-
https://www.youtube.com/watch?v=lrF8...=RDlrF814OnFQ4
http://www.rassouli.com/images/08-12-EagerInnocence.jpg
Aceasta este adevărata convertire:
o focalizare a tuturor energiilor sale într-un singur punct,
şi acest punct este Prezenţa divină
căreia omul i se oferă şi i se abandonează.
Este o Prezenţă de Iubire lucrătoare
şi omul, deschis cu totul şi receptiv,
va recunoaşte îndată modul lui Dumnezeu de a lucra şi „metoda” Sa.
Dificultatea în această Lucrare a omului,
să nu uităm, singura sa Lucrare,
este deschiderea fără condiţii,
fără nici un amestec din partea egoului,
acceptarea nudă a realităţii momentului aşa cum este,
în liniştea absolută a minţii.
(Alphonse Goettmann – Bucuria, faţa lui Dumnezeu în om,
SURSA: http://www.ceruldinnoi.ro/Aforismul_zilei_2010_1.htm
http://zambetdefemeie.ro/wp-content/...FreeFlight.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=CP0POpxFpUU
http://www.insulaekklesia.ro/wp-cont...9869107_n1.jpg
Omul nu are nevoie de nimic din exterior...
Este un drept al său, câştigat prin naştere, să nu depindă de nimic din afara lui...
Omul se poate hrăni din interior
cu inteligenţa lui, cu propria lui voinţă şi lumină.
Dacă crezi în lumea exterioară ca fiind ceva real, te pierzi
şi eşti destinat să eşuezi în tot ceea ce faci.
De aceea, permite evenimentelor exterioare, circumstanţelor, incidentelor şi relaţiilor
să ajungă în acel spaţiu interior unde aceste gunoaie pot fi transformate
într-o substanţă nouă, într-o nouă energie, o nouă viaţă….
Ai făcut din existenţă şi din lumea exterioară, un Dumnezeu…..
Dar existenţa nu este reală….este doar o unealtă care slujeşte «visul»
pentru a te ajuta să te întorci la sursă şi să afli ce este cu adevărat real...
nu există nimic în exterior care să nu fie guvernat de «vis».”
Mintea nu poate să înţeleagă... poate doar să mintă...
Mintea....minte...
când mintea încetează să mai mintă, ea se anihilează pe sine
şi face loc plenitudinii Fiinţei.
Nu poţi schimba trecutul dacă nu înţelegi că
prezentul este cel care dă forma trecutului.
Orice obţii în această clipă este propagat, instantaneu, în toate direcţiile.
Dacă prezentul este perfect, tot ce te înconjoară se va alinia
acestei perfecţiuni
Fiecare eveniment trecut este în rezonanţă cu vibraţiile pe care corpul tău le emite Acum
Aici este locul unde se petrece totul…..
Aici este locul unde totul este atins
Aici este locul unde totul este mişcat…
Aici unde locuiesc Adevărul,
Inocenţa, Frumuseţea şi Puterea….
Aici….în acest infinit, etern,
Indestructibil Trup.
Lărgeşte-ţi viziunea până când întreg trupul,
fiecare organ, muşchi, fibră şi celulă, până la ultimul atom,
este copleşit de lumina visului tău.
Când visul este pus în mişcare, totul este posibil.
Visarea ta conţine toate principiile şi forţa
de întemeiere a împărăţiei cereşti pe pământ.
Nu există niciun război mai sfânt ca „învingerea egoului”
şi nicio victorie mai măreaţă decât transgresarea propriilor limite.
Integritatea înseamnă vindecarea Fiinţei.
Ea necesită răsturnarea credinţelor milenare,
transfigurarea emoţiilor negative, a gândurilor distructive,
atingând măiestria în stăpânirea şi autocontrolul
hranei, somnului şi respiraţiei...
