f7857a01c86885
-
https://www.youtube.com/watch?v=whIxf0ovt84
https://t3.ftcdn.net/jpg/02/61/13/90...8jlJP7eemY.jpg
Oamenii sunt ca anotimpurile!
Unii sunt vioi, fragili, plini de speranță. Au un parfum amețitor, te „îmbată” doar stând alături de ei. Au energie și muguri, mii de muguri. Flori mărunte și delicate. Au răceala ultimelor zăpezi și căldura blândă a soarelui. Au tandrețe. Sunt oamenii - primăvară.
Alții sunt aprigi, fierbinți, vulcanici, plini de pasiune. Le simți arșița în obraji și pe buze. Au culoare, parfum discret, au toropeala soarelui de amiază și irascibilitatea furtunilor de vară. Ei sunt oamenii - vară.
Oamenii melancolici, visători, oamenii care au în ei un iz de tristețe, de speranță ruptă și înnodată de prea multe ori. Oameni plini de culoare, de parfum amețitor de fructe coapte, oameni cu brațe deschise printre care se strecoară lumina. Nu orice fel de lumină, o lumină blândă, caldă. Oameni calzi, roditori, dar cu ploi reci, năvalnice și persistente. Oamenii - toamnă.
Şi mai sunt oamenii luminoși dar reci, probabil au luptat cu prea multe dezamăgiri și își păstrează restul de căldură doar în interior. Tăcerea este felul lor de a vorbi. Tac și seamănă lumină. Ei sunt viscole aprige, țurțuri de gheață și Crăciun. Le este greu să își arate iubire, dar când o fac, oferă totul. Tot! Oamenii - iarnă.
Naivul, "Oameni - anotimpuri"
https://i.pinimg.com/originals/32/72...9c89046696.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=HpTvz7sL0R0&t=1s
https://1.bp.blogspot.com/-1a3dTZVrM...52852%2529.jpg
Domnişoară de altădată
Domnişoară de altădată,
Caut frumuseţea ta
Şi n-o găsesc prin lume,
S-a pierdut, s-a ascuns
Ori poate s-a risipit
Prin visele bărbaţilor
Care nu te-au avut,
Semănai cu femeile toate
Şi cu niciuna,
Frumuseţea ta de modă veche
Ascunsă în buzunarul unui ceas
Cântată în şoaptă, în neştiute existenţe
Bântuie corzile mele de sânge
Şi s-a acordat cu dinlăuntrul,
E prizoniera eului,
Fugară prin jungla profunzimilor,
Sunt un posedat al ei,
Nu ştiu ce descântec
M-ar putea reda libertăţii
De a o distinge
De a o asemui, de a fi neasemuită,
Să-mi răvăşească retinele doar
Să nu-mi arunce în gol toţi fiorii,
Domnişoară de altădată,
Caut frumuseţea ta
Şi n-o găsesc prin lume
Pluteşte pe aerul prizat odată
Aerul tare îmbătat de parfumul tău
Ca de o gură de amor,
O caut prin femei necunoscute
Prin gesturile lor nevăzute
Când sunt singure în faţa oglinzii
Văzându-se doar pe ele
Dar închipuindu-şi că le vede tot restul lumii,
Iei chipul fiecăreia
Şi-l îmbraci cu aerul tău
Cu micile detalii ale dragostei,
Alteori îţi simt profilul
Bătut în adn-ul meu
Ca pe o monedă antică,
Te învârţi în mine
Şi nu cazi niciodată
Zborul ochilor tăi împarte lumină
Şi vine viaţa s-o tragă în piept,
Domnişoară de altădată,
Caut frumuseţea ta
Prin ceaţa dimineţilor
Care se întreabă ce e cu ele
Ce e cu tine, ce e cu noi,
Prin trenuri pierdute,
Şi o găsesc şi n-o găsesc,
E o frumuseţe rătăcită
Prin tăceri uitate, ascunse
Nu se lasă scrisă, descrisă,
E liberă, sălbatică, nepictată
De pictorii pieţelor romantice,
Muzeele ar dori-o expusă
În rame, în vitrine, în vitralii,
Dacă ar avea identitate
S-ar bate pe ea marii colecţionari ai lumii,
Domnişoară de altădată,
Caut frumuseţea ta
Şi rezist eroic să n-o găsesc
La o adresă derizorie
Câteva străzi mai încolo,
Aşteptând cuminte la fereastră,
Domnişoară de altădată.
Marius Tucă
https://media.artsper.com/artwork/1189065_1_m.jpg
https://i.pinimg.com/736x/86/8c/7d/8...be86f62d30.jpg
https://www.artpeoplegallery.com/wp-...-1-597x800.jpg
https://images.saatchiart.com/saatch...HSC00002-7.jpg
https://ego-alterego.com/wp-content/...C3%A9ron17.jpg
https://i.pinimg.com/736x/77/37/b3/7...art-jeanne.jpg
https://media.artsper.com/artwork/1189068_1_m.jpg
https://www.artmajeur.com/medias/sta...2_p1050848.jpg
https://2.bp.blogspot.com/-JMfpWCPf-...52815%2529.jpgJeanne Saint Cheron Paintings
-
[https://www.youtube.com/watch?v=ro5QOwmQOMQ
https://mymodernmet.com/wp/wp-conten...t-jahns-11.jpg
''De ce cauți bucurie în afara ta? Nu știi că o poți găsi doar în inima ta? "
Rabindranath Tagore
https://petapixel.com/assets/uploads...1/jpeg-101.jpg
„Imagineaza-ti cum ar fi sa traiesti fara teama, fara judecata, fara invinovatire, fara vina, fara rusine.
Imagineaza-ti ca doar fiind tu insuti, esti fericit, si ca oriunde mergi, raiul merge alaturi de tine, fiindca tu esti raiul. Imagineaza-ti cum ar fi sa traiesti o astfel de libertate.”
