Constantin Brancusi

**Banu Ionut** · 19.10.2011, 11:58

Intelepciune

Author Message
ZAMFIR_CATALIN

Joined: 02 Sep 2009
Posts: 2028

Intelepciune
""Trebuie sa incerci necontenit sa urci foarte sus daca vrei sa vezi foarte departe" - Constantin Brancusi"

Tue Feb 23, 2010

Dan Dumitru

Joined: 17 Nov 2009
Posts: 680
Location: Afghanistan

CONSTANTIN BRANCUSI - 19 februarie 1876 - 16 martie 1957
"În sufletul meu nu a fost niciodată loc pentru invidie - nici pentru ură, ci numai pentru acea bucurie, pe care o poţi culege de oriunde şi oricând. Consider că ceea ce ne face să trăim cu adevărat, este sentimentul permanentei noastre copilării în viaţă.

Arta - poate cea mai desăvârşită a fost concepută în timpul copilăriei umanităţii. Căci omul primitiv uita de grijile cele domestice şi lucra cu multă voioşie. Copiii posedă această bucurie primordială. Eu aş vrea să re-deştept sentimentul acesta în sculpturile mele.

Cine nu iese din Eu, n-atinge Absolutul şi nu descifrează nici viaţa.

Raţiunea de a fi a artiştilor este aceea de a revela frumuseţile lumii.

Oamenii nu îşi mai dau seama de bucuria de a trăi, pentru că nici nu mai ştiu să privească minunile Naturii.

Simplitatea este în sine o complexitate - şi trebuie să te hrăneşti cu esenţa, ca să poţi să îi înţelegi valoarea.

Iubirea cheama iubire. Nu este atât de important ca să fii iubit, cât să iubeşti tu cu toata puterea şi cu toata fiinţa.

Viaţa se aseamănă cu o spirală. Nu ştim în ce direcţie este ţinta ei, dar trebuie să mergem în direcţia pe care o credem cea justă.

Nu mai sunt demult al acestei lumi; sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup - mă aflu printre lucrurile esenţiale.

Când creezi, trebuie să te confunzi cu Universul şi cu elementele. Şi pentru ca să realizezi ceva, nu trebuie să nu fii tu însuţi şi să te distrugi. Şi trebuie să cauţi mereu să scapi de maeştrii. Nu ajunge să posezi idei."

"Despre Arta:

