-
https://www.youtube.com/watch?v=-1wNOAs53vU
https://cdn.pixabay.com/photo/2017/0...83443_1280.jpg
Cantec de iarna
Eşti atât de frumoasă, iarna!
Câmpul întins pe spate, lângă orizont,
şi copacii opriţi, din fuga crivăţului...
Îmi tremură nările
şi nici o mireasmă,
şi nici o boare,
doar mirosul îndepărtat, de gheaţă,
al sorilor.
Ce limpezi sunt mâinile tale, iarna!
Şi nu trece nimeni
doar sorii albi se rotesc liniştit, idolatru
şi gândul creşte-n cercuri
sonorizând copacii
câte doi,
câte patru.
Nichita Stanescu
https://images.squarespace-cdn.com/c...g?format=1500w
-
https://www.youtube.com/watch?v=OumHC6xxkjE&t=193s
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...8d&oe=61B910E9
A simți căldura propriei inimi, aceasta este lucrarea cea mai de preț și mai anevoiasă. Singurul munte pe care nu te poți sui, singurul foc pe care nu-l poți aprinde, singura apă pe care nu o poți trece este propria ta inimă. Cînd muntele se fa face foc, cînd focul se va face munte, cînd apa se va face viață și viața se va face apă, abia atunci te vei găsi pe tine, stînd la marginea timpului, acolo unde totul începe și se sfîrșește, și începe iar, pentru a nu se mai sfîrși niciodată.
Savatie Baștovoi
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...22&oe=61B92B9A
Raducu Florian
-
https://www.youtube.com/watch?v=n-jQGknnp8U
https://i.pinimg.com/originals/fa/78...9938d97acf.jpg
Triumful așteptării
de Alexandru Vlahuță
Nebiruit e omul ce luptă cu credință!
El știe că pe lume nimic zădarnic nu-i;
Că dincolo de truda și jertfa clipei lui,
În taină, vremea țese la sfânta biruință;
Că vuietele toate visează armonie,
Că... este o dreptate, și... trebuie să vie!
Talazuri năvălească-l! vrăjmașa lumii ură
Întunece-i viața în beznă de minciuni!
Copiii lui închidă-l în casa de nebuni!
Lovească-l orice mână! hulească-l orice gură!...
El simte cum îi crește din inimă o floare
Cu-atât mai luminoasă, cu cât mai mult îl doare.
Te-ai întrebat vrodată din ce undire-nceată
De lacrimi tăinuite se naște un izvor?
De mii de ani în piatră lovește răbdător,
Strop după strop, s-o spargă... Drum greu a fost...
Dar... iată!
În valuri de lumină, chemat de dorul mării,
Un fluviu nou vestește Triumful Așteptării.
https://poeziisiversuri.com/wp-conte...0-1024x470.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=CBs2en0Y65o
https://upload.wikimedia.org/wikiped...l_twilight.jpg
“Se poate întâmpla să ne simţim proiectaţi în Cer în momentul în care ne aşteptăm cel mai puţin. Evident, ne vom dori să rămânem acolo sus pentru totdeauna, dar nu este posibil, atâtea lucruri ne reţin încă legaţi de lumea de jos! Dacă Cerul ne acordă această favoare, este pentru că noi avem presentimentul, intuiţia acestui spaţiu de lumină unde suntem destinaţi să trăim într-o bună zi. Aceste bucurii bruşte resimţite uneori anunţă o eliberare care va veni.
Când copacii încep să îşi piardă toamna frunzele, ştiţi că se apropie iarna; în timpul iernii, când ghioceii încep să înflorească, ştiţi că ei anunţă venirea primăverii. Iar în sufletul vostru, ca şi în natură, apar nişte semne prevestitoare pe care trebuie să învăţaţi să le recunoaşteţi şi să le descifraţi.”
Omraam Mikhaël Aïvanhov
https://www.ziuaconstanta.ro/images/...-poeziilor.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=abGe6uM9Ias
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...24&oe=61B4E97E
„Puțini sunt cei care văd cu propriii ochi și simt cu propriile inimi.”
"Privește adânc în natură, și apoi vei înțelege totul mai bine. "
Albert Einstein
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ba&oe=61B46BB6
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=IsAACBGZ8-U
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...oA&oe=61B96061
Era fascinată de cuvinte.
Pentru ea, cuvintele erau elemente de frumusețe,
fiecare ca poțiune magică sau praf,
care pot fi combinate cu altele
pentru a crea vrăji.
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...lA&oe=61B91546
Unii oameni cred că numai intelectul contează – să ştii să rezolvi problemele, să ştii cum să te descurci, să ştii să identifici un avantaj pe care să-l foloseşti. Dar funcţiile intelectului sunt insuficiente fără curaj, iubire, compasiune şi empatie.
Dean Koontz
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...d6&oe=61B9219A
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=aniUSMYF3BE
http://www.miguelclaro.com/wp/wp-con...rizont-net.jpg
Ne cunoaștem
Ne cunoaștem,
Ne-am întâlnit într-o zi
Pe pământ,
Eu mergeam pe o parte a lui
Tu pe cealaltă.
Tu erai așa și pe dincolo
O, erai ca toate femeile,
Uite că ți-am reținut
Chipul.
Eu m-am emoționat
Si ți-am spus ceva cu mâna pe inimă,
Dar n-ai avut cum să m-auzi.
Pentru că între noi treceau întruna mașini
Si ape și mai ales munți,
Si tot globul.
M-ai privit în ochi
Dar ce să vezi?
In emisfera mea
Tocmai se făcuse noapte.
Ai întins mâna: ai dat de un nor.
Eu am cuprins de umeri o frunză.
