-
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=Gpeywxh3Efc
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...76&oe=602C82C4
Există ceva în interiorul nostru care nu are nume, acel ceva este ceea ce suntem.
Jose Saramago
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...29&oe=602B6996
Dacă cauți infinitul îl găsești în zâmbetul unui copil. Ai grija de acel zambet, este sufletul lumii.
Brunello Cucinelli
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...5b&oe=602A3413
''...îmi ridic totuși mâna în aer şi, ca şi când drumurile pe care nu am fost şi drumurile care nu ajung niciodată la mine, fiinţele pe care nu le-am văzut şi cele care nu ajung niciodată la mine, ar fi în faţa mea, ciocnim împreună virtual, ca un salut ...''
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...8d&oe=60287F69
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...16&oe=602CFAA7
,,Atunci când iubirea îţi va fi oferită fără condiţii, o vei şti. Nu se poate să nu ştii, deoarece te respectă şi te apreciază pe deplin. Nu-ţi cere mai mult decât poţi da. Nu manipulează şi nici nu pretinde. Te acceptă aşa cum eşti şi te binecuvântează."
Paul Ferrini în Liniştea inimii
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...42&oe=602B3A87
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...08&oe=602C6986
-
https://www.youtube.com/watch?v=CEIT7bIqadY
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...7a&oe=602AF2CB
''Astăzi, un copil mă întreabă:
Dar inima este tot în același loc, sau, din când în când, se mișcă?
Merge la dreapta și la stânga?
Nu, inima rămâne mereu în același loc.
În stânga.
Apoi într-o zi vei crește.
Și atunci vei înțelege că inima trăiește în mii de locuri diferite,
fără să trăiască, într-adevăr, nicăieri.
Ți se bagă pe gât când ești entuziasmat.
Sau îți cade în stomac când ești speriat, sau ești rănit.
Uneori își grăbește bătăile, și pare că vrea să te scoată din piept.
Uneori se schimbă cu gândurile..
Pe măsură ce crești, vei învăța să îți pui inima pentru a o pune în alte mâini.
Și de cele mai multe ori se va întoarce puțin la tine.
Dar nu-ți face griji.
Ea nu se va fi schimbat.
Ea va fi întotdeauna frumoasa.
Sau poate va fi și mai frumoasa.
Asta, totuși, o vei înțelege doar după mult, mult timp.
Vor fi zile când vei crede că nu ai inimă.
Că ai pierdut-o.
Și te vei epuiza căutând-o într-o amintire, într-un parfum,
în privirea unui trecător, în buzunarele vechi ale unei haine uzate.
Atunci va mai fi o zi..
O zi puțin diferită....
Un pic mai special....
Încă o zi un pic mai importantă...
În acea zi vei afla că nu toată lumea are o inimă.''
Sursa: Net
https://www.crochetpatternsgalore.co...tos/11748s.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=qEPlb5mx3s8
https://i.pinimg.com/474x/4a/19/4f/4...ce39d192c4.jpg
Redevenim copii
Adrian Paunescu
Reînfloreşte lemnul porţii
Pe unde pleci, pe unde vii,
În faţa dragostei şi-a morţii
Noi toţi redevenim copii!
Norocul veşnic să te bată
Că iar mă simt adolescent,
Trăind o lecţie uitată
Incorigibil repetent.
Şi uite pleci fără nădejde
Şi mi te rupi adânc din piept
Şi carnea mea îmbătrâneşte
Cu-ntregul timp cât te aştept.
Şi când te-ntorci din întâmplare
În faţa ta mă plec umil
Şi cu-o mirare foarte mare
Te văd şi redevin copil.
Îmi eşti când soră şi când mamă
Iar când te pierd eşti fata mea,
Mereu tăcerea mea te cheamă,
Mereu tu eşti altcineva.
Pe drumul meu podit cu zaruri,
La intersecţii mai rămîn
Ca un copil ce-aşteaptă daruri,
Dar toţi ceilalţi îl cred bătrân.
Sunt cel ce mai nimic nu ştie
Din tot ce-i aducea folos,
Iubirea e-o copilărie
Din care-nvăţ să mor frumos
https://static.boredpanda.com/blog/w...lova-2-101.jpg
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=u1ZoHfJZACA
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...f6&oe=60255875
"Eu sunt o iubitoare a realităţii, nu pentru că sunt o persoană spirituală, ci pentru că doare atunci când mă opun realităţii. Ne putem da seama că realitatea este perfectă aşa cum este pentru că, atunci când ne opunem ei, suntem cuprinşi de tensiune şi frustrare. Nu ne simţim în largul nostru sau echilibraţi. Când încetăm să mai luptăm cu realitatea, acţiunile noastre devin simple, fluide, blânde şi netemătoare."
Byron Katie - Iubeşte ceea ce este
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...1a&oe=602ACA95
-
https://www.youtube.com/watch?v=9xDSflpZbJ0
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...a8&oe=602BE8C4
Nu vă duceți la magazinul de cristale cu o listă: „Îmi trebuie cristalul X pentru ...... și cristalul Y pentru ........”.
Aceasta e o mentalitate liniară; nu așa funcționează lucrurile când este vorba de cristale. Mergeți în magazin și priviți-le, atingeți-le și vedeți ce simțiți, care dintre ele vă atrag, care „vorbesc” inimii voastre. Acelea sunt cristalele pe care să le cumpărați.
Nu vă lăsați ghidați de mintea voastră liniară; permiteți-vă să simțiți, pentru că așa se fac alegerile cele mai bune. Aveți încredere în ceea ce simțiți când vă conectați cu acele cristale.
Și nu e vorba numai de conectarea cu cristalele. E vorba de orice lucru/ persoană/ text cu care interacționați.
De exemplu, când citiți o postare pe o rețea de socializare, nu o mai analizați la nivel rațional/ intelectual; fiți atenți la ceea ce simțiți. Nu contează cuvintele/ expresiile folosite, contează dacă mesajul pe care îl transmite acel text rezonează sau la la nivel energetic cu voi. Nu vă mai agățați de nu știu ce cuvânt sau expresie care vi se pare că nu e cea „corectă”/ potrivită, renunțați la a face diverse comentarii în care faceți „corecturile” pe care le considerați voi necesare. Nu despre asta este vorba!!!
Rezonați cu mesajul pe care vi-l transmite acea postare sau nu? Despre asta este vorba!
