Victor Orban: „În Europa este interzis să spui adevărul!”

Cu ocazia zile naționale a Ungariei, premierul maghiar Viktor Orban a rostit de 15 martie un discurs incendiar, în care afirmă că Europa amenință suveranitatea națională a țării sale, că valul de imigranți este pus la cale de forțe oculte, pentru a distruge modul de viață creștin al Europei, că UE este o instituție a minciunii, de care popoarele trebuie să se elibereze etc.
Discursul lui Orban, perfect conceput, în fraze scurte, simple, scandate, în care Bruxelles-ul este comparat cu Imperiul Habsburgic și Uniunea Sovietică nu a fost deloc comentat la summit-ul UE – Turcia din 17-18 martie, când s-a parafat înțelegerea care, în viziunea Bruxelles-ului, ar trebui să pună capăt crizei imigranților.
Nici o declarație politică, nici o relatare de presă nu a vorbit despre o opoziție majoră a Budapestei față de acest acord.
Reproducem mai jos textul integral al discursului lui Orban din 15 martie.
Destinul ungurilor este legat de cel al națiunilor europene și a devenit în asemenea măsură o parte a Uniunii încât astăzi nici un singur popor – inclusiv poporul maghiar – nu poate fi liber dacă Europa nu este liberă.
Iar Europa de astăzi este fragilă, slabă și bolnavă ca o floare mâncată de un vieme ascuns. Astăzi, la 168 de ani după marile Războaie de Independență ale popoarelor europene, Europa, casa noastră comună, nu este liberă!
Doamnelor și domnilor, Europa nu este liberă. Pentru că libertatea începe cu rostirea adevărului. Astăzi, în Europa, este interzis să spui adevărul. Chiar dacă este făcută din mătase, o botniță rămâne o botniță.
Este interzis să spui că cei care vin nu sunt refugiați, ci că migrația este o amenințare pentru Europa.
Este interzis să spui că zeci de milioane (de imigranți – n.r.) sunt gata să se îndrepte spre noi.
Este interzis să spui că imigrația aduce crime și teroare în țările noastre.
Este interzis să arăți că masele de oameni care sosesc dintr-o altă civilizație pun în pericol felul nostru de viață, cultura noastră, obiceiurile noastre și tradițiile noastre creștine.
Este interzis să arăți că cei care au ajuns aici mai întâi și-au construit deja propria lor lume, separată, numai pentru ei, cu legi și idealuri proprii, mult deosebite de structura veche de un mileniu a Europei.
Este interzis să arăți că nu este un lanț accidental și neintenționat de consecințe, ci o operațiune planificată și orchestrată dinainte; o masă de oameni s-a îndreptat către noi.
Este interzis să spui că în Bruxelles se pun la cale planuri pentru a aduce străinii aici cât mai repede posibil și a-i așeza printre noi.
Este interzis să arăți că scopul instalării oamenilor aici este de a transforma peisajul religios și cultural al Europei și de a-i construi fundațiile etnice – elinimând astfel ultima barieră a internaționalismului: statele națiuni.
Este interzis să spui că Bruxelles-ul devoră în mod invizibil din ce în ce mai multe felii din suveranitatea noastră națională și că la Bruxelles mulți lucrează acum la un plan pentru Statele Unite ale Europei – pe care nu l-a autorizat nimeni.
Doamnelor și domnilor, dușmanii de astăzi ai libertății sunt croiți altfel decât conducătorii regali și imperiali din trecut sau decât cei care au condus sistemul sovietic; ei folosesc un set de instrumente diferit pentru a ne aduce la supunere.
Astăzi, nu ne mai bagă în închisori, nu ne mai deportează în lagăre de concentrare și nu mai trimit tancuri să ocupe țările dornice de libertate.
Astăzi, artileria presei internaționale, bombardamentele, denunțurile, amenințările și șantajul sunt suficiente – sau au fost, până acum.
Popoarele Europei se trezesc încet, se adună, și în curând vor câștiga teren.
Grinzile Europei care se sprijină pe suprimarea adevărului scârțâie și se frâng.
Popoarele Europei par să fi înțeles în sfârșit că viitorul le este amenințat: nu doar prosperitatea, viețile confortabile, slujbele le sunt amenințate, ci însăși securitatea noastră și ordinea pașnică a vieților noastre este amenințată.
În sfârșit, popoarele Europei, care au moțăit în abundență și prosperitate, au înțeles că principiile vieții pe care Europa le-a construit sunt în pericol de moarte.
De data aceasta, pericolul nu ne amenință așa cum o fac războaiele sau calamitățile naturale, trăgându-ți brusc covorul de sub picioare.
Imigrația în masă este un curent lent de apă care erodează tenace țărmurile noastre.
Este mascat sub o cauză umanitară, dar adevărata lui natură este ocuparea de teritorii. Iar teritoriul câștigat de ei este pierdut de noi.