Şcoala Zeilor – Stefano Elio D’Anna
http://4.bp.blogspot.com/-uXgjaHyEwb...in-d46b1a5.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=PjAUbQNAm44
https://s-media-cache-ak0.pinimg.com...012347871d.gif
Din dragoste pentru Nichita
Zece lucruri pe care le-a înțeles Nichita Stănescu
"Eu cred că un om este ceea ce îşi aduce aminte despre sine însuşi. Bunăoară, eu mă consider pe mine ceea ce îmi aduc aminte că sunt. De asta uneori oamenii sunt în aparenţă schimbători sau au umori diferite. De fiecare dată îţi aduci aminte alte lucruri despre tine însuţi. În măsura în care îți aduci aminte lucruri care te justifică, nu ai nimic de regretat. Când ți-aduci aminte defecțiuni, pe ele oricum nu le mai poți repara. Aș minți să spun că nu regret nimic. Dar iarăși aș minți dacă aș spune că regret ceva."
1. Singurele lucruri reale, singurele lucruri pe care le ducem cu noi, până la urmă, sunt propriile noastre sentimente, dragostele noastre, patemile noastre, urile şi adversităţile noastre. Mă-ntreb: noi, la capătul vieţii noastre, ce-am lăsa în afară? Bănuiesc că putem lăsa nişte sentimente. Mai puţin de ură, întrucâtva de patemi dar… de dragoste mai ales.
2. De poeți, numai de bine, ca să zicem așa… Am remarcat un lucru foarte straniu, care mă miră formidabil. Și anume acela că poeții clasici se înțeleg cel mai bine cu poeții în viață și, de asemenea, cele mai mari prietenii se fac între poeții din diferite țări. Între poeții unei aceleiași generații, în afară de prietenii în grup restrâns, îndeobște există un fel de pricină, un fel de râcă, pentru mine de neînțeles. Și bănuiesc că acest măr al discordiei este concurența. Nu știu de ce a fost sădită în sânul poeților ideea de emulație și de concurență, o idee absolut slabă, pentru că un poet nu poate fi mai bun decât alt poet. Un poet poate fi mai bun decât sine însuși sau mai slab decât sine însuși. Fiecare poet are o voce a lui unică, în măsura în care este un poet adevărat, bineînțeles. Și el nu poate să spună decât ce are el de spus, nu ce are altul de spus.
3. Poezia este singura avuție pe care omul o are încă nejefuită. Până acum, tot ce a avut omul a fost jefuit. Poezia încă nu și-a inventat un Hitler al poeziei ca să fie jefuită de către el.
4. Părerea mea este că poetul nu are o epocă a lui, epoca își are poeții ei. Și, în genere, epoca își vede singură poeții. Pentru că, să remarcați, talentele sunt foarte multe și foarte varii, dar fiecare epocă își selecționează tipul ei de talent, convenabil prezentului ei afectiv.
5. Vreau să vă spun un lucru, cu riscul de a mă repeta: eu nu prea cred că există poeți, eu cred că există poezie. Poezia este un fenomen care există în absolut toți oamenii, în diferite nuanțe, mai puternic, mai slab…
6. Dacă n-aş crede în mesajul meu literar, nu aş scrie. Pur şi simplu, n-aş scrie. Și e o falsă modestie să spui «domnule, eu scriu pentru că iubesc poezia… da’ nu prea cred, dacă am talent, dacă n-am talent»… Eu cred foarte mult în talentul şi în vocaţia mea, pentru asta mi-am jertfit întreaga mea existenţă – ca să adaug, cu o picătură în plus, sensibilităţii contemporane, o formulare mai nouă, mai adecvată etcaetera. Așa că efortul meu îl găsesc firesc să fie preluat în școli.
7. Ce sunt cărțile? Ceea ce este iarba pentru pământ, ceea ce sunt peștii pentru mare, ceea ce sunt păsările pentru aer, ceea ce sunt cuvintele de dragoste pentru om.