Ați primit/ receptat la nivel energetic mesajul? Acel mesaj este o activare. Cum v-a făcut să vă simțiți? Despre asta este vorba!
Nu contează că tu nu folosești aceleași expresii/ denumiri, că tu numești lucrurile în alt fel decât sunt numite în acel citat/ text. Ai înțeles despre ce este vorba, ai recepționat mesajul la nivel energetic, rezonează cu tine? Nu te mai agăța de niște denumiri/ cuvinte, fiindcă acestea nu au nicio importanță!
(Lisa Transcendence Brown)
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ed&oe=602CF9FB
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...78&oe=602BFFE1
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...01&oe=602DC6B2
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...e8&oe=602E0A94
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...14&oe=602D2CC0
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ba&oe=602DE0D3
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...55&oe=602E9F2A
Geology Love
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=_8u4VLk0iTI
http://4.bp.blogspot.com/-TDeyEblfE9...82987024_n.jpg
În aer mă ridic,
Pe drumuri noi plutesc,
Pământul e prea mic,
Cu cerul mă-nvârtesc
George Călinescu
https://www.divahair.ro/images/speci...ii_650_365.jpg
„Celui care înțelege sensul Cuvântului,
lumea i se revelează în imagini;
Celui care ascultă sufletul Cuvântului,
lumea i se deschide așa cum este;
Celui care trăiește Cuvântul,
lumea îi oferă forța și înțelepciunea sa;
Cel care iubește Cuvântul
primește de la El propria sa forță.
Așa că îmi îndrept inima și capul
spre spiritul și sufletul Cuvântului
și în această iubire față de El
mă voi simți întreg și complet.”
Poem de Rudolf Steiner
https://sd.keepcalm-o-matic.co.uk/i-...pte-de-vis.jpg
http://www.livingfuture.cz/img/images/10158.png
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=1tdbtRpfk-c
https://lh3.googleusercontent.com/pr...014c6tEWEWPFkE
"Cel mai frumos şi mai convingător discurs despre dragoste este îmbrăţişarea!”
Părintele Dumitru Stăniloae
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...57&oe=602F3BDC
„Iubirea adevărată e creatoare, mobilizatoare, restauratoare. E tonică, simplă, vitală.”
Andrei Pleșu
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...af&oe=602F7874
Acum nu înţelegi ce vreau să spun, dar într-o zi vei înţelege: singurul secret al prieteniei, cred eu, este să găseşti oameni mai buni decât tine – nu mai deştepţi, nu mai interesanţi, ci mai buni la suflet, mai generoşi şi mai iertători – şi să-i apreciezi pentru ceea ce poţi învăţa de la ei, să încerci să-i asculţi când îţi spun ceva despre tine, oricât de bun – sau de rău – ar fi acel ceva, şi să ai încredere în ei, iar ăsta e cel mai greu lucru. Dar şi cel mai bun totodată.
O viață măruntă, Hanya Yanagihara
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...c1&oe=602FE924
-
https://www.youtube.com/watch?v=8AqcyiieJqc
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...a5&oe=602EF91A
′′ Vreau sa intru in inima ta ′′ nu o mai spune nimeni. Astăzi, ne mulțumim să privim inimile din exterior. Astăzi, pentru cei care cred în sentimente este o perioadă întunecată, blocată în sezonul lung al superficialității. ′′ Aș vrea să intru în inima ta ′′ ar putea deveni un gest revoluționar.
Vincent Green
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ba&oe=6031DCD9
Sandor Kasza
POCALUL IUBIRII
Ca să poți gusta din ”Pocalul Iubirii” și să simți miracolul savorii ei - trebuie să fii dispus să cunoști și amarul pierderii ei... și apoi, să te desprinzi de durere, învățând lecția smereniei, a blândeții și a iubirii fără te temeri, vinovății sau margini.
Evoluția spirituală este o relație intimă cu propriul suflet și o revelație a iubirii divine ce ni se naște în conștiință, atunci când ne detașăm de indiferență, insuficiență, supărare, ostilitate și teamă.
Din fericire, pentru a parcurge calea ce duce prin evoluție spirituală, la trezirea conștiinței noastre divine - nu putem folosi scurtături, nu putem plagia metode și nici cumpăra virtuții prin care să substituim lipsa abilității iubirii. sk
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...4e&oe=602E0D16
-
https://www.youtube.com/watch?v=DpjO44jJ4Mc
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...67&oe=602CE488
Am făcut câteva poze.
Am fotografiat în loc să vorbesc.
Am fotografiat ca să nu uit.
Să nu mă opresc din privit.
Există un lucru mai periculos decât incertitudinea: certitudinea.
Dar există ceva şi mai rău decât ezitarea: siguranţa.
Adevărata fericire nu-şi citează sursele, ca să nu-l facă gelos pe Dumnezeu.
Imaginaţia nu înseamnă minciună.
La nivel statistic totul se explică, la nivel personal totul se complică.
Toţi copiii încep cu metafizica, adolescenţii continuă cu morala, iar noi adulţii o dăm pe logică şi contabilitate.
Lucrul pe care-l învăţăm de la viitor când el devine trecut e acela că lucrurile nu se întâmplă aşa cum le-am planificat.
Aş da totul numai să fiu, preţ de o secundă, prost ca un copil! Să mă bucur total de stupiditate! Să mă îndop o dată pentru totdeauna cu idioţenia începuturilor şi să mă întorc la eul meu de adult simţind în sfârşit de ce anume m-am eliberat, de ce am reuşit să scap, ce anume a învins conştiinţa mea! Să mă bucur de maturitatea mea, da, dar în deplină cunoştinţă de cauză! Ce minunată trebuie să fie o amintire din copilărie! Certitudinea unei copilării învinse!
Daniel Pennac
https://www.pourfemme.it/wp-content/...05/collage.jpg
https://mk0paperlessmovn94k7.kinstac...e-683x1024.jpg
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=3yX2FznImoc
https://www.youtube.com/watch?v=FiWH2kKmayU
https://www.citatepedia.ro/image_tex...+o+clip%C4%83.
Cei care-am fost la Troia
I
Această dragoste,
această lumină care nu mă cruţă,
care mă obligă să-mi aduc totul aminte
şi cerul aşa cum îl ştiu, strălucind după ploaie,
cerul ca un obraz de copil.
Dar nimeni nu mai vrea să audă de consolări.