Don Mihuel Ruiz
https://theawesomedaily.com/wp-conte...tions-23-1.jpg
https://www.popwebdesign.net/popart_...rt-Jahns-6.jpgRobert Jahns photography
-
https://www.youtube.com/watch?v=i7mlhv80A_k
https://images.fineartamerica.com/im...evin-adams.jpg
''Avem nevoie să îl găsim pe Dumnezeu, iar Dumnezeu nu poate fi găsit în zgomot şi agitaţie. Dumnezeu este prietenul tăcerii. Observă cum natura – copacii, florile, iarba – cresc în tăcere. Observă cum stelele, lună şi soarele se mişca pe cer în tăcere.''
Maica Tereza de Calcutta
https://www.digitalphotopro.com/imag...oodworth/5.jpg
Avem o singură şansă de ieşire din criza în care în*trea*ga omenire este implicată: să optăm pentru o adevărată re*naştere spirituală. Cu alte cuvinte, să trăim în armo*nie cu Dumnezeu, cu noi înşine, cu semenii şi cu natu*ra.
Dumitru Constantin Dulcan
https://adamwoodworth.com/wp-content...uger_Falls.jpgAdam Woodworth Photography
-
https://www.youtube.com/watch?v=9sLHj4-M3f8
http://webcultura.ro/wp-content/uplo...2/eu-liric.jpg
Singurele lucruri pe care le iei cu tine când părăsești această lume sunt doar cele pe care le-ai împachetat cu timpul în sufletul tău...
Ce ai împachetat astăzi în sufletul tău? Un zâmbet, o îmbrățișare, o rugăciune?
Hrisostom Filipescu
https://www.drumulsprecentru.ro/wp-c...6475994766.jpg
Sufletele noastre vin dintr-o lume mai bună, de aceea ne este nouă așa de dor de stele...
Nikos Kazantzakis
https://www.felicitaripersonalizate....tebuna1426.png
https://cdn.pixabay.com/photo/2019/0...48_960_720.jpg
-
[COLOR=var(--primary-text)]https://www.youtube.com/watch?v=hstE5SmQiQQ
https://www.manager.ro/dbimg/articol...ilor_94561.jpg
Duminica Floriilor este ziua in care praznuim Intrarea Mantuitorului in Ierusalim. Intra smerit, calare pe manzul asinei, implinind astfel profetia lui Zaharia: "Bucura-te foarte fiica Sionului, veseleste-te fiica Ierusalimului, caci iata Imparatul tau vine drept si biruitor, smerit si calare pe asin, pe manzul asinei" (Zaharia IX, 9). Multimea l-a intampinat cu ramuri de finic si cantari de bucurie: "Osana Fiului lui David; binecuvantat este Cel ce vine intru numele Domnului! Osana intru cei de sus!" (Matei 21, 9).Mantuitorul este primit cu atata entuziasm de multime datorita invierii lui Lazar din mormant, minune sarbatorita in sambata dinaintea Duminicii Floriilor. Biruinta Sa asupra mortii lui Lazar prevesteste biruinta asupra propriei morti. Din acest motiv de Florii purtam ramuri de salcie inmugurite, simbol al biruintei vietii asupra mortii.
Continuare :Duminica Floriilor CrestinOrtodox.ro
https://www.capital.ro/wp-content/up...1-1024x576.jpg
https://jurnalfm.ro/wp-content/uploa...e-florii-5.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=sFyeV8xzNFE
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...iA&oe=6260FF53
Iulia Gorneanu - autor
DUMINICA FLORIILOR
La mulți ani, dragii mei cu nume de flori!
Dintotdeauna plantele au avut un rol fundamental în marcarea ritmului cosmic, fiind considerate orologiile vegetale ale anului. Sărbătoarea Floriilor poartă amintirea vechilor festivități romane dedicate zeiței Flora, cea care aducea primăvara și dăruia oamenilor semințele, nectarul și mierea. Flora, zeiţa sabină a înfloririi, era venerată ca Flora Mater, mamă a primăverii, a naşterii noului ciclu vegetal.
Duminica Floriilor vine imediat după Sâmbăta lui Lazăr, sărbătoare religioasă grefată și ea pe incantațiile unei străvechi ceremonii de renaștere a naturii, prin moartea și învierea unui zeu autohton al vegetației.
Biserica ortodoxă celebrează astăzi Intrarea Mântuitorului în Ierusalim, unde a fost întâmpinat cu flori și ramuri de finic, după minunea învierii din morți a lui Lazăr. În amintirea acestui moment, oamenii duc la biserică ramuri de salcie spre a fi sfințite, transferându-li-se astfel proprietăți apotropaice, de propițiere și purificare, valabile pe durata întregului an.
SACRALITATEA SALCIEI
Substitut fitomorf al zeiței Flora și totodată al ramurilor verzi cu care a fost primit Iisus în Ierusalim, salcia devine unul dintre principalele elemente vegetale investite cu sacralitate.
După sfințirea ramurilor de salcie, oamenii le pun în casă la icoana Maicii Domnului și în „locurile-prag” din gospodărie. Le păstrează tot anul și le folosesc în caz de furtună, pentru vindecarea anumitor boli, pentru sporul semănăturilor și al stupilor, pentru descântece.
Salcia e bună de leac, e bună de dragoste, de sperietură, de trăsnet, de cutremur. Mugurii de salcie, mâțișorii, se pun în scaldă, se pun sub pernă, se pun în hrană, în pământ, în foc. Se pun pe morminte, pentru tihna morților. Din ramurile de salcie se fac coronițe și salbe (din nou avem de-a face cu gesturi ritualice precreștine), cercul fiind un binecunoscut simbol solar.
INTERDICȚII
Sărbătoarea Floriilor aduce numeroase interdicții: nu-i bine să-ți speli părul ca să nu încărunțești înainte de vreme, nu-i bine să faci curat, nu-i bine să lucrezi, că altfel îți merge rău tot anul.
Bătrânii spun că de Florii nu ai voie să plantezi sau să semeni nimic, deoarece vor răsări doar flori și nimic nu va face fruct, nu ai voie să mănânci urzici, pentru că astăzi au înflorit și fac nuntă.