1. Frumosul este echitatea absoluta.
2. Când nu mai suntem copii , suntem deja morti.
3. Nu cautati formele obscure, sau mistere. Caci ceea ce va daruiesc eu este bucurie curata. Contemplati lucrarile mele pâna le vedeti. Cei aproape de Dumnezeu le-au vazut.
4. În arta, ceea ce importa este bucuria. Aveti fericirea sa contemplati. Aceasta este totul.
5. Ratiunea de a fi a artistilor este aceea de a revela frumusetile lumii.
6. Artistul trebuie sa stie sa scoata la suprafata fiinta si interiorul materiei si sa fie unealta care da la iveala însasi esenta sa cosmica, într-o existenta cu adevarat vizibila.
7. Trupul omenesc este frumos numai în masura în care oglindeste sufletul.
8. Arta trebuie sa odihneasca si sa vindece contrarietatile interioare ale omului. Aceste contrarietati deriva din el însusi si tragedia lui. Arta are si aceasta misiune terapeutica : sa ne amintim numai de Catharsisul aristotelic.
9. Nu trebuie sa fie respectate sculpturile mele. Trebuie sa le iubesti si sa ai dorinta sa te joci cu ele. Eu doresc sa sculptez forme care pot oferi bucurie oamenilor.
10. Cine nu iese din Eu, n-atinge Absolutul si nu descifreaza nici viata.
11. Eu as vrea sa creez - asa cum respir.
12. Exista un scop în toate lucrurile. -Însa pentru a ajunge la el, trebuie sa ne detasam de noi însine.
13. Sa fii istet e ceva, însa sa fii onest, aceasta în adevar merita osteneala.
14. Nu ajunge sa posezi idei. Simplitatea formei, echilibrul precis si matematic, arhitectura trebuie sa le pretuim tot atât de mult, cât si materialele.
15. Ne gasim cu totii la sfârsitul unei mari epoci. Si este necesar sa ne reîntoarcem la începutul tuturor lucrurilor ; si sa regasim ceea ce s-a pierdut…
16. Îmi amintesc mereu ; nu m-ai fi cautat, daca nu m-ai fi gasit demult !…
17. Eu am pornit, întotdeauna de la o idee, de la Natura.
18. 0amenii nu îsi dau seama de bucuria de a trai, pentru ca nici nu mai stiu sa priveasca minunile Naturii.
19. Ceea ce legi tu aici pe pamânt - se leaga si în ceruri.
20. Suferintele îl întaresc pe om, si sunt mai necesare decît orice placere, pentru formarea unui mare caracter. Si apoi eu gasesc ca întotdeauna fiecare este singur de vina de tot ceea ce se întâmpla cu el.
21. Arta are misiunea sa creeze bucurie ; si nu se poate crea artistic decât în echilibru si pace sufleteasca… Dar pacea se poate obtine prin reuniune prin renuntare.
22. Omul îsi face o lume a lui pricinuind bucurie celorlalti prin Arta, însa numai când ajung la adevarata lumina. Trebuie sa-l gonesti, pentru asta, pe imbecilul din tine. Egocentrismul sufocant îi dezorienteaza pe unii oameni îi scoate din viata lor luminoasa - pentru a îi conduce în întuneric si chiar în sinucidere. Sapând necontenit fântâni interioare eu am dat de izvorul vietii fara de batrânete. Asa este arta ; tinerete fara batrânete si viata fara de moarte.
23. Nimic nu se înalta la umbra maretilor arbori.
24. În fiecare om zac energii nebanuite, asemenea diamantelor ascunse în pamânt. Fiecare îsi are însa diamantul sau. Artistul prelucreaza acest diamant brut, si îl taie în zeci de fatete, dupa forma care a întrevazut-o în maruntaie - si dupa visul sau interior.
25. În Sarutul nu a fost vorba despre o copie fidela a doua modele - barbat si femeie, care se dragostesc, ci despre o viziune a iubirii fara de moarte, pe care eu "am vazut-o" cu ochiul mintii. Am eliminat din opera mea tot ce nu era esential.
26. Orice lucru - fiinta sau nefiinta are un spirit. Atunci, la raspântia meseriei mele, mi-am spus : acest spirit al subiectului trebuie sa îl redau eu. Caci spiritul va fi vesnic viu.
27. Opera de arta trebuie sa fie creata ca si o crima perfecta - fara pata si fara urma de autor.
28. La Paris am dus-o greu la început : uneori ma tineam de ziduri. Îmi atârnasem deasupra capului pancarde pe care îmi scrisesem sfaturi, pe care mi le dadeam singur, în clipele de îndoiala…Faceam cîte o sculptura pe zi ca si Rodin. Eram nenorocit. Au fost anii cei mai grei, anii cautatori - ani de gasire ai unui drum propriu. Am plecat de la Rodin , l-am suparat, însa trebuia sa îmi caut calea mea. Si am ajuns, astfel, la pace, simplitate si bucurie.
29. (Pentru Domnisoara Pogany ) s-ar putea sa ma gândesc într-o zi la o interpretare si mai perfecta !…Caci cine stie daca o opera de arta este vreodata dusa pâna la capat ?!…Sculpturile mele sunt fecioarele mele !… Le gatesc ca de nunta !… Observati Dvs. Aceasta versiune Pogany a fost cea dintâi "idee". Bratele au fost modelate într-o maniera aproape precisa, parul a fost strîns într-un rulou, spre ceafa, însa fata avea sa îsi piarda toate caracteristicile sale particulare, cu exceptia ochilor si a curbelor, în arc, ale sprîncenelor. În urmatoarea versiune, capul a primit forma definitiva a unui oval, iar parul a devenit mai lejer strîns pe ceafa, conceput ca un desen de curbe ondulate. În ultima versiune - care va fi oare aceea ultima ? - capul, bratele si parul se unduiesc la unison ; curbele îsi iau zborul ca o planta care se ridica, ele se onduleaza, astfel, de-a lungul cefei ; si îsi lasa amprenta lor pe întreaga compozitie.
30. "Spre imensitatea vazduhului" - aceasta este Pasarea mea. Copil fiind, am visat totdeauna ca as fi voit sa zbor printre arbori, spre ceruri. De 45 de ani port nostalgia visului acestuia si continui sa creez Pasari Maiestre. Eu nu doresc sa reprezint o pasare, ci sa exprim însusirea în sine, spiritul ei : zborul, elanul… Nu cred ca voi putea izbuti vreodata…Dumnezeirea este pretutindeni ; si când uiti cu desavârsire de tine însuti si când te simti umil si când te daruiesti. Divinitatea ramâne în opera ta ; ea este magica… Ei bine, o doamna de la New York care a simtit într-adevar acest lucru, a îngenuncheat si a plîns în fata uneia dintre Maiestrele mele. Iubesc tot ceea ce se înalta.
31. Eu nu am cautat, în toata viata mea, decît esenta zborului ! Zborul - ce fericire !…
32. Eu nu creez Pasari - ci zboruri.
33. O pasare a intrat odata prin fereastra Atelierului meu. Si încerca sa iasa batînd în geam si nu gasea iesirea - caci se lovea mereu de sticla. S-a asezat apoi sa se odihneasca. Si a încercat din nou si a iesit. Sculptura este la fel : daca gasesti acel geam te ridici înspre cer, intri în împaratia cerurilor.
34. Exista în toate lucrurile o masura, un adevar ultim.
35. Prin arta te vei detasa de tine însuti. Iar masura si numarul de aur te vor apropia de absolut.
36. O sculptura desavârsita trebuie sa aiba darul de a îl vindeca pe cel care o priveste. "

Sat Apr 10, 2010

maria

Joined: 25 Mar 2010
Posts: 817

Re: CONSTANTIN BRANCUSI - 19 februarie 1876 - 16 martie 1957
Dan Dumitru wrote:
"În sufletul meu nu a fost niciodată loc pentru invidie - nici pentru ură, ci numai pentru acea bucurie, pe care o poţi culege de oriunde şi oricând. Consider că ceea ce ne face să trăim cu adevărat, este sentimentul permanentei noastre copilării în viaţă.

Arta - poate cea mai desăvârşită a fost concepută în timpul copilăriei umanităţii. Căci omul primitiv uita de grijile cele domestice şi lucra cu multă voioşie. Copiii posedă această bucurie primordială. Eu aş vrea să re-deştept sentimentul acesta în sculpturile mele.

Cine nu iese din Eu, n-atinge Absolutul şi nu descifrează nici viaţa.

Raţiunea de a fi a artiştilor este aceea de a revela frumuseţile lumii.

Oamenii nu îşi mai dau seama de bucuria de a trăi, pentru că nici nu mai ştiu să privească minunile Naturii.

Simplitatea este în sine o complexitate - şi trebuie să te hrăneşti cu esenţa, ca să poţi să îi înţelegi valoarea.

Iubirea cheama iubire. Nu este atât de important ca să fii iubit, cât să iubeşti tu cu toata puterea şi cu toata fiinţa.

...

Viaţa se aseamănă cu o spirală. Nu ştim în ce direcţie este ţinta ei, dar trebuie să mergem în direcţia pe care o credem cea justă.