Am fost poate naivi când ne-am suit pe corăbii,
am crezut tot ce ni s-a spus,
marea fierbea ca sângele nostru
şi când tăceau valurile
nu se auzeau decât vorbele noastre trufaşe
atât eram de convinşi că înţelepciunea e un cuvânt găunos.
Apoi corabia noastră a mers prin nopţi în care lumina
era un fel de amintire ciudată
şi printre păsări albe care zburau
între noi şi greşelile noastre
şi nu ne mai separa de zei decât moartea.
De ce trebuia să fiu vinovat
când eu n-am vrut decât să rămân credincios?
Uneori vântul mă face să cred că totul a durat doar o clipă,
când eram stânjeniţi amândoi
şi nu ştiam ce să spunem,
dar nimeni nu mai vrea să audă de consolări,
iar păsările albe care zburau
pe mare între umbrele noastre şi zei
îmi amintesc că acesta sunt şi nu altul,
aceştia suntem şi nu alţii,
noi care am fost împreună
şi singuri la Troia.
II
Am lăsat în urmă atâtea mări şi greseli
încât mă întreb, de ce trebuiau toate astea?
De ce trebuiau remuşcări pentru a învăţa să iubim?
De ce trebuiau toate astea, de ce?
Da, trebuiau.
Trebuiau, poate.
Trebuia poate să fim mai întâi vinovaţi
pentru a învăţa să iubim.
Trebuia să greşim
pentru a cunoaşte sfârşitul greşelii
şi poate numai cei ce-au fost la Troia au dreptul să spună
că ştiu totul despre iubire şi ţărm.
Nimeni nu va cunoaşte vreodată mai bine ca noi
ce înseamnă iubirea, pentru că nimeni
n-a pierdut-o şi n-a visat-o ca noi. Pentru că
nimeni n-a trebuit să tacă mai dureros decât noi
cu săeranţa că într-o zi vom striga: iată ţărmul! Pentru că
nimeni n-a privit ca noi steaua prăfoasă a singurătăţii
luminându-ne mâinile.
în vreme ce ne-acopeream ochii ca să ne-aducem aminte
mai bine.
Şi iarăşi cerul aşa cum îl ştiu, strălucind după ploaie,
şi mă întreb, poate, pentru ultima oară.
De ce trebuiau toate acestea, pe care nu le mai pot
răscumpăra
decât iubind şi mai mult ţărmul
pe care stau şi visez că voi ajunge într-o zi?
Şi mai ales de ce suntem noi vinovaţi că toate acestea au
fost?
Când eu n-am vrut decât să rămân credincios.
Când noi n-am vrut decât să fim asemenea păsărilor
cărora nu le pasă nici de zei, nici de timp.
III
Dar eu ştiu că moartea există
şi există şi ţărmul,
există în zori plaja goală
şi există urmele care ne fac vinovaţi,
există corăbiile care ne-au dus la Troia
şi există iubirile pentru care n-am avut vreme destulă,
există amintirile
şi există pescăruşii ţipând,
există nisipul de care mă lipeam gol la amiază
şi există locul gol lângă mine,
există toate, numai tinereţea s-a dus
în acest prea lung asediu al Troiei,
în această eroare spre care ne-am dus liniştiţi.
O, gustul ucigaş al plecării.
IV
Am cutreierat ani în şir mările
şi când ne-am întors ne-am dat seama
cât de puţin ne îndepărtasem de ţărm.
De fapt, nu ne îndepărtasem deloc.
Eram tot acolo şi iubeam aceleaşi lucruri
numai că eram mai bătrâni
şi ne venea greu să surâdem.
Ne-am pierdut la Troia obiceiul de a surâde uşor.
Şi iubim altfel, mai trist.
În rest, suntem aceiaşi şi iubim aceleaşi lucruri,
iubim...
V
Suntem obosiţi
şi nu ne mai separă de zei decât moartea.
Am văzut cum se goleşte clepsidra
şi cineva dintre noi spunea că şi mormintele mor,
nu numai cei ce-au coborât să le umple, şi poate aşa trebuie,
altfel mormintele ar cuceri toată lumea.
Suntem obosiţi, dar acum ştim ceea ce ştiu şi zeii.
Şi poate chiar mai mult. Am descoperit în noi înşine
lucrul cel mai important pe care trebuie să-l ştie un om.
Această dragoste,
această lumină şi vântul care nu ne cruţă,
care ne obligă să ne-aducem totul aminte...
Octavian Paler
https://www.citatepedia.ro/image_tex...e+t%C4%83cere.
https://www.citatepedia.ro/image_tex...83+spui+nimic.
-
https://www.youtube.com/watch?v=IPYHy8k9Z34
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...39&oe=60316F7C
Îmi plac oamenii
timizi
care au apusuri pe
obraji
care în tăcere au
cuvintele potrivite
că, în ochii lor, ti-au
spus vreodată Te iubesc
care iau împunsaturi și
își cer scuze,
care beau încet și se
uită la apa din pahar.
Îmi plac oamenii
timizi
care sunt acolo
pentru a umple lumile
pe partea greșită
a ferestrei
decât cu capul plecat
poartă greutatea întregului cer
si cad
iar stelele cad în ele
dar nimeni, privindu-i,
nu își exprimă dorințe.
Îmi plac oamenii
timizi
pentru că salvează
lumea fără să o știe
iar când vor afla
spun că nu știu cine a
făcut-o.
Gio Evan
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...7b&oe=60311D6F
-
https://www.youtube.com/watch?v=tEdKVR-kzNk
https://m1.35photo.pro/photos_temp/s...3873_1000n.jpg
Tine Ochii Inchisi
tine ochii inchisi, tine ochii inchisi,
O singura data ni se da.
Nu te intreb nimic,
Ninsoarea se-asterne,
A-ngropat cimitirul si satul,
Zideste biserica,
Varfuri de plopi se mai vad
Dand colt ca o iarba deasupra.
Ninsoarea se-asterne si suie
Ca o campie dospita
Care in curand va opri
Timpul de sus sa mai cada.
tine ochii inchisi,
O singura data ni se da
Si trebuie sa dam o singura data.
Nu te intreb nimic, asteapta
Ultimul fulg de timp s-apuie
Si sa se faca gol in ceruri
Si liniste, abia atunci
Desprinde-ti bratul stang din cuie
Si lin rastoarna ceasul cu zapada.