Iar dacă se întâmplă să culegi flori în această zi atât de specială, trebuie să le ceri iertare pentru că și ele au sufletul lor...
Foto - Al. Bellu
https://www.cosminnasui.com/wp-conte...35-x-18-cm.jpg
alexandru bellu
-
https://www.youtube.com/watch?v=17JRSUKPAOM
https://i.pinimg.com/originals/93/e6...1ce92197d5.jpg
Floriile
Vasile Alecsandri
Iată zile-ncălzitoare
După aspre vijelii!
Vin Floriile cu soare
Şi soarele cu Florii.
Primăvară-ncântătoare
Scoate iarba pe câmpii
Vin Floriile cu soare
Şi soarele cu Florii.
Lumea-i toată-n sărbătoare,
Ceru-i plin de ciocârlii.
Vin Floriile cu soare
Şi soarele cu Florii.
Copiliţă, nu vrei oare,
Nu vrei cu mine să vii,
Când Floriile-s cu soare
Şi soarele cu Florii?
Să culegem la răcoare
Viorele albăstrii?
Hai! Floriile-s cu soare
Şi soarele cu Florii.
Eu ţi-oi da de orice floare
Mii de sărutări şi mii.
Hai! Floriile-s cu soare
Şi soarele cu Florii.
Iar tu dulce, zâmbitoare,
Te-i face că te mânii…
Hai! Floriile-s cu soare
Şi soarele cu Florii.
https://andreipartos.ro/wp-content/u...4/04/flori.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=eMHGubnQK1M
https://www.cotswoldposypatch.com/wp...r2-900x450.jpg
"Florile mi-au vorbit mai mult decât aș putea mărturisi prin vorbe. Ele sunt hieroglife ale îngerilor, iubite de toți oamenii datorită frumuseții lor, deși există câțiva care pot descifra fragmente ale înțelesului lor."
Lydia M. Child
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Og&oe=6251885A
,,Să trăiești nu este suficient.Trebuie să ai soare, libertate și o floricică."
H. C. Andersen
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n..._g&oe=62607B5E
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...jw&oe=62718615
-
https://www.youtube.com/watch?v=i7_oLwzzOjk
https://storage0.dms.mpinteractiv.ro....jpg?width=620
FLORII – Vasile Voiculescu
Era o vreme dulce cu aburi pe zăvoaie
Şi dangăte de clopot în turlele de fer,
Cântau în prag cocoşii prevestitori a ploaie
Cu gâturile-ntinse spre apele din cer.
Pe măgurile negre cu poalele jilave
Mijea un fir de sate răznite de la drum,
Ieşeau pe brânci din iarnă cătunele buhave
Şi îşi scoteau la soare căciulile de fum.
Departe pe pârloage, băjenărind uitate,
Un pâlc de capre albe îngenunchea umil;
Suind spre grinduri, cârduri de vite-ngândurate,
Păşeau ascultătoare de-un câine şi-un copil.
O paşnică tristeţe punea fără de ştire
În orice coş de piepturi un suflet nencăput;
Lumina sta pe uliţi, râdea prin cimitire,
Dar se sfia să intre în casele de lut!
Pe Domnul primăverii îl aştepta pământul,
Isus venea cu iarba. Şi sălciile-n vad
Din bumbi de muguri proaspeţi îşi descheiau veşmântul
Şi-n cale ploconite i-l aşterneau, plocad.
https://static4.libertatea.ro/wp-con...riile-2022.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=QNfNgcGAEfo
https://www.catchy.ro/wp-content/upl...2078929340.jpg
Rugă pentru Duminica Floriilor
de Ion Minulescu
Dezleagă-mă, Părinte, de ce-am jurat să fiu
Și iartă-mă că-n viață n-am fost decât ce sunt -
Un cântec prea devreme, sau poate prea târziu,
Un ropot scurt de ploaie
Și-un mic vârtej de vânt...
Dezleagă-mă de vina de-a fi-ncercat să fac
Granit din cărămidă
Și bronz din băligar,
Colan de pietre scumpe din sâmburi de dovleac
Și-un Pegas cu-aripi duble din clasicul măgar...
Și iartă-mă că-n viață n-am fost decât așa
Cum te-am văzut pe tine -
C-așa credeam că-i bine!...
Dar azi, când văd că-i altfel de cum am vrut să fie,
Stropește-mi ochii, Doamne, cu stropi de apă vie,
Retează-mi mâna dreaptă
Și pune-mi strajă gurii,
Alungă-mi nebunia din scoarțele Scripturii
Și-apoi desprinde-mi chipul de pe icoana Ta
Și fă să uit c-odată am fost și eu ca Tine!...
https://cdn.knd.ro/media/521/2861/57...lor-salcie.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=znzmn1yB-lU
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...LQ&oe=62620586
Ziua de ieri s-a ținut după mine, crezând,
Ca un câine flămând,
Că e legată cu ceva, cu vreo curea,
Cu vreo frânghie, de viața mea
Și la o răspântie cu statui
S-a întors, văzând că nu-i.
Cine și-a pierdut o zi cât o viață,
S-o caute repede.
Se înnoptează.
Se lasă ceață.
Tudor Arghezi
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...5g&oe=62615558
-
https://www.youtube.com/watch?v=6IovCMChu_M
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...EQ&oe=62623A96
„Nu insista
floarea nu înflorește
inaintea timpului.
Nici măcar dacă cerșești
chiar dacă încerci să-i deschizi petalele
chiar dacă îl inundați cu raze de soare.
Nerăbdarea ta
te împinge să cauți primăvara
atunci când trebuie doar
îmbrățișează-ți iarna"
AdaLuz Márquez
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...CQ&oe=6260A4E9
-
-
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=Ay4XS00IszI
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...QQ&oe=62646D95
Iulia Gorneanu - autor
SĂPTĂMÂNA MARE. MARȚEA SEACĂ - POST ȘI PRACTICI MAGICE
Calendarele populare se află din nou sub semnul creștinismului folcloric, dominat de sincretismul de netăgăduit al elementelor creștine și precreștine. Sunt șapte zile cosmice în care timpul se degradează progresiv, se întorc acasă sufletele morţilor, se închide Raiul iar Mântuitorul este trădat, chinuit şi ucis.