Nu mai sunt demult al acestei lumi; sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup - mă aflu printre lucrurile esenţiale.

Când creezi, trebuie să te confunzi cu Universul şi cu elementele. Şi pentru ca să realizezi ceva, nu trebuie să nu fii tu însuţi şi să te distrugi. Şi trebuie să cauţi mereu să scapi de maeştrii. Nu ajunge să posezi idei."

"Despre Arta:

1. Frumosul este echitatea absoluta.
2. Când nu mai suntem copii , suntem deja morti.
3. Nu cautati formele obscure, sau mistere. Caci ceea ce va daruiesc eu este bucurie curata. Contemplati lucrarile mele pâna le vedeti. Cei aproape de Dumnezeu le-au vazut.
4. În arta, ceea ce importa este bucuria. Aveti fericirea sa contemplati. Aceasta este totul.
5. Ratiunea de a fi a artistilor este aceea de a revela frumusetile lumii.
6. Artistul trebuie sa stie sa scoata la suprafata fiinta si interiorul materiei si sa fie unealta care da la iveala însasi esenta sa cosmica, într-o existenta cu adevarat vizibila.
7. Trupul omenesc este frumos numai în masura în care oglindeste sufletul.
8. Arta trebuie sa odihneasca si sa vindece contrarietatile interioare ale omului. Aceste contrarietati deriva din el însusi si tragedia lui. Arta are si aceasta misiune terapeutica : sa ne amintim numai de Catharsisul aristotelic.
9. Nu trebuie sa fie respectate sculpturile mele. Trebuie sa le iubesti si sa ai dorinta sa te joci cu ele. Eu doresc sa sculptez forme care pot oferi bucurie oamenilor.
10. Cine nu iese din Eu, n-atinge Absolutul si nu descifreaza nici viata.
11. Eu as vrea sa creez - asa cum respir.
12. Exista un scop în toate lucrurile. -Însa pentru a ajunge la el, trebuie sa ne detasam de noi însine.
13. Sa fii istet e ceva, însa sa fii onest, aceasta în adevar merita osteneala.
14. Nu ajunge sa posezi idei. Simplitatea formei, echilibrul precis si matematic, arhitectura trebuie sa le pretuim tot atât de mult, cât si materialele.
15. Ne gasim cu totii la sfârsitul unei mari epoci. Si este necesar sa ne reîntoarcem la începutul tuturor lucrurilor ; si sa regasim ceea ce s-a pierdut…
16. Îmi amintesc mereu ; nu m-ai fi cautat, daca nu m-ai fi gasit demult !…
17. Eu am pornit, întotdeauna de la o idee, de la Natura.
18. 0amenii nu îsi dau seama de bucuria de a trai, pentru ca nici nu mai stiu sa priveasca minunile Naturii.
19. Ceea ce legi tu aici pe pamânt - se leaga si în ceruri.
20. Suferintele îl întaresc pe om, si sunt mai necesare decît orice placere, pentru formarea unui mare caracter. Si apoi eu gasesc ca întotdeauna fiecare este singur de vina de tot ceea ce se întâmpla cu el.
21. Arta are misiunea sa creeze bucurie ; si nu se poate crea artistic decât în echilibru si pace sufleteasca… Dar pacea se poate obtine prin reuniune prin renuntare.
22. Omul îsi face o lume a lui pricinuind bucurie celorlalti prin Arta, însa numai când ajung la adevarata lumina. Trebuie sa-l gonesti, pentru asta, pe imbecilul din tine. Egocentrismul sufocant îi dezorienteaza pe unii oameni îi scoate din viata lor luminoasa - pentru a îi conduce în întuneric si chiar în sinucidere. Sapând necontenit fântâni interioare eu am dat de izvorul vietii fara de batrânete. Asa este arta ; tinerete fara batrânete si viata fara de moarte.
23. Nimic nu se înalta la umbra maretilor arbori.
24. În fiecare om zac energii nebanuite, asemenea diamantelor ascunse în pamânt. Fiecare îsi are însa diamantul sau. Artistul prelucreaza acest diamant brut, si îl taie în zeci de fatete, dupa forma care a întrevazut-o în maruntaie - si dupa visul sau interior.
25. În Sarutul nu a fost vorba despre o copie fidela a doua modele - barbat si femeie, care se dragostesc, ci despre o viziune a iubirii fara de moarte, pe care eu "am vazut-o" cu ochiul mintii. Am eliminat din opera mea tot ce nu era esential.
26. Orice lucru - fiinta sau nefiinta are un spirit. Atunci, la raspântia meseriei mele, mi-am spus : acest spirit al subiectului trebuie sa îl redau eu. Caci spiritul va fi vesnic viu.
27. Opera de arta trebuie sa fie creata ca si o crima perfecta - fara pata si fara urma de autor.
28. La Paris am dus-o greu la început : uneori ma tineam de ziduri. Îmi atârnasem deasupra capului pancarde pe care îmi scrisesem sfaturi, pe care mi le dadeam singur, în clipele de îndoiala…Faceam cîte o sculptura pe zi ca si Rodin. Eram nenorocit. Au fost anii cei mai grei, anii cautatori - ani de gasire ai unui drum propriu. Am plecat de la Rodin , l-am suparat, însa trebuia sa îmi caut calea mea. Si am ajuns, astfel, la pace, simplitate si bucurie.
29. (Pentru Domnisoara Pogany ) s-ar putea sa ma gândesc într-o zi la o interpretare si mai perfecta !…Caci cine stie daca o opera de arta este vreodata dusa pâna la capat ?!…Sculpturile mele sunt fecioarele mele !… Le gatesc ca de nunta !… Observati Dvs. Aceasta versiune Pogany a fost cea dintâi "idee". Bratele au fost modelate într-o maniera aproape precisa, parul a fost strîns într-un rulou, spre ceafa, însa fata avea sa îsi piarda toate caracteristicile sale particulare, cu exceptia ochilor si a curbelor, în arc, ale sprîncenelor. În urmatoarea versiune, capul a primit forma definitiva a unui oval, iar parul a devenit mai lejer strîns pe ceafa, conceput ca un desen de curbe ondulate. În ultima versiune - care va fi oare aceea ultima ? - capul, bratele si parul se unduiesc la unison ; curbele îsi iau zborul ca o planta care se ridica, ele se onduleaza, astfel, de-a lungul cefei ; si îsi lasa amprenta lor pe întreaga compozitie.
30. "Spre imensitatea vazduhului" - aceasta este Pasarea mea. Copil fiind, am visat totdeauna ca as fi voit sa zbor printre arbori, spre ceruri. De 45 de ani port nostalgia visului acestuia si continui sa creez Pasari Maiestre. Eu nu doresc sa reprezint o pasare, ci sa exprim însusirea în sine, spiritul ei : zborul, elanul… Nu cred ca voi putea izbuti vreodata…Dumnezeirea este pretutindeni ; si când uiti cu desavârsire de tine însuti si când te simti umil si când te daruiesti. Divinitatea ramâne în opera ta ; ea este magica… Ei bine, o doamna de la New York care a simtit într-adevar acest lucru, a îngenuncheat si a plîns în fata uneia dintre Maiestrele mele. Iubesc tot ceea ce se înalta.
31. Eu nu am cautat, în toata viata mea, decît esenta zborului ! Zborul - ce fericire !…
32. Eu nu creez Pasari - ci zboruri.
33. O pasare a intrat odata prin fereastra Atelierului meu. Si încerca sa iasa batînd în geam si nu gasea iesirea - caci se lovea mereu de sticla. S-a asezat apoi sa se odihneasca. Si a încercat din nou si a iesit. Sculptura este la fel : daca gasesti acel geam te ridici înspre cer, intri în împaratia cerurilor.
34. Exista în toate lucrurile o masura, un adevar ultim.
35. Prin arta te vei detasa de tine însuti. Iar masura si numarul de aur te vor apropia de absolut.
36. O sculptura desavârsita trebuie sa aiba darul de a îl vindeca pe cel care o priveste. "