Marin Sorescu
https://pbs.twimg.com/media/EAFZfcMXsAAVC2e.jpg
https://www.miguelclaro.com/wp/wp-co...o_7821-net.jpg
https://www.miguelclaro.com/wp/wp-co...0-7884-net.jpg
https://www.miguelclaro.com/wp/wp-co...e_7741-net.jpg
Astrophotography by Miguel Claro
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=bN3ZZkR7aoc
https://www.radioromaniacultural.ro/...12-881x480.png
PORTRET: Nichita Stănescu – destinul unui geniu
Luni, 13 decembrie, se împlinesc 38 de ani de la moartea lui Nichita Stănescu, poet nepereche, parte a unei trinităţi reformatoare în lumea versului românesc, alături de Eminescu şi Arghezi şi un admirabil artist, care prin teoriile, jocurile, abilităţile şi stările sale a metamorfozat realmente imaginea poeziei româneşti. În cele ce umează, RADOR vă invită să parcurgem cele mai semnificative secvenţe din viaţa sa, plină de culoare, de o intensitate şi profunzime remarcabile, presărată cu poveşti fermecătoare de dragoste – trei soţii şi un număr nedeterminat de iubite – şi vicii distrugătoare, dar dătătoare de inspiraţie de geniu.
Nichita Hristea Stănescu s-a născut la 31 martie 1933, la Ploieşti, mama sa fiind Tatiana Cereaciuchin, membră a unei familii de nobili de origine rusă refugiată în România, iar tatăl, Nicolae Hristea Stănescu, fost ţăran devenit meşteşugar şi comerciant.
Între anii 1944 şi 1952 a urmat Liceul Sf. Petru şi Pavel din Ploieşti (actualul „Mihai Viteazul”), iar în perioada 1952 – 1957 a urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti.
În anul 1952, în primul an al facultăţii, s-a căsătorit cu Magdalena Petrescu, marea sa dragoste din adolescenţă, însă după numai un an cei doi se despart.
În anul 1955, Nichita şi-a adunat poeziile sale „băşcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit „Argotice – cântece la drumul mare”, însă care avea să fie publicat mult după moartea sa, în anul 1992.
În martie 1957, debutează în revistele „Tribuna” din Cluj şi în „Gazeta literară”, unde îi sunt publicate trei poezii.
În anii 1957 şi 1958 este, pentru scurtă vreme, corector şi apoi redactor la secţia de poezie a „Gazetei literare”, aflată sub direcţia lui Zaharia Stancu, iar în anul 1960 îi apare volumul de debut „Sensul iubirii”.
http://www.rador.ro/wp-content/uploa...cu-nichita.jpg
În anul 1962 Nichita s-a căsătorit cu poeta şi eseista Doina Ciurea, din dragostea celor doi reieşind inspiraţia poetului pentru volumul „O viziune a sentimentelor”, apărut doi ani mai târziu şi pentru care Nichita primeşte, în acelaşi an, premiul Uniunii Scriitorilor.
În martie 1965 publică volumul de poezii „Dreptul la timp”, iar un an mai târziu publică volumul „11 elegii”, apărut la Editura Tineretului.
În anul 1967, publică nu mai puţin de trei volume – „Roşu vertical”, „Antologia Alfa”, precum şi volumul de poezii „Oul şi sfera”, iar în anul 1969 publică volumele de poezii „Necuvintele”, care primeşte din nou Premiul Uniunii Scriitorilor şi „Un pământ numit România”.
În acelaşi an este numit redactor-şef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu, iar în anul 1970, publică volumul „În dulcele stil clasic” şi a doua antologie din opera sa cu titlul „Poezii” şi deţine o rubrică lunară în revista „Argeş”.
În perioada 1970 – 1973, devine redactor-şef adjunct la revista „România literară”, aflată sub conducerea lui Nicolae Breban.
În anul 1971 îi sunt traduse în fosta Iugoslavie volumele „Belgradul în cinci prieteni” – ediţie bilingvă de poezii inedite – şi „Nereci” („Necuvintele”), iar un an mai târziu publică volumul de poezii „Măreţia frigului” şi primeşte, pentru volumul de eseuri „Cartea de recitire”, pentru a treia oară, Premiul Uniunii Scriitorilor.
În anul 1973 publică antologia de poezii de dragoste „Clar de inimă”, iar în 1975, este recompensat cu Premiul internaţional „Johann Gottfried von Herder”. În acelaşi an publică antologia „Starea poeziei”, pentru care primeşte un nou premiu al Uniunii Scriitorilor, şi devine publicist comentator la revista „România literară”.
http://www.rador.ro/wp-content/uploa...ta-si-dora.jpg
La cutremurul din 4 martie 1977, Nichita Stănescu încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ştefănescu, fiind lovit de un zid care s-a prăbuşit, suferă un şoc şi o paralizie de scurtă durată a părţii stângi a corpului, dar care îi va lăsa sechele pe mai departe. Este şi perioada în care poetul devine dependent de alcool, apropiaţii săi povestind că Nichita consuma mai mult de două sticle de vodcă pe zi, un viciu care, culmea, nu îi crea beţia inevitabilă în astfel de cazuri, ci o luciditate aproape nefirească şi o efervescenţă artistică care conducea spre culmea genialităţii. Era, probabil „necesarul Pact cu Diavolul”, fără de care mulţi dintre artişti nu ar fi atins împlinirea de geniu.
Sumele cheltuite de Nichita pe băutură ajungeau, la câteva zile, la mai mult decât dublul unui salariu lunar obişnuit, însă avea de unde plăti, fiind răsplătit regeşte pentru contribuţiile lui literare, ajungând, pentru acelaşi motiv, şi unul dintre favoriţii regimului ceauşist. În fapt tot ce câştiga poetul, altfel un om extrem de generos, era cheltuit, nu de puţine ori Nichita contribuind cu sume consistente la ajutorarea celor aflaţi în dificultate.
În anul 1978, publică volumul de poezii „Epica Magna”, pentru care primeşte premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române, iar în anul 1979 îi apare volumul de poezii „Opere imperfecte”.
În acelaşi an, îi apare traducerea în limba bulgară a volumului „Bazorelief cu îndrăgostiţi”, publicat de Editura Narodna Kultura.
