-
https://www.youtube.com/watch?v=7Ie58yOTMrA
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...d8&oe=5EC6FFFF
... IUBIREA este o PUTERE ... ☦ Părintele PANTELIMON, Mănăstirea OAŞA
Iubirea nu e emoție, e o putere ... o mare putere a omului, primită de sus, o putere care trebuie eliberată și lucrată de fiecare în parte. Fără Dumnezeu, orice iubire moare pentru că nu există Dumnezeu în ecuație. Și atunci noi nu avem de unde să ne alimentăm, să ne regenerăm iubirea. Fără Dumnezeu, nu există principiul generator de iubire. Omul singur e o ființă limitată. Harul e cel care îl face infinit de adânc. Harul e de la Dumnezeu...
Trebuie să învățăm să-L vedem în celălalt pe Dumnezeu... Nu trebuie să ne raportăm la un om ca la un lucru finit. Orice persoană e un izvor infinit, dar care nu e descătușat. Prin iubire și cu ajutorul lui Dumnezeu, putem rupe zăgazurile, astfel ca celălalt să-şi dea drumul fiinţial, să scoată din el tot potențialul lui moral, spiritual și de iubire.
Pentru că fiecare om e cu mult mai mult decât se vede. Și vine iubirea și activează în celălalt ceva ce habar nu avea că zace în el. Ai nevoie de un celălalt care să îți dea măsura. În relație de doi, omul evoluează continuu. Și nu mai are cum să se sature de celălalt, să se plictisească, să ajungă la rutină. Pentru că fiecare îl face pe celălalt să evolueze. Fiecare se desface ca un boboc, apoi ca o floare, și această înflorire a lui este infinită.
Dar toate astea nu sunt posibile fără Dumnezeu. Și fără efortul fiecăruia de a activa în celălalt taina Lui, harul dumnezeiesc. Trebuie să iubești cu Dumnezeul din tine, pe Dumnezeu din celălalt.
Să iubești înseamnă să gravitezi în jurul împlinirii celuilalt. Să te gândești cum poți tu să-l ajuți pe celălalt, cum poți să-i vii în întâmpinare, cum să-l odihnești, cum să-l scutești de un efort, cum să-i faci o bucurie, cum să-i gătești o mâncare bună, când e obosit. Trebuie să înveți să trăiești prin celălalt și pentru celălalt.
Dăruirea de sine e un gest voluntar, nu este o dependență față de celălalt, nu e sclavie. Prin dăruire nu mă anulez, ci mă regăsesc pe mine și mă îmbogățesc cu felul celuilalt de a fi.
Iubirea adevărată afirmă libertatea celuilalt. Când iubești, trebuie să ieși din tine în sensul de a încerca să-l trăiești pe celălalt, să-l înțelegi pe celălalt, să vezi lumea prin ochii lui. Exercițiul acesta al ieșirii din noi înșine uneori e dureros, înseamnă să părăsești o poziție sigură, să ieși din confortul felului tău de a fi, adoptând felul celuilalt de a fi. Dar numai așa te poți lărgi, te poți îmbogăți și poți transforma iubirea în cale de cunoaștere.
Nici un om nu merită în sine să-i dai tot. Pentru că omul ăla nu e ultima realitate, dar Dumnezeul din el, da. În definitiv, prin om ne dăruim, de fapt, lui Dumnezeu.
Efortul puțin înseamnă devenire puțină, înseamnă să fugi de împlinirea de sine. Vedeți, nimic nu se poate fără sacrificiu, fără principiul crucii. Sacrificiul pe cruce e fereastra spre Înviere. Sfântul Maxim Mărturisitorul spunea că în creație toate se cer după cruce.
Nu ni se dă nimic, dacă nu jertfim ceva. Și iubirea e o jertfă. Jertfești sinele tău, ca să-ți apropii sinele celuilalt. E o renunțare la tine. Sacrificiul dă profunzime oricărei relații. E cel care fixează iubirea. Să te îndrăgostești e usor, dar să iubești e foarte greu. Fugi de cruce: fugi de înviere, fugi de bucurie, fugi de iubirea adevărată! Nu se poate fără. Fără cruce, e calea ușoară, comodă. Neștiind să suferim cu bucurie, să umplem suferința de rost, fugim, de fapt, de viață. Și tot ce primim e de mâna a doua. Toate bucuriile și iubirile sunt diluate. Tot ce trăim e searbăd.