8. Dac-ar fi să scriu un catren – catren însemnând o poezie de numai patru versuri – în ce sens de numai patru versuri, diferite popoare au poezii scurte, noi… cea mai scurtă poezie a românilor este țâpuritura din Maramureş, care se începe cu un chiot şi se sfârşeşte cu o beșteleală, dar e foarte frumos că e aşa.
9. Inspiraţia este fundamentul artelor în genere, ea este exact ca impulsul electric care stârneşte fulgerul între doi poli. În momentul în care tensiunea între doi poli se creează, fulgerul apare. Fără fulger nu poate să existe fulger.
10. Eu cred că un om este ceea ce îşi aduce aminte despre sine însuşi. Bunăoară, eu mă consider pe mine ceea ce îmi aduc aminte că sunt. De asta uneori oamenii sunt în aparenţă schimbători sau au umori diferite. De fiecare dată îţi aduci aminte alte lucruri despre tine însuţi. În măsura în care îți aduci aminte lucruri care te justifică, nu ai nimic de regretat. Când ți-aduci aminte defecțiuni, pe ele oricum nu le mai poți repara. Aș minți să spun că nu regret nimic. Dar iarăși aș minți dacă aș spune că regret ceva.
Citiți în Ziarul Metropolis > http://www.ziarulmetropolis.ro/zece-lucruri-pe-care-le-a-inteles-nichita-stanescu/
https://scontent.ftsr1-1.fna.fbcdn.n...a7&oe=5874C6CC
-
https://www.youtube.com/watch?v=8kQZHYbZkLs
https://scontent.fotp3-1.fna.fbcdn.n...06&oe=584E190E
Încă de la origini,
Dumnezeu îl invită pe om să facă din viaţa lui o celebrare,
să experimenteze viaţa lui drept gratitudine şi adoraţie, pentru că esenţa tuturor lucrurilor care ne înconjoară, a timpului care ne înfăşoară sau a aerului pe care-l respirăm este
dar al lui Dumnezeu.
Această recunoaştere constantă este adevărata noastră Lucrare în mijlocul tuturor activităţilor noastre, ea face din viaţă o comuniune cu Dumnezeu:
omul primeşte de la El lumea ca materialul unei euharistii universale.
Omul, căruia Dumnezeu i-a dăruit această lume binecuvântată,
îl binecuvântează deci pe Dumnezeu în schimb,
prin această recunoştinţă neîncetată.
Alphonse Goettmann – Bucuria, faţa lui Dumnezeu în om,
SURSA: http://www.ceruldinnoi.ro/Aforismul_zilei_2010_1.htm
https://media.giphy.com/media/l2JJNC...ized-large.gif
-
https://www.youtube.com/watch?v=PWoRXBEliF0
https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.n...67&oe=58857981
Pilda lui Solomon despre sensul vietii si implinire.
„Cand regele Solomon s-a intors din munti, dupa apusul soarelui, cei adunati la poale l-au intrebat:
— Esti sursa noastra de inspiratie. Cuvintele tale ne ating inima. Iar intelepciunea ta ne lumineaza mintea. Suntem flamanzi sa te ascultam. Spune-ne: Cine suntem noi?
El le-a zambit si le-a raspuns?
— Voi— sunteti lumina universului. Voi sunteti stelele. Voi sunteti altarul credintei. in fiecare dintre voi este un univers. Gramaditi intelepciunea in inima, ascultati-va inima, ascultati prin dragostea voastra.
— Care este sensul vietii?
— Viata – este un drum, un scop si o victorie. Viata este un dans al iubirii. Misiunea voastra este sa infloriti. Sa FII – e un dar pentru toata lumea. Viata voastra – este istoria omenirii. De asta viata este mai frumoasa decat orice teorie. Creeaza din viata ta o sarbatoare, pentru ca asta este adevarata ei valoare. Viata este compusa din prezent. Iar sensul prezentului este sa traiesti in prezent.
— De ce ne urmareste necazul?