În anul 1980, scriitorul suedez Arthur Lundkvist îl propune Academiei Suedeze pentru includerea pe lista candidaţilor la Premiul Nobel pentru Literatură, Nichita fiind nominalizat alături de nume mari precum Max Frisch, Jorge Borges, Leopold Sedar Senghorn, laureatul acelei ediţii fiind, însă, poetul grec Odysseas Elytis.
http://www.rador.ro/wp-content/uploa...03/nichita.jpg
În acei ani, Nichita Stănescu frecventa o cârciumă aflată în apropiere de Palatul Elisabeta, unde cânta şi Johnny Răducanu, de care avea să îl lege o prietenie impresionantă. Se spune că într-o seară, în acel loc, lui Nichita i-a plăcut atât de mult de o tânără anume, o minune blondă, pe care a convins-o să se întâlnească cu el, lângă Piaţa Amzei, lângă locuinţa poetului (unde în faţa geamului său creştea celebrul salcâm „Gică”), însă în ziua planificată, Nichita s-a legitimat fără nicio solicitare în faţa unor miliţieni, iar blonda lui Nichita s-a speriat şi a făcut cale întoarsă.
Din acea perioadă datează şi povestea tratamentului la care fusese trimis poetul de familia Ceauşescu, care aflase despre problemele sale de sănătate. Se spune că Nichita a stat o perioadă mai lungă la Mangalia Nord, tocmai pentru a fi îndepărtat de anturaj şi de vicii, iar tratamentul, foarte costisitor, a constat în cele mai noi medicamente existente pe plan mondial şi cele mai sofisticate vitamine pentru refacerea ficatului, combinate cu o psihoterapie care părea că a convins pacientul să consume mult mai puţin alcool şi chiar i-a prelungit viaţa cu câţiva ani.
În anul 1980 apare, la Casa de discuri Electrecord, discul „Nichita Stănescu – o recitare”, realizat de Constantin Crişan şi Augustin Frăţilă.
Însă cu trecerea anilor, alcoolul avea să revină puternic în viaţa sa şi să îşi pună pternic amprenta pe sănătatea şi fizionomia poetului, iar în august 1981, acesta suferă prima criză hepatică puternică, care se repetă, apoi, periodic, astfel că poetul este spitalizat, în toamnă, la Fundeni.
În anul 1982 primeşte Premiul „Cununa de aur” a Festivalului internaţional de poezie de la Struga (Macedonia), şi în februarie, acelaşi an, moare tatăl poetului.
Tot în 1982 îi apare volumul „Noduri şi semne”, subintitulat „Recviem pentru moartea tatălui”, o selecţie din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariţie editorială.
În iulie 1982 se căsătoreşte cu ultima sa soţie, Todoriţa Tărâţă (Dora), povestea lor de iubire fiind una cu adevărat impresionantă. Atât de mare încât Dora i-a convins chiar pe prietenii poetului să alcătuiască un fel de „conjuraţie antialcool“, oficializată printr-un act pe care toţi şi-au pus semnăturile, angajându-se să lupte alături de el împotriva acestui viciu care pusese stăpânire pe Nichita.
Poetul călătoreşte prin Iugoslavia, apoi într-o deplasare la Focşani, în noiembrie, îşi fracturează piciorul stâng, întâmplare care îl va imobiliza în casă pentru următoarele şase luni.
http://www.rador.ro/wp-content/uploa...stanescu-2.jpg
La 31 martie 1983, la împlinirea a 50 de ani de viaţă, poetului i se organizează o sărbătorire naţională, şi în acelaşi an îi apare volumul „Strigarea numelui”, la Editura Facla.
La 9 decembrie 1983, participă la o nuntă a unor prieteni la Turnu Severin, însă din cauza consumului exagerat de alcool, la 12 decembrie suferă o criză puternică de ficat. Este dus cu Salvarea la Spitalul Fundeni, însă a doua zi, pe 13 decembrie 1983, Nichita Stănescu trece la cele veşnice, la doar 50 de ani. Ultimele sale cuvinte au fost: „Respir, doctore, respir”.
Anunţul oficial spunea că poetul a murit în urma unui stop cardio-respirator, însă la autopsie s-a descoperit că ficatul său era aproape inexistent.
În anul 1985 apare volumul inedit „Antimetafizica, Nichita Stănescu însoţit de Aurelian Titu Dumitrescu”, la Editura Cartea Românească, iar în anul 1990, Nichita este ales membru post-mortem al Academiei Române.
În anul 2001, Editura bulgară Zaharie Stoyanov din Sofia publică, în colecţia Ars Poetika, „O viziune a sentimentelor”, în traducerea lui Ognean Stamboliev, volum care a primit premiul Uniunii Traducătorilor din Bulgaria.
În decembrie 2008, la împlinirea a 25 de ani de la dispariţia poetului, Editura Casa Radio anunţa apariţia unei noi ediţii a „Cărţii vorbite”, de Nichita Stănescu, un audiobook ce reuneşte 57 de poeme rostite la Radio, între anii 1964 şi 1983. Albumul a apărut în condiţii grafice de excepţie şi oferă cititorilor, alături de textul poemelor (prezentate de regretatul critic Al. Condeescu) şi ilustraţiile originale, privilegiul unic de a asculta vocea poetului, aşa cum o păstrează Fonoteca Radio.