Thu Jul 22, 2010

ZAMFIR_CATALIN

Joined: 02 Sep 2009
Posts: 2028

daca tot treci pe aici poate si scrii cate ceva la fiecare subiect...

**Banu Ionut** · 19.10.2011, 12:01

Atelierul Brancusi din Paris

Joined: 31 May 2009
Posts: 170
Location: Craiova

Atelierul Brancusi din Paris
...Atunci cand ti-e greu sa-ti alegi cuvintele pentru a spune ceea ce simti si vezi, inseamna ca senzatia a atins sublimul. Trairea e completa, rotunda. Atelierul Brancusi- Georges Pompidou e locul care si-a implinit menirea. E spiritul care palpita, forma care respira. Inauntru, dezordinea naste firescul, fiecare piesa isi are parca un loc provizoriu; pana cand artistul se va intoarce in atelier, va apuca dalta lepadata de cateva ore si va trai dincolo de omenesc. Detaliile spun totul.

Acesta e atelierul Brancusi.

...cum ai putea sa treci nepasator

f01w.jpg

**admin** · 22.10.2011, 16:30

Documentar Constantin Brancusi

**Adrian Pop** · 07.02.2012, 00:51

Brancusi un spirit inalt, artist prin vocatie,român adevarat revendicat de altii...
si totusi, cele mai relevante creatii
ale sale, le-a lasat acasa, in Romania.
La Targu Jiu , cand ajungeti,
asezati-va pe un scaun de la Masa Tacerii,
priviti prin Poarta Sarutului si veti vedea
Infinitul Coloanei...asa si-a conceput Brancusi
aceast ”Ansamblu Artistic Spiritual”!
Rodica Zamfira Pop

Constantin Brâncuşi (19.02.1876 - 16.03.1957) a creat la Târgu Jiu un complex nemuritor de trei sculpturi în aer liber, unic în lume: Masa tăcerii, Poarta sărutului şi Coloana Infinitului. Coloana Infinitului captează energiile terestre pe care le emite în exterior. Energiile emanate de suprafeţele Coloanei Infinitului au fost măsurate până la distanţa de 200 de metri.
Date despre Coloana Infinitului Coloana Infinitului din Târgu Jiu are o înălţime de 29,330 metri şi o greutate de 29,173 Kg. Este construită din metal feros (plăci din fontă), după formula 1/2 + 15 + 1/2 şi după "legea armoniei plastice", descoperită şi perfecţionată de Brâncuşi, de forma 1 - 2 - 4, unde 1 = 45 cm (mărimea laturii mici a triunghiului de piramidă, de forma unui pătrat), 2 = 90 cm (mărimea laturii mari a trunchiului de piramidă, de forma unui pătrat), 4 = 180 cm, înălţimea trunchiului de piramidă. Trunchiurile de piramidă, goale pe dinăuntru, sunt fixate cap la cap pe un miez central de oţel, cu secţiune pătrată, uniformă pe toată înălţimea Coloanei Infinitului. Exteriorul Coloanei a fost curăţat prin sablare cu nisip special, ulterior fiind pulverizate două straturi de praf metalic, unul de zinc şi celălalt de alamă, la o temperatură mai ridicată. În timpul celui de al doilea război mondial, Coloana Infinitului a rezistat eforturilor zadarnice de a fi doborâtă la pământ de tancurile nemţilor şi ruşilor. În urma acestui fapt, coloana prezintă o deviere la vârf semnificativă, de mărimea unui triunghi echilateral cu latura de 33 cm. Coloana Infinitului a devenit obiect de studiu pentru oamenii de ştiinţă din ţara noastră. Astfel, profesorul universitar dr. ing. A. Măruţă a făcut anumite măsurători şi a constatat că această Coloană emite radiaţii de energie pe patru direcţii. Nu cunoaştem cauza care l-a determinat pe ing. Măruţă să facă această cercetare şi descoperire uimitoare, dar ne permitem să avansăm următoarele considerente privind emanaţiile de energii ale Coloanei Infinitului.