— Ceea ce ai semanat, aceea vei culege. Nefericirile sunt alegerile noastre. Saracia – este creatia omului. Iar nemultumirea este fructul neglijentei. invinovatind pe cineva, iti pierzi puterea. Nefericit este acel care nu se cunoaste. Sarac devine acel care pierde timpul in zadar. Nu permite multimii sa iti omoare sufletul.
— Cum sa trecem peste nefericiri?
— Nu te analiza. Nu te compara si nu te imparti . Multumeste pentru tot ce ai. Bucura-te pentru ca bucuria creaza minuni. Iubeste-te, pentru ca cei care se iubesc pe sine, ii iubesc toti. Roaga-te cand esti fericit si ghinionul te va evita.
— Care este drumul catre fericire?
— Fericiti sunt cei care iubesc, fericiti sunt cei care multumesc. Fericitii traiesc in armonie. Fericitii vad adevarata frumusete a lumii. Fericitii se bucura de soare. Fericitii sunt gata sa primeasca soarele in brate. Fericitii sunt liberi. Fericitii iarta.
— Cum sa traim in lumina?
— Savurati fiecare picatura a vietii, o viata traita in zadar va da nastere nefericirii. si sa stii ca ceea ce se afla in interior, aceea se afla si in exterior. Lumea este sumbra pentru ca inima este sumbra. Fericirea este apusul soarelui.
— Cum sa traim in armonie?
— Traieste simplu. Nu fa rau nimanui. Nu invidia. Lasa ca indoielile sa treaca si nu cauta altele noi. Daruieste-ti viata frumosului. Creaza pentru arta, dar nu pentru recunoastere. Da viata trecutului, uitandu-l. Adu in lume ceva nou. Umple-l cu iubire. Acolo unde este iubire – acolo este si Dumnezeu.
https://scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.n...26&oe=5844681F
-
https://www.youtube.com/watch?v=EUnGKpaxhmw
https://luminarasaritului.files.word...hild.jpg?w=480
''Într-o bună zi, după ce vom fi luat în stăpanire vânturile, valurile, mareele şi gravitaţia, vom pune la lucru energiile iubirii. Atunci, pentru a doua oară în istoria omenirii, omul va fi descoperit focul...''
Teilhard de Chardin
https://didaaurelia444.files.wordpre...7ef3.jpg?w=640
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=wURpD1PIQwQ
https://opinionesdepsicoanalistas.fi.../abrazo_21.jpg
Mircea Eliade
''Nimic nu da mai mult decat sinceritatea acea certitudine ca suntem inconjurati de prieteni, de oameni care ne iubesc; ca nu suntem singuri. De aceea, in ceasurile de mare singuratate se fac cele mai multe confesiuni, se deschid sufletele, se cauta unul pe altul; tocmai pentru a anula acel inspaimantator sentiment al solitudinii, al izolarii definitive. Este si sinceritatea un aspect al instinctului de conservare. De fapt, sinceritatea participa la acea complicata clasa de sentimente si orgoliu ce se numeste prietenie si care, trebuie sa recunoastem, constituie unul dintre cele mai serioase motive de a iubi viata.''
''O prietenie nu se verifica in asa numitele "ceasuri-grele" ale vietii. O prietenie se verifica numai prin capacitatea de libertate pe care i-o acorzi celuilalt. A ajuta un prieten in nevoie, a-l incalzi cu mangaierile tale, a-l incuraja cu "sinceritatile" tale nu inseamna nimic. Altele sunt adevaratele probe ale prieteniei: a nu-i incalca libertatea, a nu-l judeca prin punctul tau de vedere (care poate fi real si justificabil, dar care poate nu corespunde experientei destinului celuilalt), a nu-l pretui prin ceea ce iti convine sau te amuza pe tine, ci pentru ceea ce este pentru el insusi, prin ceea ce trebuie el sa realizeze ca sa ajunga un om, iar nu un simplu manechin.''