La 13 decembrie 2013, Editura Casa Radio a organizat, la Cafe Verona, spaţiul special al Librăriei Cărtureşti, o nouă întâlnire cu Cartea vorbită a lui Nichita Stănescu, ajunsă la a cincea ediţie, datorită celor care îi iubesc necondiţionat poezia şi nu se pot sătura să-l reasculte citind-o. Albumul Nichita Stănescu, Cartea vorbită, a inaugurat în 2003 colecţia Biblioteca de poezie românească, seria Colecţionarul de voci, într-o formulă editorială sincretică (CD + text ilustrat) şi apare acum, într-o ediţie omagială, revăzută şi adăugită. Noua ediţie completează aparatul critic (cuvânt-înainte, cronologie şi note) alcătuit de regretatul editor Alexandru Condeescu, cu prefaţa semnată de Florin Iaru, iar autorul machetei colecţiei şi al ilustraţiei ediţiilor anterioare, Constantin Popovici, a refăcut integral comentariul grafic.
http://www.rador.ro/wp-content/uploa...-stanescu.jpeg
La 21 martie 2016, un poster cu imaginea lui Nichita Stănescu, împreună cu poemul „Orfeu în vechea cetate”, a fost afişat în toate oficiile poştale din Bucureşti, ca urmare a programului cultural „Valorificarea patrimoniului literar naţional în spaţiul public”, derulat de Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Poşta Română, o campanie dedicată împlinirii, la 31 martie 2016, a 83 de ani de naşterea lui Nichita.
În fine, în fiecare an, în perioada aniversării zilei sale de naştere au loc, la Ploieşti, manifestările prilejuite de Festivalul Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu”, care adună laolaltă reprezentanţii culturii româneşti, din ţară şi din întreaga lume, pentru a onora cum se cuvine spiritul marelui poet.
RADOR: Razvan Moceanu
Sursa:
PORTRET: Nichita Stănescu – destinul unui geniu - Radio ...
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...5w&oe=61BD3802
-
https://www.youtube.com/watch?v=u-IEgcHDGY8
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...5A&oe=61DDD1A2
Nichita Stănescu
În memoria lui NICHITA (31.03.1933 -13.12.1983)
A trecut Ziua Națională a României și va veni Crăciunul. Fix la jumătatea celor două sărbători diferite se află ziua în care Nichita a plecat spre lumea invizibilă. Dumnezeu l-a situat deasupra vieții lui, el neavând viață personală.
"Poetul,ca și soldatul, nu are viață personală "
În noaptea de 12 spre 13 decembrie 1983 ninsese mult. După miezul nopții ninsoarea devenise și mai abundentä. Își auzea atunci cel mai bine gândurile, știa ce o să se întâmple cu el. Unii spun că ultimele lui cuvinte ar fi fost: " Verde, văd verde...". Alții spun că ar fi zis: " Respir, doctore, respir..."
Oricum, Nichita este neasemuitor, el este miracolul de care ne este dor. Un dor enorm pentru unii, un dor absolut pentru alții, un dor infinit pentru câțiva.
Poezia lui ne intră în suflete ca cel mai puternic și proaspăt aer. În plus, Poetul a lăsat în urmă și niște sentimente, mai ales de iubire.
Și "sentimentul este sfânt în om...este hrana cu care el satură foamea secundelor pe care omul le mai are de trăit."
Putem spune că și ieri, și azi, și mâine va exista un cult al personalității lui Nichita, care este unul frumos și inevitabil, în ciuda dușmanilor otrăvitori ai lui. Unde este Poetul și unde sunt ei !
Iar dacă te întâlnești cu el și îl vei întreba pe unde mai stă, el îți va răspunde că locuiește tot în limba română...(C.H.)
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Mw&oe=61BE5FF7
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...lA&oe=61BCE7F5
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=cYaRPZlC7jw
https://catalinstoica.org/uploads/im...eastra_adb.jpg
“Am fost despărțiți unii de alții altădată,
cu promisiunea de a ne întâlni.”
“Din afara ființei umane am venit
în făptura ființei umane.
Abia m-am obișnuit cu felul ei
și am fost chemat deodată înapoi
Drag de om, la revedere.
Pureci de plantă si ierburi,
voi câini , regi ai mirosului,
voi păsări ale aerului regine,
nu cred să mai mi se dea voie
să vin înapoi.
Dar, - oriunde voi fi,
mă va mistui dorul
de neîmplinirea de om, de arbore,
de pește , de pasăre
de stâncă, de glob.”
“Ce efort de miliarde și miliarde de ani
pentru o atît de trecatoare secundă.
…
Eu, dacă ar fi fost după mine,
aș fi fugit de trecerea timpului
ca de năvălitori.”
“Aș mai fi stat și-aș fi rămas
mai foarte de demoarte.”
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Sg&oe=61BD17C6
-
https://www.youtube.com/watch?v=VyJEIN82HQw
https://paginiromanesti.ca/wp-conten...a-stanescu.jpg
“Atâta dragoste și-atâta aspră bunătate
A fost să aiba-n sine el cu sine însuși
că desfăcea orice lăcate
cu plânsul cheilor din plânsu-și.”
Uneori, prietenii îl iscodeau: “De unde atâta iubire, Nichita?”. Iar el răspundea: “Ce să fac, bre? Leoaică tânără, iubirea mi-a sărit în faţă”.
“Ah! Am atâta dragoste încât mi-ar trebui un miliard de ani să vă spun o fărâmă din ea.”
“A iubi e mai presus de întâmplare.”
“Dacă tot ne-am născut, să
împodobim măcar această uluire cu cîntece de leagăn, nu?”
“Nu se poate decât o singură dată.”
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Pw&oe=61BCB3FC
În fiecare ramură, în fiece trunchi, ți-am clădit câte-o biserică
dar atâtea ziduri și ziduri în beton te înferică
Copacii sunt din ce în ce mai rari în țara de jos, în țara de sus
și tot nu pricep de ce nu-l mai urăsc pe Isus.
Orga privirilor lui s-a frânt în colinde
„Ne dați, ori nu ne dați, ne dați-ne dați?” răsună, se-ntinde
Dar pe străzi nu mai este nici iarnă, nici vară;
oamenii își poartă surâsul ca pe o povară.
În fiecare ramură goală ți-am clădit câte-o biserică,
– un cuib al păsărilor ce se întorc, se-ntunerică
Dar au crescut zidurile de beton și furnalele ‘nalte și grele
proptind cerul cu îngeri, de ele.
Peste noapte veniră și mâinile lui Isus și mă mângâiau
Poate că strigasem smintit: „Închină-te, închină-te!”