Curentul electric teluric şi efectul de piramidă al componentelor Coloanei Infinitului Intesitatea câmpului magnetic al Terrei este relativ slabă. În general, neperceptibilă de om, variază între 0,3 gauss la Ecuator şi de 0,7 gauss la poli. Dar există locuri pe Terra unde intensitatea câmpului magnetic este de peste 10.000 de ori mai puternică, formând anumite anomalii magnetice. Este foarte probabil că sub Coloana Infinitului există o astfel de anomalie magnetică, care se poate măsura.
S-a constatat că Terra este o gigantică pilă electrică alcalină, care mai primeşte electricitate şi din exterior. Oceanul Planetar (apa lui are un gust sărat şi amar) este un veritabil electrolit alcalin care, în interacţiune pemanentă cu rocile limitrofe heterogene (amestec de numeroase elemente chimice distribuite neuniform), roci ce au devenit veritabili electrozi masivi, au produs curentul electric teluric. Acest curent electric este amplificat atât de particule electrice provenite din radiaţia cosmică (particule ce se înscriu în spirală pe liniile de forţă ale câmpului geomagnetic), cât şi de electrizarea prin frecare datorită vânturilor şi mareelor. Considerăm că pe sub fundaţia Coloanei Infinitului trece o fâşie de curent electric teluric, datorită configuraţiei terenului din acel loc.
Numeroşi cercetători au constatat că piramidele prezintă energii enigmatice, care se manifestă în două planuri verticale, perpendiculare pe laturile bazei şi care se intersectează către vârf. Aceste energii au fost numite "radiaţii de formă", iar efectul lor poartă numele de "efectul de piramidă". Energia emanată de piramidă este maximă într-o zonă din centrul unei secţiuni orizontale, plasată la înălţimea de 1/3 de la baza piramidei. Coloana Infinitului este formată din trunchiuri de piramidă, cu baza pătrată, pe toată înălţimea ei.
Energiile terestre se prezintă sub forma unor reţele geobiologice, iar intersecţiile lor pe direcţii perpendiculare formează, pe suprafaţa pământului, noduri geopatologice. S-a constatat că fundaţia Coloanei Infinitului s-a pus în centrul unui astfel de nod, colector de energii. Deci, Coloana Infinitului captează energiile terestre pe care le emite în exterior. Suprafeţele laterale ale acestei Coloane (de forma unor trapeze răsturnate) emit radiaţii pe direcţii perpendiculare ale acestei suprafeţe, de natură magnetică şi telurică, generate de factorii arătaţi mai sus. Energiile emanate de suprafeţele Coloanei Infinitului au fost măsurate pînă la distanţa de 200 de metri.

Cîteva întrebări necesare 1. Pentru ca Brâncuşi să poată amplasa Coloana infinitului în centrul unui nod geobiologic a fost oare înzestrat cu "al şasele simţ", care să-i fi permis găsirea acestui nod? 2. Brâncuşi ştia oare atunci că această Coloană este amplasată chiar pe axul paralelei 45° latitudine nordică? 3. Brâncuşi cunoştea la acea veme (anii 1935/1936) efectul de piramidă? Coloana infinitului putea fi construită din elemente de sfere metalice, retezate la capetele unui diametru, din elemente de clepsidră, din elemente din trunchi de con etc. 4. Brâncuşi a fost înzestrat şi cu o putere sacramentală? Indiferent cîte întrebări s-ar putea formula, un lucru este sigur: această Coloană a infinitului poate fi asemuită cu o scară la ceruri, o prefigurare a zborului interplanetar, un simbol al infinitului.

**Adrian Pop** · 27.02.2012, 20:29

Constantin Brâncuși, 136 ani de la naștere

Constantin Brâncuși

(n. 19 februarie 1876, Hobita, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris)
Nascut in data de 19 februarie 1876 in Hobita, judetul Gorj, Constantin este al cincilea copil al lui Nicolae si Maria Brancusi. in copilarie a invatat sa sculpteze lemnul pentru a confectiona diferite
unelte si obiecte casnice. in Romania, obiectele casnice, stalpii si fatadele caselor erau adesea decorate cu sculpturi in lemn. Stilul acestor ornamente va influenta opera lui
Brancusi. in memoriile sale artistul spunea ca tinuta si modul sau de viata au fost
influentate de tara sa de origine, respectiv de: simplitatea, bunul simt, dragostea de natura.