Trebuie să înțelegi că e ca un joc între tine și Dumnezeu. În suferință se ascunde, de fapt, dragostea lui Dumnezeu față de tine. Cu Dumnezeu, cea mai mare suferință e umplută de sens și e mereu urmată de bucurie. Trebuie să nu uiți niciodată că Dumnezeu te iubește și te pune la încercare. Te încearcă, pentru că vrea să-ţi dea ceva. Dar cu un preț! Trebuie să meriți darul, să te ridici spiritual la nivelul la care îl poți primi. Nivelul următor al jocului. Oricum, darul e întotdeauna cu mult mai mare decat suferința pe care o treci ca să ajungi la el!
Pr. Pantelimon, Mănăstirea Oaşa
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...30&oe=5EC47F96
-
https://www.youtube.com/watch?v=q-cKSmKH9BI
https://4.bp.blogspot.com/-ksrVNIDxi...l-brancusi.jpg
"Iubirea cheamă iubire. Nu este atât de important ca să fii iubit, cât să iubești tu cu toată puterea și cu toată ființa."
Constantin Brâncuși - Sărutul
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...cf&oe=5EC13B50
''Uitați-vă numai la Sărutul lui Brâncuși să vedeți că îmbrățișarea este însăși poezia.''
Nichita Stanescu
https://www.cotidianul.ro/wp-content...a-1000x600.jpg
Sărutul (Brâncuși) - Wikipedia
-
https://www.youtube.com/watch?v=a2drljDdIWQ
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...d2&oe=5ECAA7E4
via Il Profumo delle Parole
''Ea devenise încetul cu încetul cuvânt,
fuioare de suflet în vânt,
delfin în ghearele sprâncenelor mele,
piatră stârnind în apă inele,
stea în lăuntrul genunchiului meu,
cer în lăuntrul umărului meu,
eu în lăuntrul eului meu.''
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...aa&oe=5EB7A5F4
''Trăiesc în numele păsărilor,
dar mai ales în numele zborului.
Cred că am aripi, dar ele
nu se văd. Totul pentru zbor.
Totul,
pentru a rezema ceea ce se află
de ceea ce va fi.''
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...71&oe=5EFB8F39
''Parcă dormim şi visăm, îmi spuse ea,
şi eu am crezut-o, pentru că devenea
mai grea sau mai uşoară după voie
asemenea păsărilor în zbor.
Alergam în sus pe scările de beton
şi ea ridica din îmbrăţişarea mea
doi ochi lucioşi, argintii,
spre un cer inventat chiar atunci.
Privirea ei topea zidurile,
îmi rănea obrajii din care
sângele-mi izbucnea spre trecut
nedureros, în cascadă.
Parcă dormim şi visăm, îmi spuse ea.
Alergam în sus. Scara de beton
se sfârşise demult. Şi clădirea.
Trecuserăm şi de viitor. Cuvintele
rămăseseră în urmă. Şi poate nici noi
nu mai eram.''
Nichita Stanescu
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...12&oe=5EC0F8FC
Painting by Allen Bentley
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=0tljqzmIBYc
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...0b&oe=5EFE2C14
Totul mi se pare că are greutate, chiar și lumina. Numai farmecul femeii iubite este imponderabil.
Lucian Blaga
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...52&oe=5EBBCD6F
O oră-ntre abis și umbre
la răscruci de veac și teamă,
o oră prelungită-n slavă
mi te-a dat, ca-n vis, în seamă.
Promisă tu, în dar luată,
fii ureche și ascultă:
puternic vine foc spre tine,
freamăt nou și sete multă.
Ah, bucură-te și veghează,
tu, edenică-ntrupare!
Vrăjit un munte în amiază
se-apropie de-o floare.
Extaz de Lucian Blaga
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...b7&oe=5F01B3F8
-
-
https://www.youtube.com/watch?v=xlUZ7mCzFIo
http://3.bp.blogspot.com/-yuOsapnbRq...4efc3f8fa2.jpg
“Ulciorul” de Omar Khayyam
Rămâi să mai ciocnim o cupă
La hanul vechi de pe coclauri,
Căci pentru vin și pentru tine
Mai am în sân trei pumni de aur.