Dar nu mă auziră, sau poate că nu mai erau
când m-am trezit, cu coastele de sub inimă vinete.
Dați-mi brazi tineri! Doi brazi tineri! n-auziți cum vă spun?
Nu, nu atât de mari, nu vreau pom de crăciun
Vreau brazi tineri, fără munți, fără soartă,
s-aud zgomotul cuielor, când au să-mi bată în poartă!
Nichita Stanescu-''Foaia de jurnal''
https://www.anabirchall.ro/wp-conten...taStanescu.jpg
https://opisicaneagra.ro/wp-content/...iglot-Copy.jpg
https://infelsichip.ro/wp-content/up...a-1024x768.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=RAFe-txPUW0&t=642s
https://culturaconstanta.ro/wp-conte...-constanta.jpg
„Cititorii pentru care scrii nu sunt neapărat numai de acum, de azi sau de mâine. Uneori ei sunt cei de poimâine sau de răspoimâine.Uneori nici nu s-au născut. Orice adevăr artistic are numai o parte de prezent în el, restul ținând de viitor, restul adresându-se necunoscuților. Nici un scriitor niciodată nu se adresează unor oameni care au fost, nici un scriitor autentic nu este un om care a fost. Comunicarea în zona esteticului este o comunicare cu viitorul și cu sensibilitatea lui imaginată. Șansa scriitorului nu se joacă niciodată în timpul vieții lui. El este un jucător al cărui câștig (sau pierdere) întotdeauna se va ști după moartea lui. Dacă îmi îngăduiți o comparație, el ar semăna cu un alergător la suta de metri plat, care după cincizeci de metri de alergare se volatilizează pentru că pista lui e jumătate în viitor, iar cei care și vor arbitra alergarea nu sunt nici măcar născuți, ei sunt undeva în viitor ținând în mână ceasornice neinventate încă, încoronându-l sau disprețuindu-l, încoronând sau disprețuind un alergător care nu mai e de față, un alergător din trecut. Scriitorul este cronicarul vremii lui, placa sensibilă fotografică a vremii lui, urma de talpă apăsată în pământul prezentului, înregistrând viitorul. Scriitorul este cel care înregistrează amintirile viitorului despre prezent. Despre valoarea lui și îndreptățirea lui el nu are decât speranțe, niciodată mărturii. El însuși abia dacă este martor sensibil, sufletesc, a ceea ce a fost bun și rău în trecut”.
Nichita Stănescu despre cititori
https://culturaconstanta.ro/wp-conte...prieteni-1.jpg
https://culturaconstanta.ro/wp-conte...i-prieteni.jpg
http://glasul.md/wp-content/uploads/...1/Stanescu.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=bCXASDhRrJk
https://i2.wp.com/www.mangalianews.r...escu.jpg?ssl=1
https://i.pinimg.com/originals/1a/8e...34df81f1f6.png
Visul unei nopti de iarna
Aparea in stele dintate
chipul tau de atunci, numai contur.
Noptile mele, in noptile mele.
Stam lungit pe zapada, privirea
imi hoinarea printre cetini, in jur,
Si nu mi-era frig. Dimpotriva,
abuream tot ca o paine alba.
Stelele ma priveau curioase.
O, tu, carne a mea, visatoare,
o, voi, fosforescentelor oase!
Tot viitorul calatorea, calatorea,
de sus, de sub norii cei nevazuti,
pe fulgii cei albi, caci ningea,
dragostea mea i-apasa, apasa,
si ei mi se topeau in rasuflare.
Pan’ la genunchi mi s-ar fi scufundat piciorul,
daca-as fi vrut sa calc peste gheata,
pana la cot mi-ar fi intrat mana,
de-as fi voit sa ma sprijin mai bine
de trunchiul bradului de langa mine.
Dar eu abuream trantit in zapada
ce se topea, mi se topea sub trup.
Apoi se topea pamantul si piatra,
si m-as fi agatat de cer,
dar mi-era teama ca-l rup.
Astfel ajungeam in fundul pamantului
taind, cu trupul, un con de vulcan.
Stelele, capete fara trupuri,
ma iubeau, lunecand simultan
pe-o secunda cat ora, pe-o ora de-un an.
E iarna, si eu stau intins, pe sub cetini,
si miezul de lava il iau si il pun
sub crestet, si tot nu adorm.
Si, intruna,
din mine spre tine rasar si apun.
Nichita Stănescu
http://www.citatepedia.ro/image_text...nimii+noastre.
"Înainte să te întâlnesc te-am visat de atâtea ori, încât prima oară când te-am privit în ochi,
nu te-am văzut , ne-am recunoscut."
Nichita Stănescu
https://opisicaneagra.ro/wp-content/...scu-poezie.jpg
https://i.pinimg.com/originals/f1/5b...be9d84e646.png
https://www.ziuaconstanta.ro/images/...nt/poezie1.jpg
https://wta.ro/wp-content/uploads/20...-ai-sa-vii.jpg
https://www.ziuaconstanta.ro/images/...nt/poezie1.jpg
https://tribunainvatamantului.ro/wp-...tamantului.png
-
https://www.youtube.com/watch?v=JrRQdomdDQM
https://www.youtube.com/watch?v=BnkUDMyW_-U
https://i.pinimg.com/originals/cf/d6...aa4bdbf6b6.jpg
Cântec
Nichita Stănescu
Amintiri nu are decât clipa de-acum,
Ce-a fost nu se ştie.
Morţii îşi schimbă tot timpul între ei
Numele, numerele, unu, doi, trei…
Există numai ceea ce va fi, numai întâmplările neîntâmplate,
atârnând de ramura unui copac
nenăscut, stafie pe jumătate…
Există numai trupul meu înlemnit,
ultimul, de bătrân, de piatră.
Tristeţea mea aude nenăscuţii câini
pe nenăscuţii oameni cum îi latră.
O, numai ei vor fi într-adevăr!
