-
http://www.conferintespiritualeroman...lotus-rosu.jpg
Ana Blandiana
"Eu cred că suntem un popor vegetal,
De unde altfel liniştea
În care aşteptăm desfrunzirea?
De unde curajul
De-a ne da drumul pe toboganul somnului
Până aproape de moarte,
Cu siguranţa
Că vom mai fi în stare să ne naştem
Din nou?
Eu cred că suntem un popor vegetal-
Cine-a văzut vreodată
Un copac revoltându-se?"
http://1.bp.blogspot.com/-NKrYcIAiIl...anotimpuri.jpg
Cum priveşte cântecul ploii Ana Blandiana?
http://i589.photobucket.com/albums/s.../mua1hqt-1.gif
"Poate să vi se pară ciudat, puteţi să nu mă credeţi, dar atunci când vreau să cunosc cu adevărat un om, îl privesc cu atenţie şi încerc să-mi imaginez felul cum plouă în jurul lui. Există o intuiţie care nu mă înşeală niciodată şi care îmi sugerează mai exact decât cele mai exacte probe ceea ce vreau să ştiu. Sunt oameni în jurul cărora ploaia cade copilăroasă, cu clăbuci şi zarvă nestăpânită, făcând să crească ciupercile şi să scoată coarne boureşti melcii; sunt alţii în jurul cărora ploaia se desenează discret ca o fina haşură, ca un voal subţire care foşneşte mătăsos şi face streşinile să cânte abia auzit; pe unii îi învăluie ca o reţea invulnerabilă, fără zgomot şi fără sfârşit; pe alţii îi împodobeşte cu serpentinele ei colorate, încurcându-i in liniile lungi, pline de haz;
unora le atinge obrazul şi li-l face mai frumos, li se agaţă de gene şi străluceşte în picuri instabili; altora li se scurge prin păr şi pe gât, murdărindu-i, făcându-i să tremure şi să-şi strângă în jurul gâtului bietul fular, înjosindu-i, urâţindu-i.
http://1.bp.blogspot.com/-tRpqaH7QGJ...loaie%2B12.jpg
N-aş putea să explic de ce, poate că totul se datoreşte marii sensibilităţi a ploii, capacităţii ei de a se adapta şi de a reacţiona prompt, dar nimic nu caracterizează mai bine un om decât felul în care ştie să facă ploaia să plouă. În câte nesfârşite game se mişcă sunetele ei, ce culori diferite şi neaşteptate poate să schimbe, în câte forme se lasă modelată şi ce sentimente contrare poate să oglindească aceeaşi picătură de ploaie! Câmp de studiu, fantastic instrument de cunoaştere, joc pasionant, călăuză, cheie a tainelor, părul de apă al cerului se împleteşte pentru mine mereu altfel, lăsăndu-mă să ghicesc în el - aşa cum anticii ghiceau în măruntaiele păsărilor."
http://i62.tinypic.com/16adwus.gif
-
https://www.youtube.com/watch?v=UCSCJ0jx954
Singurãtatea nu este vindecatã de tovãrãsia umanã.
Singurãtatea se vindecã prin contactul cu realitatea.
Contactul cu realitatea, renuntarea la iluzii, realizarea contactului cu realul - orice ar fi, nu are nume. Nu putem cunoaste acest ceva decât prin renuntarea la ireal. Poti afla ce este singurãtatea doar când renunti sã te cramponezi, când renunti la dependentã.
Anthony de Mello – Conştienţa. Capcanele şi şansele realităţii
https://lh3.googleusercontent.com/hN...w1400-h1050-no
-
http://www.conferintespiritualeroman...alul-marii.jpg
Suntem tristi, agitati, descurajati, abãtuti.
Aspirãm sã evadãm si aceasta este cea dintâi dificultate.
Pentru ce? Pentru cã nu avem suficient dorinta, dorinta pur si simplu de a poseda bucuria, pacea, iubirea, chiar si într-o stare de tristete, de agitatie sau de urã.
Iatã ratiunea care ne duce spre mãrturisire: sã ne risipim tristetea.
Sã stim deci:
pãcatul nu este atât tristetea,
cât absenta dorintei de bucurie.