Ana Blandiana
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...75&oe=60308B1C
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...94&oe=603175F4
Jeno Major - Landscape Photography
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=l05SSl74jBs
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...e1&oe=602F2592
PSALMUL CRESCĂTORULUI DE STELE
Pe unde au cinci strune chitarele, azi du-mă!
Spre-un continent Vivaldi's catarg de zări flămând.
Cum porți dumnezeirea pe-altar fragil de humă,
Din netrăite lacrimi fântânii suflet dând?
Jur împrejur, ca focul cumplit în ispitire,
Mă-mbracă-n stih stiharul înaltelor stihiri.
Păduri voievodale Te-ntâmpină ca Mire
Magdalenând lumină din nard de trandafiri.
Dând buchii-ntregi văpaia, aripi să aibe cerbul,
Te-ascunzi în dorul morții, și-o prinzi în trup, ca nadă.
Tu cine ești, Iubire? Fără trecut Ți-e verbul,
C-a fi e-n toate fire, fiindului livadă.
- Sunt crescător de stele, din lut le știu aroma...
De n-aș fi Eu, Iubirea, tu cui i-ai mai fi Toma?
11 ianuarie 2016
Dumitru Ichim
Kitchener, Ontario
www.dumitruichim.com
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ef&oe=60307C04
NOAPTE BINECUVANTATA TUTUROR !https://static.xx.fbcdn.net/images/e.../1/16/2764.png
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...72&oe=60306D67
Dan Greenwood Photography
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=c2MRe3ohHNY
https://media0.giphy.com/media/l4Ki4...rS48/giphy.gif
"Ceea ce cauţi în alţii, se află pe măsura înţelesului tău în tine, rătăcitorule.
De ce pribegeşti în grădinile străine şi-ţi laşi florile neîngrijite, şi, copacul tău, cu omizi? Mireasma ta nu ţi se pare bună, fiindcă nu o cunoşti, altoaiele tale ţi se par sterpe, seminţele tale goale, fiindcă sunt ale tale. Gândeşte-te bine: e cineva mai bun ca tine? Nu e... "
Tudor Arghezi
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...0d&oe=60336B82
-
https://www.youtube.com/watch?v=NYIy0dBQso4
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...8e&oe=6032FCCC
Ura sau iubirea noastră este efectul binelui sau răului pe care ni-l fac oamenii.
Th. Hobbes
https://i.pinimg.com/originals/d5/19...cbe9d23c83.jpg
"Suntem suma a ceea ce facem, a ceea ce gândim, a ceea ce simţim. Deci... să avem grijă!"
Chris Simon
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...86&oe=6030F64D
CE E DRAGOSTEA?https://static.xx.fbcdn.net/images/e....5/16/2764.png
''Tată, știi că Mateo este îndrăgostit de mine?
- Nu, sunt sigur că te place. Dar îndrăgostit, nu este, exagerezi, iubita mea!
-Dar nu înseamnă același lucru?
- A fi îndrăgostit înseamnă mult mai mult, am să-ți explic ce înseamnă ...
-Dar dacă mă ajută să colorez, îmi închide șorțul, spală și pentru mine pensule de acuarelă, îmi dă cea mai mare bucată din gustarea lui, îmi leagă părul la spate, mă ajută cu rucsacul, nu este îndrăgostit?
-Îmi pare rău, nu știam despre toate aceste lucruri. Poate că este mai îndrăgostit decât mulți oameni mari...
Ai dreptate dragostea mea, atunci nu am ce să-ți mai explic ...''
Sursa:Net
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...81&oe=60319DC9
Ochii tăi sunt ferestrele prin care
eu privesc în inima lui Dumnezeu.
Ochii mei sunt oglinda în care tu-L poți vedea
pe Dumnezeu reflectat înlăuntrul propriei tale Ființe.
Mooji
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...b2&oe=603251EE
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=uhpdwhNDTjk
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...0d&oe=6032A673
Am învăţat că...
Am învăţat că a învăţa să ierţi necesită practică.
Am învăţat că nu este întotdeauna de ajuns să fii iertat de alţii.
Câteodată trebuie să înveţi să te ierţi pe tine însuţi.
Am învăţat că este mult mai uşor să reacţionezi decât să gândeşti.
Am învăţat că ori îţi controlezi atitudinea,
ori te controlează ea pe tine.
Am învăţat că nu trebiue să te compari cu cât de bine pot alţii să facă, ci cu cât poţi tu să FACI.
Am învăţat că nu poţi face pe cineva să te iubească.
Tot ce poţi face este să fii cineva care poate fi iubit.
Restul depinde de ceilalţi.
Am învăţat că suntem responsabili de ceea ce facem, indiferent de cum ne simţim.
Am învăţat că întotdeauna trebuie să te desparţi de cei dragi cu cuvinte calde.
Ar putea fi ultima oară când îi vezi.
Am învăţat că nu ar trebui să fii nerăbdător să afli un secret.
Ţi-ar putea schimba viaţa pentru totdeauna.