După trei zile de haos şi întuneric, în care omenirea rămâne fără protecţie divină, se înfăptuiește miracolul Învierii Domnului, urmat de actele de purificare din Săptămâna Luminată.
În toată această perioadă se fac sacrificii animale, se prepară alimente rituale, se aprind lumini, se crede că animalele vorbesc și comorile ard. Țăranii îi spun Săptămâna Mare și respectă toate cutumele impuse de cel mai intens timp festiv de peste an.
Săptămâna a început cu LUNEA MARE, urmată astăzi de MARȚEA SEACĂ, deschizătoare a unei adevărate serii de șapte/nouă marți „rele”, cunoscute sub denumirea de „Oloagele”. În aceste zile, celebrate prin nelucrare ca să nu „sece” laptele și grânele, se practica scalda rituală pentru a „seca” toate bolile.
Ceea ce se cunoaște mai puțin este faptul că, la fel ca în cazul tuturor sărbătorilor de la noi, miracolul Învierii lui Iisus Hristos s-a suprapus peste rituri străvechi de renaştere şi reînviere, provocate de explozia de lumină şi viaţă din anotimpul cald. Momentul Pascal celebrează deopotrivă misterul creştin al Învierii Mântuitorului, precum şi pe cel al regenerării naturii odată cu primăvara.
În „Calendarele Poporului Român”, Antoaneta Olteanu susține ideea unei „adevărate Săptămâni Negre, demonizate prin excelență în întregul ei”, aducând nenumărate și convingătoare argumente mito-folclorice. La popul opus, etnologul Marcel Lapteș vorbește despre o săptămână miraculoasă și fastă, în care se deschid cerurile iar Dumnezeu coboară pe o scară de ceară printre noi.
Pagină din albumul ROMANIA, autor Kurt Hielscher, Leipzig/F.A. Brockhaus/1933
https://i.pinimg.com/originals/3e/a3...2ac3b63bd8.jpg
https://i.pinimg.com/550x/ce/8e/70/c...45c23c96cd.jpg
https://editiadedimineata.ro/wp-cont...-Hielscher.jpg
https://www.muzeuldefotografie.ro/wp...2014/02/14.jpg
albumul ROMANIA, autor Kurt Hielscher, Leipzig/F.A. Brockhaus/1933
-
https://www.youtube.com/watch?v=AERBQ3rHgTo
https://i.ytimg.com/vi/VjZqaJF-hxI/maxresdefault.jpg
Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş
În Săptămâna Mare era pregătire la fiecare casă. „Făceu curățănie, era rudă la orice săracă erau un lipideu, două pă rudă. Să spăla tăt ce era pă rudă, că îs tăte grămadă, puse una păstă alta, trebe spălate, răsuflate că le mănâncă moliile. În cergă și lipideu nu intră aeru.” (De la Maria Ștețiu, 57 ani, Mănăstirea)
La începuturi, vâltorile au fost folosite pentru spălarea lânii de oaie. De aceea vâltorile au fost asociate, în special, cu zonele în care preocuparea principală era creșterea animalelor, mai ales creșterea oilor. Orice gospodină știa că grăsimea de oaie se curăța cel mai bine cu apă rece. Astfel, apa rece care cade peste țesăturile din lână sau peste lâna netoarsă scoate orice urmă, orice pată de grăsime.
„Tătă lumea o vânturat demult. Erau sfetăre de lână, erau cerge, erau purici, api mere cu ele la vâltoare. De aieste groase de lână nu putéi spăla decât la vâltoare. Nu pé erau multe vâltori, două, tri înt-un sat. Și să plăté la cine grijé de ele. Că mai trebe reparate, să mai rump scândurile. Ducéi sopon de casă din ăla ce-l făcem din porc, din unsoare de porc. Puném cerga odată, o scotém și o soponém și api avém perie, de nu, i-am dat drumu așé iară acolo. Lână, țoluri, țeptare ducém. Le mai și lăsam acolo să să usuce. Merem cu caru să le ducem sau cu căruțu. Și de-a umăr am dus pă u rudă de căptiță, una nainte, una napoi și ruda plină de haine.” (De la Anuța Burnar, 76 ani, Mănăstirea)
https://static.xx.fbcdn.net/images/e....5/16/270d.png Corina Isabella Csiszár
https://static.xx.fbcdn.net/images/e...5/16/1f4f7.png Gabriel Motica
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...aQ&oe=62633FB4
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=jWyGUEU0RFM&t=44s
https://www.youtube.com/watch?v=_S9bVkLVFK0
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...UA&oe=62605E5F
''Chiar dacă lumea pare că se destramă, nu trebuie să permitem nimănui să ne ia bucuria de a trăi.''
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...dw&oe=6263DA7E
Coboară în inimă și fii blând cu tine, fii delicat cu ce găsești acolo și întoarce-te de câte ori simți nevoia!
Dăruiește celor din jur, tot ceea ce ți-ar plăcea ție să primești...
Hrisostom Filipescu
https://c4.wallpaperflare.com/wallpa...er-preview.jpg
În ciuda tuturor, păstrez convingerea că iubirea, pacea, blândețea și bunătatea sunt forța care este mai presus de orice putere.
Albert Schweitzer
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...vQ&oe=6262FC25
Ramura de liliac este culoarea care se roagă,
este parfumul care se răspândește,
este lumina care țese pământul cu cerul.
Fabrizio Caramagna
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...gg&oe=6263E2C5
„Există două remedii pentru orice rău: timpul și tăcerea. "
Alexandre Dumas
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...KQ&oe=626172B9
-
-
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=XtqRoPDolXs
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...dA&oe=628417E7
Oameni buni, voi va dati seama ca orasul e plin de ingeri?
De acum nu o sa mai privesc doar oamenii
si atat.
Nu.
O sa incerc sa privesc si ingerii lor pazitori.