Noi, locuitorii acestei secunde
suntem un vis de noapte, zvelt,
cu-o mie de picioare alergând oriunde
https://culturaconstanta.ro/wp-conte...19-600x445.jpg
''Dacă ar fi vreodată să mor pe neașteptate si despovărat brusc de viață, am adresat prietenilor mei și criticilor mei, de care mă rog și acuma prin cuvântul scris, să-mi fie ridicată fosta făptură și arsă pe șoseaua națională dintre București și Argeș, pe câmp, între crengi, și risipită cenușa pe pământ, și să tragă brazdă cu plugul PESTE ACEL PAMÂNT ÎNGRĂȘAT ȘI CU DRAGOSTEA MEA DE EL, de către mine.''
Nichita Stanescu ( 1983 )
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...cA&oe=61BC775F
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...GA&oe=61DF5ADD
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=xLY897KBh1o&t=44s
https://uzp.org.ro/wp-content/upload...nnamed-1-1.jpg
Mai stau o înserare,
ca să văd,
umbră din umbră cum se lasă,
cum al luminii văzătoare, dur prăpăd
devine de din ce în ce mai moale,
cum se lungeşte umbra după pomi,
cum omul după om se prelungeşte,
cum zidul dimineţii lent se năruieşte,
şi cum lumina stelelor răsare,
pe o cu totul altă înserare.
Nichita Stanescu- Nod 32
https://www.activenews.ro/documente/...%20Nichita.jpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...DA&oe=61DE35A3
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...PQ&oe=61DEB577
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...EQ&oe=61DDAAF1
-
https://www.youtube.com/watch?v=EsruxrJezWY
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Pg&oe=61C4C6F3
Și am înțeles, în acest an de regrete, speranțe, oameni, multe cuvinte și atâtea tăceri, un adevăr crud și dulce, care m-a făcut să mă simt complet adult: viața nu este împreunărea a tot ce am pierdut, ci suma a tot ce a mai rămas.
Așa că iau viața care mi-a mai rămas și încerc să o trăiesc.
David Trueba
https://www.mesajeurarifelicitari.co...minica-323.jpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Ww&oe=61C4C8E4
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...wQ&oe=61E34C9A
-
https://www.youtube.com/watch?v=HyNoOFVxP50
https://hrisostomfilipescu.files.wor...2/dscn9884.jpg
Se întâmplă ceva când puteam să judecăm şi nu am făcut-o, când puteam să ne răzbunăm şi nu am făcut-o, când ego-ul moare şi învie. Atunci răsare un adevăr, o prezenţă, o linişte. Canalul spre revelaţie. Conştiinţa nu s-a urcat la cer, ci a adus cerul în ea. Sau nu. Logica lui Iisus Hristos, privirea lui Hristos, iertarea lui Hristos. Bunătate. Dragoste. Liră. Deplină armonie. Nimic nu este mai dulce ca dragostea. Şi pe pământ, şi în cer. Ajutorul lui Dumnezeu vine acolo unde este dragoste, nădejde şi credinţă.
Suflet frumos, fii cuminte! Prietenia este leacul vieţii. Îmi jertfesc dreptatea, de dragul păcii, de dragul liniştii şi al comuniunii…
Fac pace cu tot ce se întâmplă şi accept mesajul, lecţia. Orice greutate din viaţa noastră are dreptul să vină, dar nu are dreptul să rămână. Risipiţi norul tristeţii şi alungaţi teama!
Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul sau mintea, ei nu pot ucide sufletul! Bucuraţi-vă şi vă veseliţi în Domnul! Fiţi curajoşi, fiţi tari în credinţă! Sufletele noastre se îmbrăţişează în Iubire Sfântă. Ne întâlnim în rugăciune.
Cea mai mare furtună este cea a tulburărilor dintre suflet şi minte. Buimăceală. Cu mintea veche judecăm, dar cu mintea nouă iertăm şi binecuvântăm pe cei ce încă nu simt „metaforele negustate” ale vieţii. Mulţumesc! Te iubesc! Iartă-mă! Alfa şi Omega. Mai sunt multe de văzut, mai sunt multe de trăit.
Mâinile îmi sunt reci, dar inima e caldă. O inimă deschisă ştie ce are de făcut şi deschide şi alte inimi. Aleg să rămân în pace şi să binecuvântez experienţa, persoana. Aici, în inima mea, nimeni nu mă mai prigonește, nici nu mă supără… Am o bucăţică de iubire în buzunar. O împart cu voi, cu toţi.
Hrisostom Filipescu
https://media.istockphoto.com/photos...tdePOyB3PVP50=
Bunătatea este singura investiție care nu dă niciodată faliment.
Henry Thoreau
https://oakcliff.advocatemag.com/wp-...eart-bread.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=eF3rYpiXo7s
https://i.pinimg.com/originals/8d/8d...59845dbe91.jpg
Păstor de fulgi - Ana Blandiana
Mi-ar place să mă fac păstor de fulgi,
Să am în grijă turme mari de-omăt
Pe care să le port prin ceruri lungi
și să le-aduc mai albe îndărăt.
În nopți clinchetitoare să stau și să contemplu
Singurătatea lumii și plânsul ei enorm
Reverberat în nouri ca-n murii unui templu
Pe când viața-mi trece și turmele îmi dorm.
S-aștept să vină vara să-mi răpună
Mieii sortiți spre setea dulcii hume
Și-n transhumanța sfântă să curgem împreună
Mulți, fără de prihană, dar anume.
https://data.whicdn.com/images/2607322/original.jpg
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=NsmMR0enR_w
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ug&oe=61C49DC1
''Definiția frumuseții pe scurt:
Bunătatea de sine, respectul de sine și puritatea inimii.''
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...WQ&oe=61C51E4B
Totul depinde de cum privim lucrurile.
Cu mintea se văd pe ei înșiși.
Cu inima ei simt.
Floriana Antonelli
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...wQ&oe=61C439EE
-
https://www.youtube.com/watch?v=dEZ3vxgIWaQ
https://i.pinimg.com/736x/b9/b9/65/b...9b13f45e2e.jpg
Tămâie şi fulgi
Lumini scăpate din cuptor se zbat între pereţi.
