-
-
-
-
https://www.youtube.com/watch?time_continue=83&v=UQlFOX0YKlQ
http://1.bp.blogspot.com/-3A_5Rxct3A...c/s1600/15.gif
Demostene Botez
Singuratate
„Afară plouă ca şi toamna şi-i urât,
Mă uit pe geam ca după tine, şi atât.
În mine toate amintirile te-aşteaptă
De-aceea mi-i privirea stranie şi dreaptă.
Ca-ntr-un copil ce-a adormit plângând
În mine nu mai este nici un gând.
Vreau să citesc şi-mi cad din mână cărţile;
Mă împresoară chipul tău din toate părţile.
Mâna ce mi-a-mprăştiat părul şi gândurile
Îmi amestecă pe carte toate rândurile.
Rămân uitându-mă pe geam ca dupã tine
Şi tot aştept pe cineva ce nu mai vine. ”
https://scontent.fotp3-3.fna.fbcdn.n...da&oe=5A20C086
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=gw9fKuymA0I
https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.n...3f&oe=5A21E83A
„Calea mea nu este calea voastră, deci nu pot să vă învăţ. Calea e în noi, dar nu în zei, nici în teorii, nici în legi. Vai de cei care trăiesc după modele! Viaţa nu e cu ei. Dacă trăiţi după un model, atunci trăiţi viaţa modelului, dar cine să trăiască viaţa voastră, dacă nu voi înşivă?”
Carl Gustav Jung
https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.n...8a&oe=5A1609C5
-
https://www.youtube.com/watch?v=k0cJuxqpz-0
https://scontent.fotp3-3.fna.fbcdn.n...5b&oe=59FE2684
"Tu-mi spui: sufletul tau este foarte ciudat;
lunecos ca o frunza, mult ca un pat,
mut ca o frunza dintr-un pom lunecos
si din care se face un pat;
ca o neimpacata silaba de gand
intr-o limba in care ostateca sunt,
uite, rana adanca pe care ti-o fac
se inchide-ntr-o clipa, cat varful de ac!
nimeni nu-mi poate cere sa nu stiu s-aleg!
aduc usii fara broasca, aduc lant sa te leg,
aduc pieptene vesnic cu paduri fermecate:
ochiul tau greu si fierbinte strabate!
Tu-mi spui: sufletul tau este foarte amar!
nor cu nor, imi spui tu, se-ntalnesc foarte rar,
cal cu cal, si mai rar, si mai rar calaretii,
ne-ntalnim foarte rar, pe la mijlocul vietii,
nu ne spunem decat mana pusa pe umar
si sporim al tacerilor repede numar...
nu ne spunem decat cat se spune-ntre hoti:
doar cu ochii: esti teafar? esti viu inca? poti?
si plecam, inc-o data, si inca odata,
fiecare in partea de altul visata...
Tu-mi spui: sufletul tau e-o aripa de vant,
stie zboruri straine de orice pamant,
stie zborul prea sus, stie zborul prea jos,
te-ai putea socoti mai ales norocos;
esti un vant! si raspunzi de migrari cunoscute,
esti un vant! si ungi osii de stea nevazute,
esti un vant care impinge prin stele un car
cu aripe la roti si cu oiste de jar,
este sufletul tau vant pe ganduri, batand
niciodata nu intr-o gradina de rand...
Tu-mi spui: sufletul tau este drept ca o sabie,
si cu doua taisuri, si catarg de corabie;
cine poate stirbii un tais n-are cum
sa nu piara de-al doilea, pe drum...
insa, cine nu doarme pe mare, de drag,
sa se lege de sufletul tau, de catarg,
sa te-asculte cum taci, cum te legeni, cum esti
cel mai mult dintre catarge, cel mai plin de povesti,
si nu-i golf cu sirene sa nu-l poata trece
tinand fruntea lipita de lemnul tau rece ... "
Adrian Pintea
https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.n...10&oe=5A183B02
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=zwtxUsTRBkE
https://i1.wp.com/centrulcopaculviet...te/305/320.jpg
''Am hotărât de multe ori să mă analizez până la capăt, să pătrund cât mai adânc în suflet. Dar n-am izbutit. Niciodată nu m-am putut concentra. Nu m-am putut gândi asupra mea însumi. De câte ori încercam să mă analizez, mă trezeam într-un întuneric desăvârşit. De unde să încep să mă caut? Unde aş putea fi eu însumi? Ce căutam eu? Sufletul meu. Unde? Şi cum se putea recunoaşte adevăratul meu suflet între miile de suflete pe care le purtam în mine? Gîndurile se risipeau. Mă deşteptam cugetând la alta lucruri. Începeam din nou, încăpăţânat, închizând ochii, astupându-mi urechile, apăsând tâmplele. Acelaşi întuneric. Şi nu întâlneam nicăieri nici o lumină, nici un sprijin. Cum să ajung la mine însumi? Cum să-mi cunosc eu sufletul şi să vieţuiesc întocmai după nevoile lui?.... Am aflat un singur lucru pe care-l bănuiam însă de mult: că eul meu din ceasul acesta nu e aemenea celui din ceasul trecut şi cu atât mai puţin celui din ziua trecută. Ceea ce m-a uluit...''
Mircea Eliade
http://restaurantvegetarian.satya.ro...cunoastere.jpg
-