Eugraph Kovalevski
http://www.conferintespiritualeroman...vement-101.jpg
Două pericole mai mari decât păcatul îl pândesc pe om:
dorinţa de tihnă a sufletului visător,
distras în urmărirea fericirii pământeşti cotidiene;
şi pericolul neliniştii(îngrijorării),
teama de război, mai gravă decât războiul însuşi,
teama de diavol, mai periculoasă decât diavolul însuşi.
Eugraph Kovalevski
http://1.bp.blogspot.com/-vYYuWmQdF-...cuvanteaza.JPG
Cel care este printre voi şi care vine este întotdeauna printre voi toţi.
El vine mereu în voi şi voi nu ştiţi.
Este un răspuns adresat tuturor civilizaţiilor, tuturor oamenilor care nu cred în Hristos.
El este peste tot, El vine la toţi şi ei Îl ignoră.
Eugraph Kovalevski
https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net...23&oe=567AF236
Ce este un creator? Cel care se limitează.
Omul care nu se limitează nu creează niciodată şi va muri fără a face nimic.
Acesta este geniul şi darul specific omului: el se limitează creând.
Şi în această limitare, apare lucrarea dură care este mai mult decât analiză,
care este discernământul respingerii unor lucruri, chiar şi bune,
pentru a păstra un lucru unic.
Eugraph Kovalevski
http://2.bp.blogspot.com/-BBW4JWEY8h.../untitledf.bmp
Atunci când sfântul Pavel spune: „Bucuraţi-vă!”, el dă o poruncă, face un apel; adică: bucuraţi-vă în încercări, bucuraţi-vă în orice circumstanţe. Apostolul are în vedere o bucurie care există în necazuri, care nu este legată de circumstanţele exterioare, o bucurie non condiţionată de exterior, pe care trebuie să o cucerim.
Trebuie să răspundem fraţilor noştri sau oricărui eveniment prin bucurie.
Eugraph Kovalevski
http://www.ceruldinnoi.ro/Aforismul_zilei_2008_3.htm
-
http://3.bp.blogspot.com/-SSoIwqXK3a...69973703_n.jpg
A întelege, a asculta si mai ales a-l respecta pe celãlalt asa cum este.
Am avut o viatã fericitã.
Nu pot decât sã repet cã trebuie sã dãm altora optimism,vointã si iubire.
Nu uitati: "Surâdeti lumii si lumea vã va surâde."
(Soeur Emmanuelle)
http://webcultura.ro/wp-content/uplo...a-frumoasa.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=2bosouX_d8Y
http://4.bp.blogspot.com/_mOeYmcUA_i...onstiintei.jpg
Căci viaţa valorează cât valorează clipa,
şi clipa nu valorează decât prin bucuria pe care o conţine,
iar bucuria nu există decât prin Hristos,
sursa divină a oricărei bucurii.
(Alphonse Goettmann – Bucuria, faţa lui Dumnezeu în om)
SURSA: http://www.ceruldinnoi.ro/Aforismul_zilei_2010_1.htm
https://lh3.googleusercontent.com/YC...w1400-h1050-no
-
http://2.bp.blogspot.com/-i6NYDD2n62...11090249_n.jpg
Despre bucuria pocãintei
Când ne gândim la pocãintã,
vedem mereu imaginea obscurã sau cenusie a durerii,
a unei tânguirir fãrã capãt
pentru trecutul nostru atât de întunecat si de nevrednic.
nevrednic de Dumnezeu, de noi, de viata care ne-a fost datã.
Aceasta este doar o parte a pocãintei,
mai bine zis, trebuie sã fie doar o clipã a ei.
Pocãinta trebuie sã creascã în bucurie si lucrare.
Fãrã aceasta pocãinta este nerodtitoare,
fãrã acestea, ceea ce putea deveni pocãintã
se transformã în regret, regret steril
care, de cele mai multe ori, omoarã forta de viatã
în loc sã o trereazcã, sã o înnoiascã.