In 1883, pleaca de acasa ,dar este gasit de mama sa la Targu-Jiu si adus la Hobita.
Urmeaza prima clasa primara la Pestisani.
In 1884, elev in clasa a II-a a scolii din Pestisani, e pedepsit pentru ca scrijelise banca cu briceagul ; pleaca si se angajeaza ucenic la un negustor de butoaie.
In 1885 are loc moartea tatalui sau, Nicolae Brancusi ; el continua scoala primara la Brediceni.
In 1887, are loc a treia fuga de acasa. inainte de a-si fi terminat scoala primara, fuge din nou la Targu-Jiu si se angajeaza ucenic in boiangeria lui Ion Mosculescu, dar e readus la Hobita.
Copilaria este marcata de dese plecari de acasa si ani lungi de ucenicie in ateliere de boiangerie, pravalii
si birturi. La varsta de 12 ani Constantin Brancusi a plecat iarasi de acasa si s-a intretinut singur, lucrand pentru inceput ca baiat de pravalie la Slatina.
In 1889 pleaca in Craiova un se angajeaza in birtul fratilor Spirtaru din Piata Garii unde munceste uneori 18 ore zilnic pentru a strange bani. Va ramane aproape 9 ani in capitala Olteniei.
In 1892, se angajeaza baiat de pravalie la "magazinul de marfuri si coloniale" al lui Ion Zamfirescu.
Incepe sa urmeze cursurile scolii de meserii ,iar in 1894, ajutat de patronul sau, Zamfirescu si de clientii lui, se inscrie la scoala de meserii din Craiova. Aici invata, pe langa mecanica, tamplarie, turnatorie, prelucrarea metalelor, rotarie si sculptura in lemn. Obtine note excelente.
Intre 1894-1898, continua studiile , devine bursier si este admis la specializare in sectia de sculptura in lemn. Modeleaza bustul lui Gheorghe Chitu, fondatorul scolii. in vacanta de vara din 1897 calatoreste la Viena
unde se angajeaza in sectia de finisare artistica a unei fabrici de mobila, unde obtine un certificat de capacitate.
Dupa ce a urmat scoala de Arte si Meserii in Craiova (1894 - 1898) Constantin Brancusi vine la Bucuresti unde se inscrie la scoala Nationala de Arte Frumoase. in timpul studentiei, chiar in primii ani realizeaza :

Bustul lui Vitellius obtine "mentiune onorabila" Cap al lui Laocoon din 1900, obtine medalia de bronz Studiu din 1901, castiga medalia de argint.

Timp de doi ani, intre 1900 si 1902, cu ajutorul doctorului Dimitrie Gerota realizeaza Ecorseu,
un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, lucrare careia i se atribuie o medalie de bronz. Precizia detaliilor acestei lucrari va face ca Ecorseul sa fie folosit in scolile romanesti de medicina, dupa ce se vor face cateva copii, iar Marcel Duchamp va include fotografia Ecorseului in expozitia pe care o va organiza la sfarsitul anului 1933 la Galeria Brummer din New York City.

Continuare aici: http://brancusi.1dez.com/biografie-brancusi.html

**zamfir_catalin** · 12.04.2012, 13:50

Spre imensitatea văzduhului" - aceasta este Pasărea mea.
Copil fiind, am visat totdeauna că aş fi vroit să zbor printre arbori, spre ceruri.
De 45 de ani port nostalgia visului acestuia şi continuu să creez Păsări măiestre.
Eu nu doresc să reprezint o pasăre, ci să exprim însuşirea în sine, spiritul ei: zborul, elanul...
Nu cred că voi putea izbuti vreodată...
Dumnezeirea este pre*tutindeni;
şi când uiţi cu desăvârşire de tine însuţi, şi când te simţi umil,
şi când te dăruieşti.
Divinitatea rămâne în opera ta; ea este magică...
Ei bine, o doamnă de la New York, care a simţit într-adevăr acest lucru,
a plâns şi a îngenuncheat în faţa uneia dintre Măiestrele mele.

Constantin Brancusi

**Adrian Pop** · 01.09.2012, 09:58

Constantin Brîncuși și mesajul lui pentru umanitate

Publicat în 1 septembrie 2012 de Adriana Iftimie
Coloana Infinitului este opera prin care ne-am obișnuit să îl amintim și să îl definim pe Brîncuși, dar faima creativității marelui artist pătrunde departe în istoria artei universale, având un loc unic, incomensurabil. Asistăm fascinați la dastinul parcurs de către artist, într-un zig-zag uimitor de experiențe, trăiri și prietenii cu alți titani iluștri ai artelor, precum Auguste Rodin, Marcel Duchamp, Matisse, Amedeo Modigliani, Picabia, Tzara. Brâncuși, însă, a conservat cel mai bine propriul stil, nelăsându-se furat de Dadaism și alte curente artistice. Colaborarea artistului român cu Rodin este legendară, prin faptul că marele maestru i-a oferit privilegiul de a fi ucenic în atelierul său, ofertă pe care Brîncuși a refuzat-o elegant, enunțănd un adevăr dezarmant: „sub arbori mari nu creste nimic”.Sculpturile genialului român sunt rodul curiozității și al fructificării studiului diverselor culturi ale umanității, izbutind să se identifice acestora în forme armonice solide, elementare, ancestrale și cosmice între care, de pildă, sfera, oul și trapezul, modelate în materiale uzate, pure: lemnul, piatra și bronzul sub forma unor module multiplicate, sau a unui simplu impact primitiv. Universul plastic și poetic al lui Brîncuși este emblematic și optimist. Din repetivitatea brâncușiană se remarcă voința artistului de a nu abandona total România și tot ce este românesc. Operele realizate în parcul din Trgu-Jiu sunt purtătoarele prin timp ale expresivității nu doar a unui artist singular, ci și a națiunii de origine a artistului, deschisă și expusă într-o lume despovărată de prejudecăți, într-o lume modernă în care posibilitatea de a admira infinitul, tăcerea, imubailul ar putea fi înfiorător de simplă și fascinantă, ca visul unui adolescent sub poarta magică a timpului.Formele plsatice date prin muncă asiduă materialelor nu devin stereotip în viziunea trăsăturilor dinamice al autorului, dar devin o perenă și exigentă cercetare, de la prima până la ultima operă, impunând o limită generoasă a identității creative, modelând și șlefuind bucăți de idei aspre de la primitivismul brut până la eleganța strălucitoare a muzei care, la un moment dat, se abandonează somnului. Din pacate visele se spulbera. După expoziția de la Guggenheim Museum, New York, 1955, Brîncuși își scrie propriul testament, atelierul și operele sale din Paris fiind donate statului francez, care i-a acordat cetățenia onorifică.În 1957 se stinge din viață. Lăsând la parte orice tip de cinism ce poate fi extras din frazele lui Brîncuși, mesajul său postum este încrederea în amestec sublime cu speranța că noile generații vor fi confluente prin unicele șanse ale viitorului: creativitatea si cultura.