Va dati seama cum arata strazile noastre
pline de oameni
si-n dreptul fiecarui om cate un inger pazitor?
Oameni buni, voi va dati seama ca orasul e plin de ingeri?
Ingeri ce stau nevazuti
tacuti, unii uitati, unii alungati de pacate
inecati de fumul tutunului, astupandu-si urechile
sa nu mai auda injuraturi, blesteme...sau vesnica intrebare "De ce tocmai mie?"
acoperindu-si ochii sa nu ne vada repetand la infinit
aceleasi greseli
plangand indurerati cand ne vad cazuti
tragandu-ne de mana si scotandu-ne
din cele mai ciudate situatii
in care ne bagam, ca niste copii inconstienti...
stergandu-ne lacrimile
rugandu-se alaturi de noi
zambind fericiti si revarsand lumina
in sufletele noastre innegrite de-ndoiala?
Voi va dati seama ca traim intr-o lume plina de ingeri?
si noi nici macar nu-i vedem?
Ne limitam sa privim doar uratul
defectele
sau sa admiram niste trasaturi frumoase
sau poate o bijuterie deosebita
sau poate o rochie colorata de vara...
sau poate niste ochi minunati...
in loc sa ne straduim sa vedem
cu suflet curat
ingerul celui din fata noastra?
De acum nu o sa mai privesc doar oamenii
Si atat.
De acum o sa caut cu ochii-mi cei dinauntru
sa strapung intunericul lumii
s-ajung la chipul ingerului ce sade in dreapta celui din fata mea
Zambind.
De acum, o sa privesc si demonii ce dau tarcoale
omului din fata mea
incolacindu-se deasupra capului sau
ranjind meschin din spatele sau
intrand uneori pana in adancurile sufletului sau cald
si luminos
zambind perfid, facandu-ma sa cred ca e el
Nu, nu ma voi mai lasa inselata.
Voi discerne chipul lor umbrind lumina cea pura
a sufletului ce-mi sta in fata
cerand disperat doar atat:
sa fie iubit!
Dar mai ales, de acum
voi incerca sa Il vad pe El
ascuns sub chipul fiecarui om ce imi iese in cale..
Oameni buni, voi va dati seama ca ne intalnim in fiecare zi cu El
Cel pe care Il cautam necontenit de-o viata?
Este in fata noastra mereu.
A fost dintotdeauna.
In chipul fiecarui om ce ne-a iesit vreodata in fata
cerand doar atat:
sa fie iubit!
Si daca voi reusi sa fac asta
cateva zile la rand
poate un an
poate doi
poate pentru tot restul vietii mele..
poate asa nu voi mai uita
nici eu, la randul meu,
ca in dreapta mea sta un inger,
ca sufletul imi e pururi vanat
de cei ce vor sa ma faca sa uit
Ca in mine-i ascuns in tacere
de-o viata
Cel Care Este-Cel-Ce-Este
Cerand doar atat:
Sa fie vazut
Sa fie iubit!
Floarea din asfalt
https://i.pinimg.com/originals/ed/7b...0a0dd91108.jpg
https://vandaart.gallery/wp-content/...kvetadze-3.jpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...TA&oe=626629FD
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...2Q&oe=62870FA2
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Kw&oe=62866519
https://3.bp.blogspot.com/-UPWFH9mY4...52831%2529.jpg
https://i.pinimg.com/originals/d6/c2...95485d045a.jpg
Nino Chakvetadze -Angels
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=85Jsfbi1aG0
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...hw&oe=6268576B
Iulia Gorneanu - autor
SĂPTĂMÂNA MARE - MIERCUREA MILOSTIVELOR ȘI ALTE OBICEIURI UITATE
În Maramureș, miercurea din Săptămâna Mare se numește „Miercurea Milostivelor” și presupune interzicerea lucrului de orice fel: „O femeie de la noi a dus pânza şi a spălat-o. Şi a întins-o pe prund să se uşte. Dar nu a trebuit să o spele şi s-o-tindă în ziua aceie, că nu-i slobod. Şi a zis că a venit un vânt mare, mare de tot şi a luat-o de acolo şi a întins-o pe lângă o răchită şi n-a mai ales nimic, nimic din ea”. Pamfil Bilțiu
În Țara Hațegului, noaptea de miercuri spre joi era consacrată „strigării peste sat”, un fel de judecată a comunității în care faptele rele, odată rostite, erau iertate iar toți oamenii se puteau bucura de sărbătoarea Pascală.
În alte locuri, în Miercurea Paștelor, după apusul soarelui, tinerii plecau în afara vetrei satului ca să adune crengi de alun. Cu ele făceau un foc mare în curtea casei, la care credeau că vin sufletele morților să se încălzească.
Unul dintre cele mai surprinzătoare obiceiuri din Săptămâna Mare este consemnat de reputatul etnologul Antoaneta Olteanu: „Prin unele sate din Dolj este obicei ca miercuri, în Săptămâna Patimilor, pe după chindie, copiii cei mici să se ducă cu colindul. Pornesc aşa câte doi, din casă în casă, spun colindul din gură şi sună din clopoţei. Lumea se veselește atunci, că se apropie Paştele şi dă băieților ouă pentru roşit. Cei doi copii, ajunşi în faţa casei, încep: Câţii-Mâţii,/ Toarce câlţii!/ Ori i-ai tors,/Ori i-ai ros./ Scoate ţolul să ţi-l văz/ Şi de-l ai/ Să te-nduri şi să ne dai/ Cele ouă-ncondeiete/ De colo, din cobilete,/ Unu mie,/ Unu ţie/ Şi unu de tovărăşie,/ La anu' şi la mulţi ani!
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...GQ&oe=6269C113
JOIA MARE ȘI JOIMĂRIȚA. ZIUA POVEȘTILOR NEÎNCHEIATE.
Celebrarea Moșilor de Joimari aduce nenumărate practici de pomenire a morților: așezarea vaselor cu apă la streașină, aprinderea lumânărilor la morminte, împărțirea pomenilor, aprinderea focurilor rituale la care se vor încălzi sufletele celor plecați.
