Intelectuali francezi: Incetati sa ignorati criza democratica din Romania. Regretam tacerea guvernului francez
de R.M. HotNews.ro
Miercuri, 25 iulie 2012, 11:30 Actualitate | Esenţial

Un grup de academicieni francezi isi exprima regretul asupra "tacerii guvernului francez" asupra crizei politice din Romania si afirma ca "Parlamentul European trebuie sa propuna solutii pentru a garanta ca lupta politica impotriva austeritatii din Romania, ca si in restul Uniunii Europene, sa nu se faca in dispretul valorilor europene".

Intr-un editorial publicat de Le Monde, acestia noteaza ca recentele evenimente din Romania, care au culminat cu suspendarea lui Traian Basescu, "ilustreaza instabilitatea politica cronica din Romania si dificultatea sa de a se dota cu parghii intr-adevar democratice, de la aderarea sa la Uniunea Europeana in 2007".

"De fapt, in joc sunt raporturile dintre oamenii politici si justitie si, pe scara mai larga, rolul contra-puterilor, si deci statul de drept in Romania", afirma acestia.

Iata mai jos editorialul publica de Le Monde si lista semnatarilor:

Parlamentul roman tocmai a decis destituirea presedintelui Republicii, Traian Basescu. Aceasta decizie va fi supusa unui referendum in 29 iulie. In toata lumea, presa vorbeste despre "lovitura de stat parlamentara". Presedintele s-a confruntat deja cu o prima tentativa de destituire in aprilie 2007, dar romanii i-au reinnoit increderea in cadrul unui referendum. Iar in 2009, a castigat un al doilea mandat de cinci ani la presedintia Republicii.

Faptul ca aceasta noua tentativa de destituire are loc dupa o criza politica deschisa de o situatie de coabitare, dupa condamnarea pentru coruptie a unui fost prim ministru, acuzatii de plagiat si o polemica legata de in jurul intrebarii daca premierul sau presedintele Republicii ar trebui sa reprezinte Romania la summitul european din iunie ilustreaza instabilitatea politica cronica din Romania si dificultatea sa de a se dota cu parghii intr-adevar democratice de la aderarea sa la Uniunea Europeana in 2007. De fapt, in joc sunt raporturile dintre oamenii politici si justitie, si, pe scara mai larga, rolul contra-puterilor, si deci statul de drept in Romania.

Tacerea guvernului francez

Presa franceza a ramas foarte discreta in comparatie cu presa germana si americana, care au insistat asupra problematicilor europene ale acestei crize, care vine dupa deriva autoritara din Ungaria.

Contorizarea numarului de articole din presa consacrate fiecarei tari din lume in baza de date Dow Jones Factiva permite urmarirea "cotei lor mediatice internationale".

Romania a cunoscut o ora de glorie efemera in iarna a 1989-1990 (locul 16 la nivel mondial), dupa care a revenit rapid la un nivel de mediatizare mediu (locurile 60 - 70). Dupa interesul ziarelor legate de momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana (locul 55 in clasamentul mondial in 2007), am asistat din nou la o scadere spectaculoasa (locul 85 mondial in 2011). Prin comparatie, Grecia mentine un nivel de mediatizare mult mai mare, marcata de varfurile atinse la aderarea la euro (2001), cumulul Jocurilor Olimpice si victoria echipei de fotbal la campionatul european (2004), urmata de mediatizarea crizei euro (2010).

Parlamentul European trebuie sa propuna solutii pentru a garanta ca lupta politica impotriva austeritatii din Romania, ca si in restul Uniunii Europene, sa nu se faca in dispretul valorilor europene. Suntem surprinsi ca aceste crize economice sau evenimentele sportive par mult mai susceptibile sa atraga atentia presei asupra unei tari decat atingerile aduse democratiei. Regretam, de asemena, tacerea guvernului francez asupra acestor chestiuni.

Semnatarii: Francois Bafoil (CERI - Sciences Po Paris) ; Marie-Laure Basilien-Gainche (Universite Paris 3 Sorbonne Nouvelle) ; Jean-Jacques Becker (Universite Paris 10 Nanterre) ; Emmanuelle Boulineau (Ecole Normale Superieure de Lyon) ; Dominique Bursztejn (redactrice) ; Olga Camel (INALCO) ; Georges-Marie Chenu (ministre plenipotentiaire) ; Philippe Claret (Universite Bordeaux IV) ; Irene Cortelian (politologue) ; Lydia Coudroy de Lille (Universite Lyon 2) ; Stephane Courtois (CNRS) ; Marie Elizabeth Ducreux (EHESS ￢ CRH) ; Catherine Durandin (INALCO) ; Nicolas Escach (Ecole Normale Superieure de Lyon) ; Pauline Fournier (INALCO) ; Francois Frison Roche (CERSA-INALCO) ; Gueorgui Gotev (journaliste) ; Claude Grasland (Universite Paris 7 Diderot) ; Petia Gueorguieva (Nouvelle Universite Bulgarie) ; Beatrice von Hirschhausen (Centre Marc Bloch, Berlin) ; Nicolas Jacob (Universite Lyon 2) ; George Frederick Jewsbury (CERCEC ￢ EHESS) ; Roman Krakovsky (Sciences Po Paris) ; Nicolas Lecaussin (IREF) ; Sebastien Leclef (Center for Social and Economic Research, Varsovie) ; Anne-Marie Le Gloannec (CERI - Science Po) ; Stefan Lemny (BNF) ; Judit Maar (Universite Paris 3 Sorbonne Nouvelle) ; Jean-Sylvestre Mongrenier (Universite Paris 8 Institut Francais de Geopolitique) ; Paul-Antoine Miquel (Universite de Nice) ; Ioan Negrutiu (Ecole Normale Superieure de Lyon) ; Ilinca Nicodim (artiste plasticienne) ; Carmen Popescu (Universite Paris 1 Pantheon-Sorbonne) ; Patrick Renaud (Universite Paris 3 Sorbonne Nouvelle) ; Violette Rey (Ecole Normale Superieure de Lyon) ; Andreia Roman (INALCO) ; Helene Roth (Universite Blaise Pascal Clermont Ferrand) ; Stephane Rosiere (Universite de Reims Champagne-Ardenne) ; Samuel Rufat (Universite de Cergy-Pontoise) ; Traian Sandu (Universite Paris 3 Sorbonne Nouvelle) ; Anne-Marie Scotto (OVR Solidarites) ; Elena Soare (Universite Paris 8) ; Svetoslav Terziev (journaliste) ; Damien Tricoire, (Universite de Halle, Allemagne) ; Ana-Maria Vele (Universite de Nantes) ; Marie Vrinat-Nikolov (INALCO) ; Serge Weber (Universite Paris-Est Marne-la-Vallee) ; Mariusz Wolos (Academie polonaise des Sciences, Varsovie).

Virgi