Şi trupul moale ca de în curat
şi părul ţi l-ai uns peste-o cadelniţă-n tămâie,
fir de fir,
ca să miroşi la fel c-un patrafir.
Prin sat trec sanii grele de tăceri.
Cu genele ghicesc poteca sărutărilor de ieri.
Fulgi moi şi graşi îmi troienesc
în pace lumea ca de scrum,
şi fulgi de-aramă azvârliţi din cer
par clopoţeii atârnaţi
de gâtul paşilor de cai pe drum.
Ciobanii întârziaţi pe uliţi simt
ca cei cari s-au culcat
au clipe de tămâie şi de in
curat.
Curat.
Lucian Blaga
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...tQ&oe=61C35E2B
-
https://www.youtube.com/watch?v=Y8fbVWrn0KA
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...08&oe=61CE5D37
“Uneori, destinul nostru se aseamănă cu cel al unui pom fructifer in timpul iernii. Cine ar putea să creadă că acele ramuri golașe vor inverzi și vor purta din nou flori, după trecerea iernii?"
Goethe
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...69&oe=61CD51F7
http://www.cunoastelumea.ro/wp-conte...12/iarna-9.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=LTkn1AawbRw
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...kQ&oe=61C56842
".... sunt persoane care se cred speciale, și fac mult zgomot pentru a atrage atenția, iar altele, în tăcere, chiar sunt.
Sunt speciale prin faptul că nu cerșesc admirație.
Nu trec în fală prin lume, nu așteaptă aplauze, nu creează aparențe, nu respiră minciună.Nu urăsc, nu invidiază, refuză vorbăria fără sens și bârfa, nu complotează, nu sunt părtașe la intrigi, nu lingușesc,nu distrug, ci zidesc.
Le este suficient să fie sincere și să facă binele din umbră, sunt tăcute și banal de simple, răbdătoare și puternice. Le ador!
Nu mă îndoiesc că măreția și frumusețea lumii sunt ascunse în orice și oricine. "
Walt Witman
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...EQ&oe=61C442FF
„Dacă îi ajuți pe alții, vei fi ajutat. Poate mâine, poate peste o sută de ani, dar vei fi ajutat. Natura trebuie să plătească datoria. Este o lege matematică și toată viața este matematică.”
G.I. Gurdjieff
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...3g&oe=61C4AB8B
-
https://www.youtube.com/watch?v=Xz0OpMPEUE8
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...4Q&oe=61C42359
Toate schimbările au propria lor melancolie, pentru că ceea ce lăsăm în urmă este o parte din noi.
Trebuie să murim într-o viață înainte de a putea intra în alta.
Anatole France
https://pbs.twimg.com/media/FGaErdkX...jpg&name=large
Mori în fiecare noapte, renaști în fiecare dimineață. Și între cele două lucruri este lumea viselor.
Henri Cartier-Bresson
https://www.picuki.com/hosted-by-ins...c_sid%3D4f375eby @gio_roman87
-
https://www.youtube.com/watch?v=PcUAvywZpkQ&list=RDMM&index=1
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Jg&oe=61C3CE17
''Vă doresc visuri nesfârșite
Dorința furioasă de a realiza cateva
Vă doresc să iubiți ceea ce trebuie să iubiți
Și să uitați ceea ce trebuie uitat
Vă doresc pasiuni
Vă doresc tăceri
Vă doresc păsările care cântă la trezire
Și râsul copiilor
Vă doresc să rezistați la căderi, indiferență,
la virtuțile negative ale epocii noastre.
Mai presus de toate, îmi doresc să fiți voi înșivă.''
Jacques Brel
http://3.bp.blogspot.com/-Mn7YF0-Etw...pte%2Bbuna.gif
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Rw&oe=61C3B058
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=vFFZUkIwHX0&t=1s
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...UQ&oe=61E4DD4A
„Micile schimbări în gândirea ta și micile schimbări în energia ta, pot duce la modificări masive ale rezultatului tău final. ”
Kevin Michel
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...UQ&oe=61E5BF4D
O mare prietenie are două ingrediente principale.Primul este să descoperim ceea ce ne face similari, iar al doilea este să respectăm ceea ce ne face diferiți.
Stephen Littleword
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...cQ&oe=61E39C70
"Copiii descopera totul in nimic ; oamenii nu gasesc nimic in toate."
Giacomo Leopardi
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...tg&oe=61E44EFD
"Din toată viața asta lungă,
mi-e dor numai de copilărie."
Ileana Vulpescu
https://i.pinimg.com/originals/3e/36...a03ddfe376.jpg
https://i.pinimg.com/736x/bb/92/b6/b...8b18d8e599.jpg
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=FpgtcypdZXQ
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...BA&oe=61C56213
“La răscruce de viață nu există indicatoare. Nimic nu este permanent în lumea asta nedreaptă, nici măcar problemele noastre. Viața este minunată, dacă nu te temi de ea. Suntem toți diletanti; viața este prea scurtă ca noi să fim altceva. Gândim prea mult și simțim prea puțin. Liniștea este un dar pe care puțini îl știu prețui. Poate pentru că nu poate fi cumpărată. Cei bogați cumpără zgomote.”
Charles Chaplin
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...tQ&oe=61C4CE5C
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...rA&oe=61C5003A
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=OumHC6xxkjE&t=22s
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Ew&oe=61C475AC
"Nu pierde niciodată o oportunitate de a-i face pe alţii fericiţi,
chiar dacă trebuie să îi laşi singuri pentru a se petrece asta."
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...XQ&oe=61C53D1F
"Am învăţat tăcerea de la cei vorbăreţi, toleranţa de la cei intoleranţi, şi bunătatea de la cei răi; cu toate astea, în mod ciudat, sunt recunoscător acestor profesori."