Etnologul Narcisa Știucă vorbește chiar despre pregătirea unor „locuri de popas la porți și în răspântii”, adevărate camere în aer liber cu covoare, scaune și mese pe care se pun colăcei, flori de primăvară, vase cu apă… Se crede că sufletele strămoșilor vin acasă și rămân printre noi până de Rusalii, când se face „împărţeala de plecare a sufletelor” și morții se întorc în lumea lor, cu tot ceea ce au primit în acest răstimp.
Suntem în Joia Patimilor și nu trebuie să uităm că și vopsitul ouălor are multiple semnificații funerare, numeroase legende pe teme biblice stând mărturie în acest sens. Cât despre ouăle încondeiate și înroșite astăzi, se spune că nu se strică niciodată iar dacă le îngropi în hotarul satului, întreg locul va fi ferit de grindină.
Dacă în pragul Crăciunului femeile se temeau grozav de Inătoare, nevasta lui Ignat, în Joia Mare cea care le amenință liniștea și bucuria apropiatei sărbători este Joimăriţa.
I se mai spune Joimărica și este închipuită ca o bătrână hâdă și rea care pedepsește femeile leneșe, arzându-le degetele. Ea declanșează seria demoniacă a celor șapte joi, numite Joile Verzi, care se încheie la Ispas. Tot ea interzice torsul, pentru ca femeile -de acum înainte- să-și dedice timpul exclusiv muncilor agricole de primăvară.
Pentru a se apăra de Joimăriţă, oamenii spun astăzi „povești încheiate”, adică neștiute și nemaiauzite, activând astfel magia cuvântului rostit.
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...xg&oe=6269698C
VINEREA MARE - VINEREA FRUMOASĂ - VINEREA SCUMPĂ
Vinerea Patimilor apare în calendarele populare sub numele de Vinerea Mare, Vinerea Frumoasă sau Vinerea Scumpă. I se spune Vinerea Mare, pentru că în acestă zi sunt cuprinse toate vinerile de peste an.
A fost încheiată curățenia rituală, pentru că altfel curțile, grădinile și casele „te blestemă, dacă Paștile le prind necurățate". S-a făcut pasca și s-a sacrificat mielul. Nu se prepară multe feluri de mâncare - „Crăciunul este sătul/ Paștele este fudul".
Vreme înainte, fetele și femeile îmbrăcau de Paști o ie cusută special pentru acest interval de timp festiv. De aici, a rămas obiceiul ca fiecare să poarte ceva nou.
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...rA&oe=626915B3
SÂMBĂTA PAȘTELUI - ZIUA ÎN CARE FEMEII ÎI E ÎNGĂDUIT SĂ-ȘI BATĂ BĂRBATUL
„Din anafura de la Paşti, din Crucea Paştei, a făcut Dumnezeu, în Sâmbăta Paştelor, atunci când se coace pasca, toate florile, toate seminţele câte sunt, toate pâinile. A sfărâmat crucea mărunt şi a aruncat în patru părţi şi peste toată lumea au răsărit.” (Elena Niculiță Voronca – Datinele și credințele poporului român)
Femeia, prin repetarea unor gesturi rituale străvechi, capătă în Sâmbăta Paștelui puteri magice, pe care le folosește pentru a atrage belșugul, sănătatea, norocul. Unge pomii cu aluat pentru a le spori rodul, îngroapă rămășițele mielului la rădăcina unui măr pentru ca familia să-i fie protejată de boli, seamănă flori în grădină, pregătește o pască specială pentru vite ca să le sporească mana și ca să le ferească de primejdii, aruncă pe apă curgătoare cojile de ouă folosite la prepararea aluatului, pentru ca uliul să nu atace găinile.
Calendarele populare spun că astăzi femeia are o forță neobișnuită și că îi este îngăduit să-și bată bărbatul... „dar ce folos, că are mult de lucru și n-are când”...
„Prin excelenţă sărbătoare creştină, integrată într-un ciclu mai amplu care culminează cu Duminica Paştilor, ziua abundă în credinţe cu un caracter mai mult sau mai puţin apocrif şi în practici magice indispensabile lecturii în cheie populară a momentului celebrat.”.(Antoaneta Olteanu – Calendarele Poporului Român)
„Femeia numai o dată în an poate să bată bărbatul: în Sâmbăta Paştelui. Când ar şti ea ce putere are atunci... Dar ce folos că are mult de lucru şi n-are când!” (Elena Niculiță Voronca – Datinele și credințele poporului român)
„Sâmbătă spre duminică oamenii nu dorm, ci fac un foc în curţi sau pe dealul din apropierea bisericii, care ţine până la miezul nopţii. De la miezul nopţii, merg la biserică, la slujbă. Alteori focul este întreţinut de flăcăi până în zori.” (Simion Fl. Marian – Sărbătorile la români)
Fotografie - Adolph A. Chevalier
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...dw&oe=62684442
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Ag&oe=62682431
-
https://www.youtube.com/watch?v=aIJvGLqIxqA
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Dg&oe=6265533F
„Hristos niciodată n-a făcut vreo observaţie asupra trupului vreunui om. El nu i-a spus lui Zaheu: „Cât eşti de mic!”, nici lui Iuda: „Cât eşti de urât!”, nici slăbănogului: „Cât eşti de slab!”, nici leprosului: „Cât de rău miroşi!” El a petrecut neîntrerupt cu realitatea din oameni, adică cu sufletele – căci sufletul le vorbea sufletelor, şi sufletul tămăduia şi ridica sufletele. De aceea, când îţi vorbeşte omul, nu te gândi la trupul lui, nu cerceta trupul lui, ci priveşte la sufletul lui, cercetează sufletul lui, deprinde-te cu sufletul lui – şi atunci îl vei înţelege.”
Sfântul Nicolae Velimirovici
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...bg&oe=62662258
-
https://www.youtube.com/watch?v=w_LprKWMSdY
https://i0.wp.com/www.discipleshipma...rucifixion.jpg
Pace vouă!