''Nu uitati ca intr-o prietenie nu conteaza numai ce ia celalalt. Fiecare luam mai putin decat ar trebui. Acesta este marele nostru pacat: ca nu ni-e sete de MULT, ca ne multumim cu sferturi; de aceea avem fiecare dintre noi atata spaima de ridicol. Nu numai ca nu dam pe cat ar trebui, dar si luam cu mult mai putin decat ni se ofera...''
'' Si prieteniile isi au viata lor. Dureaza atat timp cat sunt necesare cresterii a doua suflete. Vine un timp cand prietenia unui anumit om e o povara; nu-ti mai spune nimic si nu-i mai spui nimic. Osmoza dintre sufletele voastre s-a sfarsit. Sunteti acum unul fata de altul, doua organisme complet inchise. Trebuie sa cauti alte organisme, alte suflete carora sa va puteti deschide, pentru a primi sau a da bucurii, dureri, experiente de tot felul.''
''O prietenie care dureaza o viata intreaga este, pentru mine, un miracol. Poate sa fie o simpla obisnuinta si atunci e trista si neinteresanta. Dar poate sa fie si o ”casatorie spirituala”, un miracol propriu zis. Unirea sufleteasca s-a facut, atunci, peste granitele omenescului.''
http://img.garbo.ro/images/thumbs/ar...0-10-85.jpg?v=
-
https://www.youtube.com/watch?v=waQ9IkcBaHo
https://s-media-cache-ak0.pinimg.com...2ccc2095c7.gif
Val Răzeşu
SUNT UN MAG
Val Răzeşu
Te strig cu toamnele pe nume,
De parcă plouă Dumnezeu
Cu toate ploile din lume
Şi rupe nori în pieptul meu.
Şi, ca nisipul mă aştern
Spre marea ce m-a copleşit
Şi din furtunile din stern
Ca floare albă ai venit.
Înfrunți cu gingaşe petale
Plecările spre nicăieri,
Ca să avem aceeaşi cale
Pluteşti spre mine cel de ieri.
De-atât fior şi gingăşie,
Revarsă marea pe obraz...
Te-mbrățişez în Poezie
Şi te sărut dintr-un talaz.
Ți-am spus, în zori, că sunt un mag,
Prefac plecările-n sosiri,
Şi toamnele, de-atâta drag,
Să aurească în priviri.
Ce vor vedea la țărm străinii?
Doar umbra unui crin pierind...
Doar eu, în Cântecul Luminii,
Nemărginirea ți -o cuprind...
24 septembrie 2016
VAL RĂZEŞU
http://abload.de/img/denizmanzara-nisanboaviscc.gif
-
https://www.youtube.com/watch?v=6s7EfYpKy0o
http://www.efemeride.ro/mistere444/u...13/10/vise.jpg
Nu-i cere lumii să se schimbe – fii tu primul care se schimbă.
Atunci vei reuşi să percepi lumea suficient de bine ca să fii în stare să schimbi tot ce crezi că ar trebui schimbat,
Îndepărtează obstacolul din proprii tăi ochi.
Dacă nu o faci ai pierdut dreptul de a schimba oamenii sau lucrurile. Până nu ajungi să fii conştient de tine însuţi, nu ai nici un drept să te amesteci în treburile altcuiva, nici în ale lumii. Pericolul reprezentat de încercarea de a-i schimba pe alţii, sau de a schimba lucrurile, atunci când tu însuţi nu eşti conştient, este că ai putea schimba multe doar de dragul confortului tău, de dragul mândriei, convingerilor şi credinţelor tale dogmatice, sau doar pentru a-ţi atenua sentimentele negative.
Anthony de Mello – Conştienţa. Capcanele şi şansele realităţii,
SURSA: http://www.ceruldinnoi.ro/Aforismul_zilei_2010_1.htm
http://s44.radikal.ru/i104/1008/ca/1b2f2a233ae6.jpg