**Adrian Pop** · 14.09.2012, 23:40

Adevaruri tulburatoare - Dacul Constantin Brancusi

http://www.youtube.com/watch?v=egMLJZNvqcY&feature=related

**Adrian Pop** · 23.11.2012, 10:47

Brâncuși vine acasă!

Publicat în 23 noiembrie 2012 Nicolae Balint
Am primit de la scriitorul Laurian Stănchescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România și unul dintre prietenii de suflet ai lui Nichita Stănescu, un emoționant apel. În urmă cu doi ani – cunoscând preocuparea și demersurile neobosite ale domniei sale pentru readucerea în țară a osemintelor lui Brâncuși – i-am luat un interviu. Am descoperit atunci nu numai unul dintre cei mai mari exegeți ai vieții și operei lui Brâncuși, dar mai ales un om care și-a făcut o datorie de căpătâi din a împlini un testament. Testamentul lui Brâncuși. Laurian Stănchescu este un om de onoare, dar mai întâi de toate este un patriot român. Mă simt onorat de faptul că mi-a trimis acest mesaj – pe care îl redau mai jos – cu rugămintea ca la rândul dv. să popularizați ideea că suntem mai aproape ca oricând să-l readucem acasă pe Brâncuși. ”DRAGII MEI PRIETENI, Sunt la un pas de a împlini ultima dorință a lui CONSTANTIN BRÂNCUȘI, aceea de a fi adus acasă și așezat lângă mama sa în cimitirul din Hobița. Am găsit și documentul care arată cum a fost refuzat și umilit de cei care reprezentau în anul 1951 Academia Populară Română. În acel an nefast, artistul nostru a vrut să dăruiască poporului său Opera și Atelierul din Paris. Vă rog cu toata viața mea și cu toată moartea lui BRÂNCUȘI să împlinim împreună ultima dorință a marelui artist. Aș dori ca atitudinea voastră românească să fie pe măsura iubirii lui BRÂNCUȘI față de țara noastră și vă rog să trimiteți mesaje în toată lumea, că națiunea noastră își respectă valorile și vrem acasă, în pământul nostru, toate spiritele care au fost alungate și vor să-și doarmă somnul de veci în veșnicia românească. Laurian Stanchescu”

**Adrian Pop** · 13.01.2013, 19:44

Constantin Brâncuşi în presa românească din Transilvania

Publicat în 13 ianuarie 2013 de Ilie Șandru
În popularizarea operei lui Constantin Brâncuşi (1876-1957), prin evidenţierea dimensiunilor universale ale acesteia, un rol deosebit l-a avut presa românească din Transilvania, în primul rând revista ,,Luceafărul” (Budapesta: 1902-1906; Sibiu: 1906-1914).Cu toate că asupra creaţiei din tinereţe a lui Brâncuşi şi-au exprimat opiniile unii dintre oamenii de seamă ai vremii(Al. Vlahuţă, Tudor Arghezi, N. D. Cocea etc.), cea care a făcut o apreciere superlativă despre valoarea universală a operei sale a fost ardeleanca Otilia Cosmuţă. Originară din Carei, ea absolvise în mod strălucit şcoala de pictură din Munchen, unde şi-a însuşit şi o temeinică cultură umanistă şi a învăţat mai multe limbi de circulaţie europeană. Stabilită la Paris, Otilia Cosmuţă a frecventat cercurile artistice cele mai selecte. Acolo l-a cunoscut pe tânărul sculptor român, Constantin Brâncuşi, stabilit şi el de curând în capitala Franţei. Prin intermediul ei, Brâncuşi a fost primit să lucreze, ca practicant, în atelierul marelui sculptor Auguste Rodin(1840-1917), socotit părintele impresionismului în sculptura modernă.Ulterior, Otilia Cosmuţă a publicat, înziarul ,,L`independence Roumaine” , un amplu articol analitic despre participarea lui Brâncuşi la Salonul de toamnă din 1906, de la Paris, întitulat ,,Un artiste roumain a Paris”. Între altele, autoarea articolului evidenţia faptul că lucrările tânărului sculptor gorjan: ,,Cap de copil”, ,,Orgolii”, ,,Bustul lui M.G.Lupescu” etc. s-au bucurat de o apreciere deosebită din partea presei franceze. Ba chiar Rodin – care era preşedintele comitetului de organizare a Salonului de toamnă – a rămas impresionat de valoarea creaţiilor lui Constantin Brâncuşi.Otilia Cosmuţă nu avea să rămână o voce singulară între gazetarii ardeleni în ce priveşte creaţia artistică a lui Constantin Brâncuşi. Peste doar câteva luni, în nr. 4-5, din 1907 al ,,Luceafărului”, din Sibiu, Octavian C. Tăslăuanu, directorul revistei (născut şi el tot în 1876, la Bilbor) publica articolul ,,Constantin Brâncuşi”, dedicat aceluiaşi eveniment: participarea sculptorului român la Salonul de toamnă, de la Paris. Mai mult ca sigur, Tăslăuanu a folosit informaţiile culese din articolul Otiliei Cosmuţă, colaboratoare, de altfel, a ,,Luceafărului”. Octavian C. Tăslăuanu evidenţia că lucrările lui Brâncuşi ,,au fost călduros apreciate de ziarele franceze şi de maestrul Rodin, care vedea în Brâncuşi un mare talent de viitor”. Articolul se încheia cu un apel făcut către ,,cei competenţi din ţară”(din România, n.n.) pentru sprijinirea financiară a tânărului sculptor, fiindcă povestea lui este asemănătoare cu a tuturor talentelor ce se ridică din pătura săracă a unui popor sărac”.Tot datorită lui Octavian C. Tăslăuanu, revista ,,Luceafărul” este cea dintâi publicaţie care a reprodus câteva dintre operele din tinereţe ale lui Constantin Brâncuşi, precum: ,,Orgolii”, ,,Cap de copil”, ,,Somnul” , ,,Cuminţenia pământului” şi ,,Domnişoara Pogany”, precizând că sculptorul ,,ca un adevărat erou şi-a cucerit laudele străinătăţii”. ,,Luceafărul” nr. 3, din 1908, a revenit cu o substanţială cronică şi asupra celei de a doua participări a lui Constantin Brâncuşi la Salonul de toamnă, din 1907, de la Paris. Autorul – mai mult ca sigur tot O. C. Tăslăuanu – consemna că ,,sculptura sa este făcută în linii expresive şi simple. Caută caracteristicul metodelor cu o pasiune arzătoare şi-l redă cu o nespusă dragoste pe feţele tinerilor săi, sau pe busturile copiilor”.În nr. 9-10, din 1908, revista ,,Luceafărul”, sub semnătura lui George Murnu, publica o cronică referitoare la participarea lui Constantin Brâncuşi la expoziţia ,,Tinerimii artistice”, din Bucureşti, cu două lucrări: ,,Cap de copil” şi ,,Supliciul”. Autorul cronicii scotea în evidenţă ,,noul stil” impus de Brâncuşi în sculptura modernă, fiind convins că ,,mult făgăduieşte el pentru plastica românească”. De altfel, Salonul de toamnă din 1908, de la Paris, avea să marcheze evoluţia artistică a sculptorului român spre o maturitate artistică tot mai deplină. Faptul era consemnat şi de revista ,,Luceafărul” nr.5, din 1909, prin pana lui Charles Morice: ,,Mai mulţi artişti români şi-au creat la Paris o situaţie de invidiat – scria el. Între ei, Constantin Brâncuşi, foarte cunoscut, foarte apreciat, este desigur unul dintre cei mai bine înzestraţi din generaţia sa”.Târziu, după Primul Război Mondial, în noua serie, revista ,,Luceafărul” (1919-1920), va mai publica aprecieri elogioase despre excepţionala creaţie artistică a marelui sculptor, Constantin Brâncuşi. Ele au fost însoţite de reproduceri din cele mai cunoscute lucrări ale sale, ceea ce era o dovadă că revista care l-a susţinut şi l-a încurajat la începuturile sale artistice, prevăzându-i chiar genialitatea, nu l-a uitat.