Corneliu Vadim Tudor
Nicicând n-a fost un Paşte mai tragic pe Planetă
Explozii, catastrofe, nu-i pace sub măslini
E pentru prima oară când Dumnezeu regretă
Că-n lupta altor neamuri se sting mai mult creştini.
E-o fierbere ciudată, manevre militare
Mari deplasări de trupe, pe mare, pe uscat
Încep să scoată capul focoase nucleare
Azi, echilibrul lumii s-a rupt şi e păcat.
N-au învăţat, se pare, nimic din Atlantida
Şi nici din Hiroşima n-au tras nici un folos
Ne vântură neantul cu cancer şi cu SIDA
Istoria se-ascunde precum un melc fricos.
Au înflorit copacii, bat clopote de Denii
Ierusalimul, iată, de ploi a înverzit
Şi pelerini cu torţe şi scumpe mirodenii
Sosesc din toată lumea pe-acest pământ sfinţit.
Mormântul gol îmi pare că-i leagănul din care
Se-nalţă Omenirea cu braţele spre cer
Miraculoasă noapte! Ce binecuvântare!
Azi plâng cu rouă sacră şi cuiele de fier.
Miresme dulci revarsă a răstignirii cruce
O rază albăstruie aprinde lumânări
Transfiguraţi, creştinii dau buzna să apuce
Un mic crâmpei din focul sosit din depărtări.
Aici sunt toţi martirii creştini, unde-I Mesia
Toţi cei ce pentru cruce amar au pătimit
Scriptura ne învaţă: a lor e veşnicia
A celor ce se roagă-n genunchi şi s-au smerit.
Şi totuşi, ne apasă o negură pe pleoape
Pe inimile noastre un lacăt greu s-a pus
Nicicând n-a fost războiul atâta de aproape
Ne merităm bătaia cu biciul lui Iisus.
Neliniştite clipe, şi ameninţătoare
E zăngănit de săbii şi încărcări de puşti
Zăpezi ca de Sodoma cad peste pomii-n floare
Şi câinii violenţei au fost scăpaţi din cuşti.
Eu i-aş aduce-n lanţuri pe toţi conducătorii
La judecata dreaptă a Sfântului Mormânt
Toţi în genunchi să cadă, să vadă muritorii
Că-i risipeşte Domnul ca pe o pleavă-n vânt.
Şi că din cap le scoate războiul tuturora
Fiindcă Iisus pe nimeni, nicicând nu a ucis
Treziţi-vă, voi, lideri, cât nu-i târziu! E ora!
Apocalipsa este un iad de nedescris!
E Paştele! E vremea să vă aveţi ca fraţii
Cu moartea peste moarte Mesia a călcat
El cântă: "Pace vouă!" - aşa că slavă daţi-I
Osana! Aleluia! Hristos a Înviat!
12 aprilie 2014
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...jw&oe=62697B03
-
https://www.youtube.com/watch?v=Q7gL9EC4_Gc
https://ziarullumina.ro/thumbs/galle...zi-210595.webp
DUMITRU ICHIM
Acatistul Vinerii Mari
Inima privighetorii
nu e toarsă cu fusul
de mână omenească,
precum nici cerul
nu cunoaște
degetelor spusul.
Ca flacăra,
înalta,
este inima privighetorii,
fără cusut al bucăților
una cu alta,
ci numai ardere.
Ca mistuitoarea flacără,
înalta,
inima privighetorii
adâncă-i
precum ochiul de copil
înveșnicind tăriilor
inul.
Din vârful ei
se vede până-n cealaltă,
a Maicii Fecioare.
Inima de privighetoare
îi tălmăcește suspinul,
înaltul
amarurilor,
apoi tace. La picioarele Lui -
ochii holbați
ai zarurilor...
Două inimi și-o singură
Vinere Mare
https://www.tribuna.ro/images-up/201...iere_74211.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=OS5MjjKuqHk
https://img.spynews.ro/?u=https%3A%2...fura.jpg&w=700
“PAȘTILE”
Anafura din noaptea de Înviere a preluat numele sărbătorii respective, adică “Paști”, ca o mărturie vie, clară și completă a Jertfei și Învierii Domnului Iisus Hristos. Tradiția spune că paștile se iau de la biserică după slujba de Înviere, “Paștile” fiind pâinea sfințită și vinul pe care creștinii le duc acasă, mai exact trupul și sângele Domnului.
Tradiția spune că se mănâncă dimineața, în cantități mici, înainte de micul dejun și după ce se rostește rugăciunea “Tatăl Nostru”.
Înainte de a se lua Sfântul Paște, oamenii trebuie să se spele cu apă dintr-un pahar în care s-a pus un ou roșu, în acest fel fața le va fi fină și roșie ca și coaja oului. Apoi, cel mai în vârstă din familie ia o bucată din sfintele paști și rostește ,,Hristos a Înviat!”, iar cel care primește spune “Adevărat, a Înviat!” și își face sfânta cruce. Acest procedeu se repetă de trei ori și numai după aceea primesc “paștile”.
Pâinea pregătită pentru a fi dată credincioșilor ca “Paști” se sfințește printr-o rugăciune specială și prin stropirea cu apă sfințită după ce în prealabil a fost stropită cu vin roșu.
Aceasta semnifică faptul că Trupul lui Hristos, adică Sfânta Biserică, conform Sfintei Scripturi, a fost pecetluit, sfințit prin picăturile de sânge ce au curs din coasta Mântuitorului aflat răstignit pe Sfânta Cruce.
Consumând “Sfintele Paști”, dăm mărturie că “ori de câte ori mâncăm pâinea aceasta și bem paharul acesta”, moartea Domnului vom mărturisi și Învierea vom vesti. Corect și complet este să ne împărtășim întâi cu Trupul și Sângele Mântuitorului, adică să luăm Sfânta Împărtășanie și apoi “Sfintele Paști”.