(Antonie Bloom - Bucuria pocãintei
http://www.ceruldinnoi.ro/Aforismul_zilei_2008_3.htm
http://3.bp.blogspot.com/-mXxqLsd9nM...83935553_n.jpg
-
http://jurnalspiritual.eu/wp-content...b2660dda5c.jpg
''În pâraiele de munte sunt ochiuri de apă unde, pe fund, se găsește nisip curat, argintiu. Dacă zvârlim o piatră într-un astfel de loc, apa va rămâne limpede. Dar în câmpii există și bălți care par limpezi, pe al căror fund s-a depus mult mâl. De veți arunca o piatră într-o astfel de baltă, mult se va tulbura. Asemenea se întâmplă și cu oamenii. Cei drepți sunt precum iazurile de munte, nu se tulbură chiar dacă sunt învinuiți pe nedrept. Sufletul lor rămâne curat și liniștit atunci când piatra este aruncată asupra lor. Iar cei păcătoși sunt asemenea iazurilor părelnic limpezi, răspund mânios și își vădesc în felul acesta mocirla patimilor, așezată pe fundul sufletelor lor.''
http://jurnalspiritual.eu/cei-drepti...ti-pe-nedrept/
http://www.gretta.ro/wp-content/uplo...s-albastru.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=knTqBJycdFY
https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.n...56857265_o.jpg
Ceea ce îţi trebuie este să fii liber.
Ceea ce îţi trebuie este să iubeşti.
Asta e realitatea; aceasta e natura ta.
Dar ceea ce-mi spui, de fapt, este că vrei să fii dorit. Vrei să fii aplaudat, să fii atrăgător, vrei ca toate maimuţicile să alerge după tine. Iţi iroseşti viaţa.
Trezeşte-te!Nu ai nevoie de aşa ceva. Poţi fi fericit pe deplin şi fără asta.
Anturajul tău nu va fi prea încântat să audă acest lucru, deoarece tu devii înfricoşător când deschizi ochii şi înţelegi. Cum să controlezi un astfel de om? El nu are nevoie de tine; nu se simte ameninţat de critica ta; nu-i pasă de ceea ce crezi sau ceea ce spui despre el. El rupe toate lanţurile; nu mai este o marionetă. Este înfricoşător. „Deci, trebuie să scăpăm de el pentru că spune adevărul; nu mai cunoaşte frica; a încetat să mai fie uman."
Uman!
Iată! în sfârşit, o fiinţă umană!
El şi-a curmat sclavia, a evadat din închisoarea lor.
Anthony de Mello – Conştienţa. Capcanele şi şansele realităţii
SURSA: http://www.ceruldinnoi.ro/Aforismul_zilei_2010_1.htm
https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.n...85&oe=58339254
-
În ultimii doi ani m-am simțit profund fericită, deoarece am înțeles că viața vine din interior. Cel mai pur sentiment de dragoste vine din a fi împăcat cu tine însuți și cu ființa ta. După aceea, trebuie să învățăm ce înseamnă dragostea necondiționată. Toate iubirile noastre sunt condiționate și duc la suferință. Dar iubirile necondiționate sunt cu adevărat libere. Am învățat acest lucru atât de târziu.
Suferința este întotdeauna bună. Niciun fel de operă de artă măreață nu a fost creată dintr-un sentiment de fericire. A suferi e bine. Mereu am spus că un artist mai bun va rezulta dintr-un copil tulburat. N-aș vrea să schimb nimic.
Marina Abramovic
https://www.youtube.com/watch?v=CAID_2iKO5Y
TOT ARTICOLUL AICI :
http://www.ziarulmetropolis.ro/fenom...ti-sa-bei-apa/
-
https://www.youtube.com/watch?t=101&v=Y03-UmI4PLY
http://fabricadeganduri.ro/wp-conten...m-zburat-3.jpg
„Compasiunea ar trebui să fie esența tuturor religiilor. O cale spirituală sau o religie este autentică dacă în cadrul ei este cultivată compasiunea. O cale spirituală sau o religie autentică aduce numeroase beneficii dacă este corect aplicată. Toți cei care au întemeiat religii au făcut-o cu scopul unei vieți mai bune și a eliberării de suferință, dar acestea nu sunt posibile fără compasiune.''
(Gonsar Tulku Rinpoche)
https://oaripadeinger.files.wordpres...64008419_n.jpg
Eşti o fiinţă a luminii.
Ai venit din lumină, te vei întoarce în lumină; la fiecare
pas te înconjoară lumina fiinţei tale nelimitate.
Richard Bach
http://3.bp.blogspot.com/-d_mrxCQCYr...round%2B04.jpg