**Adrian Pop** · 10.03.2013, 09:12

Brâncuși se filme dans son atelier

Publicat în 10 martie 2013 de Administrator

**Adrian Pop** · 14.03.2013, 00:48

-------- Original Message --------

[Fwd: INVITATIE LA "ZILELE BRANCUSI LA CRAIOVA " 16-17 MARTIE 2013]

Wed, 13 Mar 2013 23:28:10 +0200 (EET)

valentin.berca@romaniamagnifica.ro

Bun gasit, Prieteni,Privind si reprivind, cu ochii inchisi, Coloana Infinitului, as spunedespre Brancusi ca a sculptat un poem vietii, un poem compus dintr-uninfinit de universuri energetice sinusoidale...... altfel spus, ne intalnim sambata si duminica la Filarmonica!Salutari,Valentin---------------------------- Original Message ----------------------------Subject: INVITATIE LA "ZILELE BRANCUSI LA CRAIOVA " 16-17 MARTIE 2013From: "ciomu cristian" <cristianciomu@yahoo.com>Date: Tue, March 12, 2013 12:00 amTo:--------------------------------------------------------------------------ASOCIAŢIA “PODUL LUI APOLLODOR”FILARMONICA “OLTENIA” - CRAIOVA vă invită la :ZILELE CONSTANTIN BRÂNCUŞI LA CRAIOVA16 - 17 martie 2013PROGRAMSâmbată, 16 martie - ora 12- deschiderea evenimentului - expoziţia de fotografii ”Brâncuşi pe coordonatele lumii” - conferinţa de presă susţinută de doamna Luminiţa Brâncuşi,strănepoata sculptorului şi domnul Horia Muntenuş Sâmbată, 16 martie - ora 17 - filmul documentar artistic ”CALEA EROILOR - ISTORIA UNEI CAPODOPERE”regia Horia Muntenuş Duminica, 17 martie - ora 19 concert extraordinar dedicat lui Constantin Brâncuşi. Orchestra de Camera a Filarmonicii ”Oltenia”- compozitor si dirijor: Mircea Suchici

**Adrian Pop** · 15.03.2013, 09:15

Zilele Constantin Brâncuși la Craiova

Publicat în 15 martie 2013 de Redacția

PROGRAMSâmbată, 16 martie – ora 12
- deschiderea evenimentului
- expoziţia de fotografii ”Brâncuşi pe coordonatele lumii”
- conferinţa de presă susţinută de doamna Luminiţa Brâncuşi,
strănepoata
sculptorului şi domnul Horia MuntenuşSâmbată, 16 martie – ora 17 -
filmul documentar artistic
”CALEA EROILOR – ISTORIA UNEI CAPODOPERE”
regia Horia MuntenuşDuminica, 17 martie – ora 19
concert extraordinar dedicat lui Constantin Brâncuşi.
Orchestra de Camera a Filarmonicii ”Oltenia”-
compozitor si dirijor: Mircea Suchici

**Adrian Pop** · 19.03.2013, 09:28

Brâncuși – inedit

Publicat în 19 martie 2013 de Administrator

Constantin Brancusi

Constantin Brancusi

Comment

Comment

Comment

Comment

Comment

Comment

Comment

Comment

Comment

Comment

Comment

Comment

Comment

Comment