Ce reprezintă cuvântul “Paști”
Cuvântul “Paști” înseamnă “trecere” (Pesah - în ebraică, termen preluat de la egipteni) și este folosit pentru prima dată în Vechiul Testament în timpul lui Moise, când, în seara dinaintea ieșirii din robia egipteană, au petrecut în tăcere faptul că vor traversa Marea Roșie spre Pământul Făgăduinței, “unde curge lapte și miere” (Țara lui Israel).
Acest termen a fost preluat și de către creștini, însă semnificația lui este cu totul alta, chiar dacă traducerea s-a păstrat.
Pentru cei care Îl urmează pe Mântuitorul Hristos, Paștile înseamnă trecerea de la viața trăită în letargie, indiferență și ignoranță spirituală, la viața de comuniune cu Dumnezeu, la recunoașterea Învierii Mântuitorului nostru, Iisus Hristos, a recunoștinței față de sacrificiului Mântuitorului nostru, a recunoștinței pentru acceptarea batjocurii, a răstignirii, a morții pentru izbăvirea noastră de păcate, a izbânzii vieții asupra morții, de reîntoarcere la plenitudinea bucuriei paradisiace. Este o sărbătoare plină de bucurie și iertare, curaj și demnitate, o sărbătoare a credinței în Iisus Hristos. (Ortodoxia.ro)
https://ziarulunirea.ro/wp-content/u...-Ierusalim.jpg
https://image.stirileprotv.ro/media/...8/61952015.jpg
https://storage0.dms.mpinteractiv.ro...63/5/pasti.jpg
-
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=ThUQVaeENWU
https://www.urban.ro/wp-content/uplo...e_79419500.jpg
Radu Gyr, Denie
Si primavara parca era alta,
curgea si luna altfel pe zaplaz . . .
Pe-atunci nu ne cioplise-n stânci cu dalta
mesterul timp, nici frunte, nici obraz.
N-aveam taiate-n cremene nici fata,
nici lacrima, nici frunza cu cununi.
Mai mirosea a zmeura si viata
si inimile noastre a capsuni.
Pe-atunci purta si vântul flori în chica
si cântecul pe frunte, prour nou,
si-n fiecare cuib de rândunica
pui de heruvi tâsneau din orice ou.
Cazând din cer ori coborând din luna,
ne asteptau caisii în pridvor ;
mergeam cu ei la denii, împreuna,
si ne-nchinam ca ramurile lor.
Iisus venea cu roua în potire,
priveam adânc în ochii Lui adânci,
si înviam în orice rastignire,
când surâdeam pe crucile de-atunci . . .
https://media.hotnews.ro/media_serve...osul-paste.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=LKVVtXc-o1o
https://adevarul.ro/assets/adevarul....87/646x404.jpg
''Cum a ajuns Iisus, de la Ioan, Andrei și Simon, la Mama mea? A ajuns la bunica mea! Prin străbunica mea. Tatăl meu a trecut prin bunicul și străbunicul meu. După ce l-au întâlnit pe Iisus, acum două mii de ani, Ioan și Andrei s-au dus acasă, au vorbit cu soțiile lor, familiile lor. Întâlnindu-se cu fratele Simone (care apoi se va numi Petru), Andrei îi spune: „Ne-am întâlnit cu Mesia”, iar el îl conduce la Isus. Andrei și Simon au spus-o, mai târziu, colegilor pescari, iar acolo pe plajă, numai despre asta au vorbit; iar în drum spre casă au spus-o soțiilor și copiilor, apoi unchilor și bunicilor lor, și așa a fost treaba. Și apoi a trecut la cei care au venit după, ca un râu. Și acest râu, prin atâtea secole, a venit la mama mea și de la mama a venit la mine și de la mine la tine, prietena mea dragă.''
Luigi Giussani
https://media.publika.md/md/image/20...a_85713000.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=L2WibefHZEs
https://i0.wp.com/crestintotal.ro/wp...00%2C420&ssl=1
Hristos a Înviat
Alexandru Vlahuță
Și-au tremurat stăpânii lumii
La glasul blândului profet
Și-un dușman au văzut în fiul
Dulgherului din Nazaret!
El n-a venit să răzvrătească
Nu vrea pieirea nimănui;
Desculț, pe jos, colinda lumea
Și mulți hulesc în urma lui.
Și mulți cu pietre îl alungă
Și râd de el ca de-un smintit:
Iisus zâmbește tuturora -
Atotputernic și smerit!
El orbilor le dă lumină,
Și muților le da cuvânt,
Pe cei infirmi îi întărește,
Pe morți ii scoală din mormânt.
Și tuturor deopotrivă.
Împarte darul lui ceresc,
Și celor care cred într-însul,
Și celor ce-l batjocoresc.
Urască-l cei fără de lege
Ce-i pasă lui de ura lor?
El a venit s-aducă pacea
Și înfrățirea tuturor.
Din toată lumea asupriții
În jurul lui s-au grămădit
Și-n vijeliile de patimi
La glasul lui au amuțit:
"Fiți blânzi cu cei ce vă insultă,
Iertați pe cei ce vă lovesc,
Iubiți pe cei ce-n contra voastră
Cu vrăjmășie se pornesc".
Cât bine, câtă fericire,
Și câtă dragoste-ai adus!
Și oamenii drept răsplătire
Pe cruce-ntre tâlhari te-au pus.
Au râs și te-au scuipat în față
Din spini cunună ți-au făcut,
Și în deșarta lor trufie
Stăpâni desupra-ți s-au crezut.
Aduceți piatra cea mai mare
Mormântul să-i acoperiți
Chemați sutașii cei mai ageri,
Și străji de noapte rânduiți...
S-au veselit necredincioșii
C-au pus luminii stavilar,
Dar ea s-a întărit în focul
Durerilor de la Calvar,
Și valurile-i neoprite
Peste pământ se împânzesc,
Ducând dreptate și iubire
Și pace-n neamul omenesc.
Voi toți, ce-ați plâns în întuneric
Și nimeni nu v-a mângâiat,
Din lunga voastră-ngenunchere
Sculați, Hristos a Înviat!
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...YQ&oe=6269C104
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...DQ&oe=628583BA