Rămâi să-nmormântăm tristețea
Și setea fără de-alinare
Cu vinul negru de la hanul
Din valea umbrelor fugare.
Știi tu, frumoaso, că ulciorul
Din care bei înfrigurată
E făurit din taina sfântă,
Din taina unui trup de fată?
L-a făurit cândva olarul
Cel inspirat de duhul rău,
Din taina unui trup de fată
Frumos și cald ca trupul tău.
Înmiresmează-te, frumoaso,
Ca pe-un altar de mirodenii,
Cât zarea-i plină de albastru
Și lumea plină-i de vedenii
Și-atât cât drumurile vieții
Mai au pe margini bucurii,
Căci mâine în zadar vei bate
La porți de suflete pustii.
Iubește-mă acum căci anii
Nebănuiți vor pune frâu,
Iar clipele iubirii noastre
Se scurg ca undele pe râu.
Ca mâine-om puterezi-n morminte,
Uitați, nepomeniți de nimeni,
Ca mâine vor veni olarii
Să fure lut din țintirime.
Iar trupul tău, care mi-e astăzi
Cel mai iubit dintre limanuri,
Va fi un biet ulcior din care
Vor bea drumeții pe la hanuri.
https://assets.catawiki.nl/assets/20...6502483831.jpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...e1&oe=5EBD6CE8ri
-
https://www.youtube.com/watch?v=7MqWFhFMWGo
http://3.bp.blogspot.com/-Wrck9FUwdq...i%2Bgoogle.jpg
Îmi trece prin minte atâta muzică şi nu uit niciodată nicio notă; este, fără îndoială, unul dintre cele mai mari haruri pe care mi le-a dat Dumnezeu, această facultate de a păstra în memorie toate armoniile ce mi-au trecut prin minte.
https://www.citatepedia.ro/image_tex...AEn%C5%A3eles.
"Nici nu aud în imaginaţia mea părţile succesiv, le aud toate deodată. Ce încântare! Toate aceste invenţii, aceste producţii, toate au loc într-un vis plăcut, plin de viaţă."
Wolfgang Amadeus Mozart
https://rightwords.ro/imgupl/quote-p.../25558p197.jpg
https://rightwords.ro/imgupl/quote-p.../25556p262.jpg
https://rightwords.ro/imgupl/quote-p.../28056p243.jpg
Wolfgang Amadeus Mozart - Wikipedia
-
https://www.youtube.com/watch?v=BwdifWxHKpg
https://i.pinimg.com/originals/5a/c6...8299d685ff.jpg
''În orizontul imaginar
Al vieţii
Va fi mereu
Un nou rasarit,
Va fi mereu
În suflet
Un cântec să-l amintească.
Din fiecare zi ce trece
Din nou se naşte alta,
Deci să începem
Să trăim(dragostea)viaţa
cu fiecare rasarit de soare.
Îm apus de soare
Şi-n fiecare zori,
Privighetorile cântă,
Crini înfloresc,
Cerul e albastru
Şi limpede izvorul.
Tandră şi strălucitoare este luna
Într-o noapte de iarnă ''
Enrique Antonio Sanchez Liranzo
https://futter.kleinezeitung.at/wp-c...S1-760x520.jpg
-
https://www.youtube.com/watch?v=TSA-OP0VBgs
http://filedelumina.ro/wp-content/up...7/09/stele.jpg
''Fericirea suprema in viata este convingerea ca suntem iubiti – iubiti pentru noi sau, mai curand, in ciuda noastra.''
Victor Hugo
https://trabalhadoresdaluz.altervist...meas-e-cha.jpg
https://scontent.fcra1-1.fna.fbcdn.n...9e&oe=5CB4015D
''Fiecare dintre noi ascunde în sine o fărâmă de pulbere de stele, o mică strălucire ce nu poate fi distrusă ... oricât ne-ar năpădi întunericul, nimic nu-i poate stinge lumina.''
Pam Brown
https://www.felicitaripersonalizate....tebuna1426.png
http://shop.theukartdepot.co.uk/wp-c...ll321.com_.jpg