Kathy Kane Hansen
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...0c&oe=6032C4D8
”A fi legaţi de altul înseamnă a avea comuniune, şi a avea comuniune înseamnă a comunica lumină. Fiecare are o lumină, dar această lumină se actualizează numai în comunicare(...). Dar ea nu se actualizează decât în comuniune, în iubire. Suntem lumină unii pentru alţii. Fiecare se umple de lumina celuilalt. Această lumină e un sens profund, o bucurie, o odihnă în dăruirea reciprocă, sentimentul de a avea totul: având iubirea celorlalţi avem totul. Pe Dumnezeu Îl avem în ceilalţi şi Îl avem în El Însuşi. Această lumină e sensul inepuizabil al existenţei înrădăcinate în Dumnezeu. Sunt lucruri negrăite... Dar cei care trăiesc această experienţă sunt nerăbdători să o împărtăşească.(...) Vieţile sfinţilor ne arată făpturi de lumină: făptura dezvoltată duhovniceşte e un om adevărat, de un farmec, de o frumuseţe, de o armonie extraordinară; sfinţii sunt de o blândeţe şi o delicateţe nespusă. (Marc-Antoine Costa de Beauregard, Dumitru Stăniloae, Mica dogmatică vorbită, dialoguri la Cernica, Editura Deisis, p. 207-208)
Vorbim despre lumină, o căutăm, o dorim cu sete, dar cât ştim despre ”lumină”? Nu la lumina soarelui ne referim acum, lumina soarelui e şi sub nori şi, la fel ca ea, lumina noastră e ascunsă şi sub mintea întunecată de gândurile ei tulburătoare. Acest mare teolog, Părintele Dumitru Stăniloaie, a spus că făptura dezvoltată duhovniceşte luminează, că însăşi frumusețea noastră lăuntrică e lumina pe care o împărtăşim cu ceilalți. ”Să comunicăm lumină”, iată ce frumos spus! Dacă suntem frumoşi duhovniceşte, dacă-n cămările ascunse ale ființei noastre e ”omul adevărat”, acela delicat, frumos, scăldat în gânduri armonioase şi-n dragoste, noi comunicăm lumină către ceilalți. Dacă-n ființa noastră cea tainică nu încape ura şi deznădejdea, dacă nu cunoaştem răzbunarea, nici resentimentul, dacă regretele şi suferințele din trecut nu ne-au aşezat nori negri în minte şi în suflet, lumina noastră se va transmite tulburător celor de lângă noi, care – cum drept şi minunat spunea Omraam Michael Aivanhov – ne vor iubi şi dacă nu vor vrea să ne iubească. ”Fiecare se umple de lumina celuilalt”, iată! Dar, să nu aşteptăm să fim un vas mereu luminat de lumina altuia, să nu căutăm doar hrană – în forma luminii şi-a iubirii - care vine din afara noastră, cum excesiv şi tulburător facem, să nu fim nişte trântori, când ni s-a dăruit puterea de a lucra şi a ne face mierea în noi înşine. Acest ”om duhovnicesc”, acest om frumos, acest om blând şi delicat după care tânjim tainic este un ”om posibil” în interiorul fiecăruia dintre noi. Dar, pentru a ajunge la el, pentru a-i atinge gingăşia, candoarea şi frumusețea, avem nevoie să fim ca albinele, să lucrăm, inclusiv prin rugăciune, dar – mai ales – printr-o continuă veghe de sine, la dezvăluirea omului duhovnicesc din noi. N-am spus că putem crea acest om duhovnicesc, ci că el este deja creat, noi trebuie doar să dăm deoparte vălul iluziei, vălul negru al minții, urâtul acumulat în experiențele noastre din trecut. ”Lumina se actualizează în iubire” – iată! Să iubim înseamnă să înțelegem neputiința umană, chiar neputiința celuilalt de a avea în el lumină şi, dacă noi avem lumina aceasta, i-o vom ”comunica” şi celui ce n-o are. Iubirea din noi nu-l va dori pe celălalt pedepsit, fiindcă iubirea ştie că răul de rău e lovit: cum ar putea iubirea lui Hristos să întoarcă palma, când iubirea lovită îşi întoarce şi obrazul celălalt? Nu iubirea pedepseşte, nu Dumnezeu e sursa pedepsei, a suferinței şi a deznădejdii, ci chiar lipsa ei. Ființele umane pot ieşi din orice fel de noapte a existenței prin iubire şi împărtăşind această iubire cu ceilalți. Gândurile frumoase, dorința de a sprijini, de a dărui, de a scoate din noi înşine demonii fricilor, aşteptările negre, disperările, furia şi judecata aspră, vina şi zbuciumul, ne ajută să ştergem păcatul( adică neştiința noastră, căci neştiința ne e păcatul, cum spune David Hawkins) şi să vedem, şi să trăim în noi înşine lumina şi iubirea. Nu-i îndeajuns să facem o cruce, să aprindem o lumînare, să tăiem un miel şi să ne gândim la Hristos ca la o legendă; suntem aici să aprindem lumina interioară, iubind neîncetat, iubind şi atunci când avem toate motivele să n-o facem sau, mai ales, atunci! Să comunicăm lumina, să fim lumină unii pentru alții înseamnă să trăim experiența ”învierii lui Hristos”!
de Maria Timuc
jurnalul.ro
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ae&oe=6031A186
-
https://www.youtube.com/watch?v=bDOiLEy2H_E
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...9f&oe=603172D9
Joc
Îmi iau numărul meu de pietre
şi le aşez cât mai riscant
şi-ncep jocul convinsă
că oricum voi pierde.
De ce joci, totuşi?
mă veţi întreba.
Ce altceva pot să fac?
vă voi răspunde.
Apoi liniştită
voi muta mai departe
piatră după piatră
munte după munte.
Ileana Mălăncioiu
https://i.pinimg.com/originals/ea/f9...725421b1a4.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=BvAOV6DHsY8&t=14s
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...d3&oe=60300CB5
''Să trăieşti în lumea ta, nu-i o nebunie, e doar un refugiu pe care-l agreezi, când şi când.''
https://pix.avax.news/avaxnews/fb/4a...fb_medium.jpeg
''Când ţi se vor deschide in faţă mai multe căi şi nu vei şti pe care să apuci, nu alege la întâmplare, ci aşază-te şi aşteaptă. Aşteaptă oricât e nevoie. Nu te mişca, nu spune nimic, ascultă-ţi inima. Apoi, când o să-ţi vorbească, ridică-te şi urmează-i sfatul.''
Susanna Tamaro
https://static1.squarespace.com/stat...g?format=1500w
-
https://www.youtube.com/watch?v=5_p0JhSDVpk
https://www.citatepedia.ro/image_tex...0D%0Acr%C3%A2n
Vis
Cânt pe inimă ca pe-o frunză de fag
Stau oamenii-n drum să m-audă cum cânt,
Se uită unii la alţii tăcuţi
Şi se-ntreabă ce pasăre sunt.
E prea mult cântec împrejurul nostru,
L-ascult cu ei şi nu-l mai înţeleg,
Parcă m-aş fi temut să rup o frunză
Şi am cântat dintr-un copac întreg.
Ileana Malancioiu
https://www.citatepedia.ro/image_tex...e+decid%C4%83.
A stat ninsoarea
A stat ninsoarea, a stat viscolul, a stat tot,
nimic nu mai pică acum nici din cer,
nici de pe-acest pământ, oricât ai aştepta
la fereastra albită de ger.
Îndepărtază-te, nu mai spera, nu
mai sta cu nasul lipit de acel geam,
s-a dus şi ea, s-a dus şi tinereţea, s-au dus
și iernile înfrigurate în care treceam
Alunecând încet dintr-o vârstă în alta,
dintr-o viaţă în alta, dintr-un iad
mai înfricoşător ca însuşi iadul
acolo unde sufletele cad
Aşa ca de la sine, fără să le mai pese,
cum cad ninsorile peste o cruce,
cum cade ochiul unui muribund
pe ultimul lucru care se duce.