Mulțimi de apărători ai drepturilor omului obsedați simt nevoia irepresibilă de a ne pune la punct și a ne acuza.
Susțin că sunt xenofobi înrăiți, dar adevărul este că istoria națiunii noastre este una de ospitalitate și de întrepătrundere a culturilor.
Cei care s-au gândit să vină aici ca membri noi ai familiei, ca aliați sau ca refugiați care se temeau pentru viețile lor au fost primiți și lăsați să-și facă un cămin nou.
Însă cei care au venit aici cu gândul de a ne schimba țara, a o schimba după propria lor concepție, cei care au venit cu violență și împotriva voinței noastre au fost întotdeauna primiți cu ostilitate.
Doamnelor și domnilor, la început au vorbit despre câteva sute, o mie sau două mii de oameni relocați. Însă nici un singur lider responsabil european nu ar îndrăzni să jure că aceste două mii nu vor crește pentru a ajunge în final zeci sau sute de mii.
Dacă vrem să oprim această imigrație în masă, trebuie mai întâi să oprim Bruxelles-ul. Principalul pericol pentru viitorul Europei nu provine de la cei care sosesc aici, ci de la internaționalismul fanatic al Bruxelles-ului.
Nu trebuie să permitem Bruxelles-ului să se plaseze deasupra legii. Nu vom importa în Ungaria crima, terorismul, homofobia și anti-semitismul care dă foc la sinagogi. Nu vor fi cartiere în care legea să nu poată fi aplicată, nu vor fi dezordini în masă. Nu vor fi revolte de imigranți aici și nu vor fi bande care să ne amenințe femeile și fiicele.
Nu le vom permite altora să ne spună pe cine trebuie să luăm pentru a deveni apoi noi înșine străini în țara noastră.
La sfârșit, ne vom trezi că ni se va spune să ne facem bagajele și să plecăm de pe propriul nostru pământ.
De aceea, respingem planul forțat de reinstalare și nu vom tolera nici șantajurile, nici amenințările.
A venit vremea să tragem clopotul de alarmă. A venit vremea opoziției și a rezistenței. A venit vremea să ne adunăm împreună cu aliații noștri. A venit vremea să ridicăm steagul națiunilor mândre. A venit vremea să împiedicăm distrugerea Europei și să-i salvăm viitorul.
În acest scop, indiferent de simpatiile politice, chemăm toți cetățenii din Ungaria să se unească și toate națiunile din Europa să se unească.
Liderii și cetățenii Europei nu mai trebuie să trăiască în două vieți diferite. Trebuie să restaurăm unitatea Europei. Noi, popoarele Europei, nu putem fi libere individual dacă nu suntem libere împreună.
Dacă ne unim forțele, vom reuși: dacă tragem în direcții diferite, vom eșua. Împreună suntem puternici, dezbinați suntem slabi. Fie toți împreună, fie deloc – aceasta este legea de astăzi.
Maghiari, în 1848 era scis în cartea destinului că nimic nu se poate face împotriva Imperiului Habsburgic. Dacă atunci ne-am fi resemnat, soarta ne-ar fi fost pecetluită, iar marea germană i-ar fi înghițit pe unguri.
În 1956, era scris în cartea destinului că trebuie să rămânem o țară ocupată și sovietizată, până când patriotismul se va fi stins în fiecare maghiar. Dacă atunci ne-am fi resemnat, soarta ne-ar fi fost pecetluită, iar marea sovietică i-ar fi înghițit pe unguri.
Astăzi este scris în cartea destinului că forțe mondiale ascunse, fără chip precis, vor elimina tot ce este unic, autonom, tradițional și național. Vor amesteca culturile, religiile și populațiile, până când mândra noastră Europă, cu multe fețe, va sfârși lispită de sânge și docilă. Și dacă abdicăm de la crezul nostru, soarta ne va fi pecetluită, și vom fi înghițiți în enormul pântece al Statelor Unite Europene.
Sarcina care le revine poporului maghiar, națiunile central-europene, celorlalte națiuni europene care nu și-au pierdut încă bunul simț este să înfrângă, să rescrie și să transforme soarta care ne este hărăzită.
Noi, ungurii și polonezii, știm cum să facem asta. Am fost învățați că numai cine poate privi primejdia în față poate fi numit brav.
De aceea, trebuie să scoatem vechea virtute a curajului din mâlul uitării.
Mai întâi, trebuie să turnăm oțel în coloanele noastre vertebrale și să răspundem clar, cu voce suficient de puternică pentru a fi auziți de departe, celei mai importante, singurei întrebări cu adevărat importante pentru soarta noastră. Întrebarea de care depinde dacă viitorul Europei rămâne în picioare sau se prăbușește este aceasta:
„Vom fi sclavi sau oameni liberi?” – Aceasta este întrebarea, răspundeți-mi!
Înainte Ungaria, înainte unguri!



SURSA: http://ioncoja.ro/victor-orban-in-eu...spui-adevarul/