Khalil Gibran
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...xg&oe=61C56CD9
-
https://www.youtube.com/watch?v=9LiyLaaLB98&t=10s
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...KQ&oe=61C5BE1A
"Marea , odata ce si-a aruncat vraja , te tine prins in mrejele ei pentru totdeuna."
Jacques Yves Cousteau
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...HQ&oe=61C4A078
"Marea , mareata unificatoare , este singura speranta a omului.Astazi , mai mult ca niciodata , o veche expresie are un inteles literal : suntem cu totii in aceeasi barca."
Jacques Yves Cousteau
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...5w&oe=61C5BEE0
"Un om care a trecut printr-un naufragiu tremura chiar si in apropierea unei mari linistite."
Ovidiu
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...eg&oe=61C65EDB
"Un om fericit descifreaza el ceva in intinderile marine? Ca si cum marea ar fi facuta pentru oameni ! Pentru acestia e pamântul, acest amarat pamant ... Dar acordurile nefericirii se impreuna cu ale marii , intr-o armonie voluptuoasa si sfasietoare ce ne arunca in afara de soarta muritorilor. Ati privit marea in momentele ei de plictiseala? Parca isi agita valurile din scarba de ea insasi. Le trimite sa nu se mai intoarca. Dar ele revin , revin neincetat. Asa patim si noi. Cine ne intoarce spre noi insine, cand ne sfortam mai mult a ne indeparta ? "
Emil Cioran
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ow&oe=61C5F7D6
"Marea nu are vreun alt rege decat pe Insusi Dumnezeu."
Dante Gabriel Rossetti
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...iQ&oe=61C5682BDan Cristian Mihăilescu
-
https://www.youtube.com/watch?v=v4ZqoHtiJUM
https://upload.wikimedia.org/wikiped..._romanesti.jpg
„Evocări istorice sau viziuni de basme, alături de priveliști realiste, denotă o bogăție de teme, o preocupare de a nu se repeta, o varietate de subiecte care îi fac un loc aparte în plastica noastră. Departe de a fi un primitiv, el rămîne un rafinat, un exponat sincer al pământului românesc, un călător în lumi legendare, un tradiționalist cult, care știe să-și transfigureze modelele, dîndu-le viață, de actualitate stringentă și de profilări în eternitate.”
—Victor Eftimiu
https://g1b2i3.files.wordpress.com/2...rc483jerii.jpg
http://artindex.ro/wp-content/upload..._La_Troita.jpg
http://artindex.ro/wp-content/upload..._in_foisor.jpg
http://artindex.ro/wp-content/upload..._De_Scoala.jpg
https://i.pinimg.com/originals/3e/58...a7703098d7.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikiped..._romanesti.jpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...zw&oe=61E62A41
https://upload.wikimedia.org/wikiped...n_-_Mocani.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikiped..._la_amiaza.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikiped...a_rascruce.jpg
https://artelesistiintelevietii.file...rescu_sion.jpg
https://upload.wikimedia.org/wikiped...panul_rosu.jpgIon Theodorescu-Sion - Wikipedia
-
https://www.youtube.com/watch?v=zHDrHRmaQjQ
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...cw&oe=61C4FA3B
Recunoașteți impactul fiecărui gând, intenție și acțiune. Fii în perfectă armonie cu creația.
Alberto Villoldo
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Gg&oe=61E61CD3
Alberto Villoldo
"Exista 3 mari cosmaruri din care trebuie sa ne trezim --- in viziunea shamanului antropolog Alberto Villoldo:
* Cosmarul sigurantei
* Cosmarul mortii
* Cosmarul iubirii
Cosmarul Sigurantei - e iluzia ca putem sa gasim siguranta in exteriorul nostru. Nu o vom gasi niciodata. Siguranta nu vine nici din contracte beton semnate, nici din mancatul vegan, nici din relatii aparent perfecte, nici din conturi bancare grase, nici din masina noua, nici din admiratia multimilor.
Siguranta vine din certitudinea ca totul curge si e fluid, totul este in permanenta schimbare si ca esenta noastra ramane neschimbata indiferent pe ce rauri involburate, fluvii uriase si oceane furtunoase ne vom gasi la un moment dat.
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...8g&oe=61E5A2A1
Cosmarul Mortii - vine si ne face sa traim permanent cu frica si cu sentimentul ca orice facem este inutil. Doar cand ne vom experimenta si trai adevarata natura, cine suntem noi dincolo de invelisurile noastre, vom stii cu siguranta ca "moartea" nu e decat o poarta spre o noua existenta a noastra in alta forma si atunci vom trai in aceasta viata si in acest corp fara frica. DOAR cand ne vom experimenta macar odata natura reala.
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...bA&oe=61E59C82
Cosmarul Iubirii - vine din iluzia ca iubirea e o "moneda de schimb", ceva ce dam si primim si ca exista o persoana pe pamant care e atat de compatibila cu noi încât odată intalnita, putem uita de toti ceilalti si de intreaga existenta pentru ca acum avem pe cineva care ne face completi si suferintele noastre sunt alungate pentru totdeauna.
Mare iluzie, care provoaca multa suferinta. Iubirea este materialul din care este creata realitatea. E o energie care curge. Si pe care o blocam cand inchidem inima cu frica.
IUBIREA n-are nicio treaba cu relatiile de cuplu, care sunt minunate de altfel.
Si iubirea poate sa se manifeste SI in relatii de cuplu asa cum se poate manifesta in toate aspectele vietii.
Cand muncim cu energia iubirii se cheama vocatie, cand ne bucuram de viata cu energia iubirii se cheama stare de prezenta, cand ne incarcam bateriile cu iubire se cheama conexiune.
Odata ce ne trezim din aceste 3 cosmaruri, TRAIM cu adevarat.
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...dg&oe=61E62EEC
Adevăratul Sine este infinit. Nu cunoaște granițe.
Esență pură. Lumină pură.
Înghițind mintea, sufletul, corpul, realul invizibil,
cu strălucirea ei.
Alberto Villoldo
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...Ow&oe=61E677C4
-