Ileana Mălăncioiu
https://www.citatepedia.ro/image_tex...4%83m%C3%A2nt.
https://miscareaderezistenta.ro/thum...ioiu-45546.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=9RMsrS847e8
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...0e&oe=60318BBA
Tot infinitul simte cand te atingi de un atom.
Victor Hugo
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...68&oe=60312754
"Ceea ce este divin scapă aprecierii omului comun. Frumuseţea e întotdeuna simplă, adevărul pare la îndemâna oricui şi cel drept trece neobservat pentru că nu miră pe nimeni. Ordinea nu este niciodată remarcată, numai dezordinea atrage atenţia."
Eliphas Levi
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...a5&oe=60309622
digitalart
-
https://www.youtube.com/watch?v=nSUnSEwuw4A
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...a6&oe=6018BEC3
''Din intreaga memorie, valoreaza doar darul suprem de a evoca vise.''
Antonio Machado
https://www.mesajeurarifelicitari.co...buna-11601.jpg
„Începutul şi sfârşitul lucrurilor vor rămâne o taină pentru om. El nu este în stare să vadă nimicul din care provine şi nici să recunoască nesfârşitul care-l va înghiţi.”
Blaise Pascal
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...8b&oe=602FB8D7
-
https://www.youtube.com/watch?v=-3scBilqLLA
https://lh3.googleusercontent.com/pr...9rKoVCBJyjZxXg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...3b&oe=6032D5FE
Jurământul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza
" Jur, în numele Prea Sfintei Treimi și în fața țărei mele că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele patriei, că voi fi credincios Constituției în textul și în spiritul ei, că în toată domnia-mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, uitând toată prigonirea și toată ura, iubind deopotrivă și pe cei ce m-au iubit și pe cei ce m-au urât, neavând înaintea ochilor mei decât binele și fericirea nației române.
Așa Dumnezeu și compatrioții mei să-mi fie întru ajutor! "
https://www.activenews.ro/thumb-635?...ole/148882.jpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ca&oe=6032B83C
https://www.lectiifotografie.ro/wp-c...80047-Edit.jpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...d1&oe=60340840
Alexandru Ioan Cuza - Wikipedia
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...da&oe=6034858B
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...23&oe=60340FAD
https://i.redd.it/7qwv4iuovq631.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=Fz_5ySLsHCA
https://cvlpress.ro/wp-content/uploads/2020/01/hora.jpg
“Oamenii se caută unul pe celălalt pentru a comunica, pentru a-si deschide sufletele, pentru a suspina si a se bucura împreună, pentru a fi în comuniune. Într-o relatie de prietenie fiecare primeşte sau dăruieşte câte ceva, uneori mult, alteori putin. Fiecare om este unic şi frumos. Prietenii nu întreabă, ci aşteaptă şi cred în acea lumină din noi. Şi primesc răspunsul, căci înţelegerea vine de la sine. Învaţă, iartă şi acceptă omenescul, onestitatea, naturaleţea celuilalt. Inima deschisă dăinuie. Prietenia iubeşte fără condiţii, vorbeşte fără intenţii, dăruieşte fără motive şi ţine la cineva fără explicaţii. Când culegi roadele prieteniei si le asezi la păstrare? Atunci când nu mai este nevoie să ne spunem nimic, ci doar să ne bucurăm că suntem. Chiar şi în tăcere, dialogul inimilor nu are nevoie de condiţii, ci doar de bucuria de a dărui, de a împărtăşi. Prietenia se construieşte încetul cu încetul, cărămidă cu cărămidă, din soare şi ploi ale inimii, din bucăţele de timp petrecute împreună”
Hrisostom Filipescu
https://www.turnulsfatului.ro/upload...edias-0hwf.png
-
https://www.youtube.com/watch?v=aU4P-kpz6f0
https://deschide.md/images/cms-image-000084837.jpg
DUMNEZEU ESTE ROMÂN (2)
Val Răzeşu
Puterea unui popor nu stă în număr ci în unitatea şi demnitatea în jurui unui ideal național, iar demnitatea şi locul în istorie îi sunt date de oamenii mari care îi însumează aspirațiile şi îi conduc destinul.
La balul istoriei nu se poate străluci în zdrențe. Dar bogăția spirituală este condiția sone qua non a celei materiale. Şi cu cât un popor este mai numeros, cresc exponențial şi şansele ca numărul de oameni inteligenți şi spirituali să fie mai consistent.
Cum spuneam, cea mai importantă forță a unui popor nu este armata, ci unitatea în jurul aceluiaşi ideal. Şi întotdeauna de un model demn de urmat şi de eroi care să-l apere necondiționat. Spartanii au rămas celebri deoarece la Termopile regele Leonidas, doar cu trei sute de viteji, nu s-au temut să țină piept unei armate persane de peste o sută optzeci de mii de oameni. Desigur, au pierit eroic iar persanii au cucerit strâmtoarea. Dar spartanii au cucerit istoria.
Pentru că viitorul devine mereu trecut, acolo este izvorul cu apă vie al fiecărui neam. Orice pas spre înainte trebuie cumpănit numai după ce se priveşte adânc spre înapoi.
De-a lungul istoriei, românii nu l-au avut aliat adevărat decât pe Dumnezeu. Dar, doar aşa a putut străbate veacurile, pentru că întotdeauna când era pe cale să fie devorat de lacomia şi voracitatea neîndurătoare a altor popoare, i-a aşezat în frunte, întotdeauna la momentul potrivit, oameni mari, capabili să poarte pe umeri un neam.
În preajma anului 1859, neamul românesc era divizat în trei principate, la răscrucea geografică şi de interese ostile a trei imperii, dar fiecare dorindu-şi să le anexeze definitiv. Ardealul şi Bucovina de nord erau sub călcâiul de fier al Imperiului Austro-Ungar, iar Țara Românească şi Moldova ( din care în anul 1812 Imperiul țarist sfârtecase o jumătate), sub jugul secular al Imperiului Otoman.
Ca niciodată, atunci s-a manifestat o putere mai presus de omenesc. Cele trei imperii erau mai învrăjbite ca oricând, iar cel francez, prin Napoleon al treilea, a avut toate motivele să le mai slăbească din putere şi influență, fiind favorabil formării şi consolidării între frontierele lor a unui stat aliat. Atunci, ca niciodată în zbuciumata noastră istorie, o mână nevăzută a țesut sumanul şi caftanul din acelaşi fir al dorului de neatârnare, şi de sub cuşma clăcaşului şi jobenul boierului luminat a fulgerat acelaşi fior sfânt, setea de nepotolit de a sorbi Milcovul, să se îmbrățişeze frații de pe cele două maluri într-o singură țară.
Coincidențe faptul că existau toate condițiile necesare Unirii? Nu, nu există coincidențe. ,, Coincidența este modul lui Dumnezeu de a rămâne anonim". ( Albert Einstein)
Unirea din 1600, sub Mihai Viteazul, a fost atât de efemeră în primul rând pentru că nu a înțeles puterea libertății. Nici un sclav nu luptă pentru a-şi păstra lanțurile.
În persoana colonelului Alexandru Ioan Cuza, pentru prima dată i s-a dăruit acestui neam un sceptru sub a cărui autoritate săracul să devină om liber, pentru că fără libertate nu există demnitate, iar fără demnitate nu există ideal, unire şi putere. Forțele care se opuneau unirii erau zdrobitor superioare şi totuşi, unirea şi determinarea celor slabi, în mod paradoxal, a triumfat.
Desigur, toți istoricii au identificat o mulțime de factori care au contribuit la acest triumf. Dar adevărul este că din când în când, sătul de nedreptățile strigătoare la cer, Dumnezeu colindă prin conştiinte şi cancelarii şi scrie el însuşi istoria. Pentru a întemeia creştinismul, l-a trimis pe Iisus. Pentru a înfăptui Unirea l-a trimis pe colonelul Cuza.
Iar ceea ce a binecuvântat Dumnezeu va dăinui în veci!
ValRăzeşu
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...e7&oe=6033AFAF
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=7QWwrMxXmn8
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...75&oe=60327EE7
La blouse roumaine
Elena Cuza (n. 17 iunie 1825, Iași – d. 2 aprilie 1909, Piatra-Neamț), cunoscută și ca Elena Doamna, a fost soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
“Ajunsă Doamnă a României, ea îşi găsi câmp larg pentru a-şi semăna toate florile rare ale simţămintelor frumoase, de care era plin sufletul său ales. Ea fu inspiratoarea fericită a soţului său pentru legea instrucţiei publice, prin care s-a impus urmarea la şcoli în mod gratuit şi obligatoriu. Că tot românul era dator să-şi dea copiii la şcoală, să se lumineze, căci ţara avea nevoie de oameni culţi, care să-şi dea seamă că sunt români, că au o ţară şi un şef al lor, la care trebuie să ţie ca la bunul Dumnezeu, deoarece el îi conduce la o stare din ce în ce mai bună, acesta era gândul Domniţei. Legea aceea, a lui Cuza, a realizat un mare bine pentru români, căci le-a deschis drumul spre cele mai mari demnităţi; şcoala trebuia s-o înveţe şi bogatul, şi săracul, iar demnitarii mari se alegeau nu dintre boieri, ci dintre cei cu carte multă, astfel că şi ţăranii putură ajunge să conducă ţara şi să facă legi pentru binele tuturor.
Domniţa Cuza creă şi institutul de copile orfane, Azilul „Elena Doamna”, de la Cotroceni, ce funcţionează şi în ziua de azi. Azil patronat de ea, prin de aproapele sale îngrijiri, unde îşi punea toată însufleţirea pentru a desăvârşi nu numai caritatea, dar opera de adevărată cultură casnică, cu care erau instruite elevele institutului, pe vremea aceea. Pentru ţărani, mărinimoasa Domniţă, alături de bunul Domn, îşi dădea tot sufletul. Ei le ştiau păsurile, cunoşteau poverile şi grijile lor, ce Ie făceau pâinea neagră, amară, pâine ce-o mâncau îndată cu lacrămile lor. Boul şi vaca, puiul şi găina, laptele de la gura copiilor lor, ce li se luau, cu nedreptul, munca ostenelilor ţăranului, pe care, la vreme de nevoi şi răzmeriţe, el trebuia să şi-o răscumpere de la stăpânire însutit, toată starea aceea de plâns Domniţa o cunoştea bine şi dacă împroprietărirea ţăranilor s-a adus la îndeplinire de Domnul Cuza, sfetnicului credincios şi bun de aproape, Domniţei sublime, i se datorează o mare parte din merit, ea, bunătatea femeilor între femei. Ea care iubea atât de mult, ea care a înţeles atât de bine menirea femeii pe pământ.
(...)
Astăzi, când atâtea rugăciuni se înalţă către cer pentru prosperitatea ţării la care Domnul Alexandru Cuza a pus cea dintâi piatră fundamentală, în sunetul clopotelor, în bubuitul tunurilor şi-n marşurile triumfale ale muzicii, să se pătrundă fiecare româncă de fiorul recunoştinţei pentru cea mai sublimă femeie, pentru Principesa Elena Cuza, căreia îi trimitem şi noi, de aici, de peste munţi, prinosul nostru de dragoste nemărginită / Marilina Bocu (Tribuna, Anul XIII, Nr. 18, sâmbătă 6/24 ianuarie 1909).
http://dragusanul.ro/24-ianuarie-1909-principesa-elena-cuza/
Elena Cuza, dincolo de legendă
https://www.historia.ro/.../elena-cuza-dincolo-de-legenda
https://jurnalul.ro/thumbs/mobil_new...i-18602374.jpg
Elena Cuza - Wikipedia
https://ziarullumina.ro/thumbs/galle...ere-144141.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=1I4EER9NS1w
https://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-c...-bucuresti.jpg
Cuza Vodă
Vasile Alecsandri
Văzutu-te-am în pace suind scara mărirei
Şi-n pace luănd calea augusta-a nemurirei,
O! scump amic, domn mare, o! nume cu splendoare
Sădit pe miriade de libere ogoare!
O clipă apărut-ai în planul veciniciei
Şi vecinice mari fapte lăsat-ai României,
Nălţând din părăsire antica-i demnitate
Prin magica Unire şi sacra Libertate.
Ca norul plin de mană ce trece şi revarsă
O ploaie roditoare pe brazda care-i arsă,
Şi, stând apoi deoparte, în urma lui priveşte
Cum brazda se deschide şi câmpul înfloreşte,
Aşa şi tu din ceruri ai dulcea mângâiere
Şi vezi a ţării tale frumoasa renviere,
Tu, ce-ai stârpit cu sceptrul, unealta de rodire,
Din suflete şi câmpuri sămânţa de serbire,
Acum te odihneşte gustând eterna pace
În taina măiestoasă a morţii care tace,
Lăsând o lume-ntreagă la tine să gândească
Ş-a ta legendă, Cuza! cu fală s-o rostească...
Sunt nume destinate, ca numele tău mare,
Să steie neclintite pe-a Timpului hotare
Şi vecinic să răspândă o falnică lumină
Pe seculii ce-n umbră, trecând, li se închină!
https://bucurestiulmeudrag.ro/img/ph...f5592b13d5.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=0vpY5ZSolzA&feature=emb_logo
https://ziarullumina.ro/thumbs/galle...asca-91618.jpg
Umbre la Iași
Adrian Păunescu
Aud pe-aici, pe lângă mine paşi
Vin voci străvechi să cânte şi să mustre,
Un paradis e îngropat la Iaşi
Sub străjuirea umbrelor ilustre.
Vin voievozi cu degete subţiri,
Un stins condei îşi plânge arabescul,
Ceva se va-ntâmpla la Convorbiri,
Apare un poem de Eminescu.
Alecsandri va regăsi discret
Durerea şi misterul din talangă
Şi lângă umbra marelui poet
Va creşte metafizica lui Creangă.
Ceva inexplicabil e aici,
În pietre, chiar, e-un magnetism frenetic,
Dicţionaru-i pus a se îndulci
Cu miere sacu-şi coase orice petic.
Sunt clipe, uneori, sunt zile chiar,
Când vin fantomele de cai în tropot,
Atunci Moldova toată-i un altar
Proteguit de fiecare clopot.
Întregul Iaşi e desenat frumos
Şi orice pas al frunzelor rămâne
De parcă, el e dintr-un nobil os
Biblioteca Patriei Române.
Arhitectura lui e de amurg,
E o chindie fiecare casă,
De-atâtea umbre ce din vremuri curg
Întregul Iaşi e-o noapte luminoasă.
Aici un tei ajunge împărat,
Şi o bojdeucă intră în legendă,
Aici, pereţii au încorporat
O stare genială permanentă.
Aici, mai dulce curge vinu-n teasc
Şi om mai bun ca moldoveanul nu e,
Aici, chiar şi copiii când se nasc
În faşă au proiectul de statuie.
Eterni sunt toţi în fiecare zi,
De struguri veşnici fumegă povarna.
Ca o-nflorire de mitropolii
Îşi regăseşte ziua sfântă iarna.
E ziua de unire dintre fraţi,
Când Iaşul a ales cu bărbăţie
Decât fruntaş între înstrăinaţi,
Mai bine-al doilea-ntr-o Românie.
De ce-au ales nu Iaşi, ci Bucureşti,
În fond, întregul Iaşi era un templu?
Voi, clăditori ai soartei româneşti,
Purtarea Iaşului e un exemplu.
Şi umbrele ilustre care vin
Să scuture de orice rele piatra,
Încuviinţează pasul spre destin
Şi laudă acestei patrii vatra.
Şi mai ştiau acei ce-au acceptat
Că Iaşu-i Iaşi, că nu-l sfarâmă timpul,
Că zeii unui neam neînfricat,
Aici la Iaşi şi-au hotărât Olimpul.
https://upload.wikimedia.org/wikiped...ncipatelor.jpg
Litografia Unirea Principatelor de Petre Alexandrescu (1856)
https://upload.wikimedia.org/wikiped...ncipatelor.jpg
Unirea_Principatelor_(desen_de_Gheorghe_Tattarescu )
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...fb&oe=60326CAB
Gheorghe Tattarescu - Deşteptarea României Colecţia Muzeului de Artă Craiova.
-
https://www.youtube.com/watch?v=EM7X4mHEmPw
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...14&oe=6033F0AE
Marama de borangic
I.
E noapte pe pamanturi si pan'la galaxii!
Frumoaso, cu marama de borangic sa vii,
S-o potrivim pe iarba adancilor gradini,
Asupra-i sa se cearna luceferii senini...
in infinitul spatiu, de cine stie cand,
Maestrul timp, la roata fantastica lucrand,
Planete slefuieste in site si tipsii,
Si pulberea se-ntinde in urma, galaxii!
II.
O, parca vad in alta planeta, colo-n hau,
O fata stand, ca tine, langa iubitul sau,
Si poate ca marama si-a asternut-o jos,
Pe ea sa cearna pulberi Pamantul luminos,
Cand se arata-n spatii, beteala picurand,
Pe mari din alte sfere corabii petrecand,
Si iat-o cum tresare, privindu-l de la geam,
O fata ca si tine, cu trupul zvelt, de ram...
III.
Ar trebui, frumoaso, si noi sa fim merei,
Ca marmura cioplita candva in Propilei,
Sa tot traim cu sete de foc mistuitor:
Putine-au fost in urma, prea multe-n viitor!
imbratisati in poarta acestor evi superbi,
Sa sarutam pe frunte intaii pui de cerbi
Adusi de sus, in nave mai iuti ca niste plumbi,
De primii si-ndraznetii vazduhului columbi!
Si de-oi pleca in ceasul ca inima de bun,
S-aduc de proba aur si grau de pe Neptun,
Abia s-o coace painea in vatra pan' ma-ntorn:
Pe-atunci va fi distanta cat un ecou de corn.
Eusebiu Camilar
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...ee&oe=60326860
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=Xnt_8bUXVpw
https://cdn.pixabay.com/photo/2016/1...84_960_720.jpg
''Adevăratele suflete care izvorăsc de la Sursă nu sunt niciodată pierdute. Ele sunt asemeni unui vultur care zboară în înaltul Cerului, căutând și explorând. Orizonturile îndepărtate le cheamă; ele zboară și privesc minunea Creației, văzând frumusețea în fiecare frunză, piatră, copac. În imensa vastitate a a oceanelor, a Soarelui, a stelelor, a miriadelor de ființe – mici și mari – ele recunosc că totul este Unul.''
Judith Kusel
https://www.felicitaripersonalizate....tebuna1426.png
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...57&oe=6033D4AB