http://www.sincaveche.ro/pozitia-femeii-societatea-daca

Pozitia femeii in societatea daca

Din cercetările arheologice ale aşezării dacice de la Şinca Veche, în vecinătatea mănăstirii rupestre, se desprind suficiente informaţii despre ocupaţiile strămoşilor daci la cumpana dintre cele două ere. S-au studiat astfel formele principale de habitat, şi chiar practicile spirituale ale dacilor, dată fiind existenţa unui templu în grota din dealul Pleşu. Totuşi, ştim atât de puţine despre familiile dace şi despre rolul femeii în societatea strămoşilor noştri.Izvoarele istorice ale vremurilor străvechi nu sunt nici ele prea generoase cu menţiuni ale femeilor dace. În majoritatea scrierilor s-a consemnat caracterul războinic al societăţii dace precum şi ferocitatea „lupilor” daci în război. Fiecare bărbat dac se pregătea pentru a onora titulatura de lup... Care să fi fost rolul şi poziţia femeii în această societate războinică?
O monedă descoperită în Transilvania poartă inscripţia ZINA, care a fost interpretată ca „doamnă” deşi, semnificaţia aceasta nu este fără echivoc. Se presupune că Zina sau Zîna ar fi fost numele unei regine, posibil chiar al soţiei lui Burebista. Altfel, mai mult despre femeile dace, portul şi frumuseţea lor aflăm de pe Columna lui Traian.
Portrete feminine mândre, zvelte şi de mare eleganţă s-au păstrat peste veacuri pe Columnă. Portul este foarte asemănător costumului popular românesc, cu ii încreţite la gât, fuste până în pământ şi năframe pe cap. Bijuteriile descoperite în tezaure confirmă eleganţa şi fineţea portului femeilor dace. Se desprinde de aici o notă de distincţie aparte, dincolo de subiectivitatea contemporanilor noştri, care le-a permis istoricilor să speculeze despre rolul femeilor în comunitatea dacă.
Meşteşugurile casnice şi agricultura cu siguranţă le reveneau femeilor, împreună cu creşterea copiilor. Femeia era stăpâna casei care păzea nu doar bunul mers al gospodăriei ci şi respectarea codului moral al comunităţii. Creativitatea meşteşugărească a ţăranului român s-a născut din aplecarea spre estetic şi util a femeilor dace, care plămădeau lutul şi ciopleau din lemn uneltele trebuitoare gospodoriei.
Obiectele casnice descoperite în diverse situri arheologice conţin frumoase brâuri alveolare, butoni aplicaţi sau linii incizate pe ceramică şi lemn deopotrivă. Tot femeile preparau berea şi vinul cu mult înainte ca băuturile acestea să fi fost savurate în alte părţi ale Europei. Numeroase preparate culinare obţinute prin fermentaţie au apărut prin creativitea din gospodăriile traco-gete.
Grija şi educaţia maternă erau cu siguranţă fundamentale şi de cea mai mare preocupare în societatea dacă, căci femeile erau cele care îi creşteau pe viitorii războinici. Fiecare dintre bărbăţii care intrau în rândurile lupilor daci creşteau sub oblăduirea unei femei care ştia să sădească în ei conştiinţa morală, valorile comunităţii, demnitatea, dârzenia, curajul şi toate celelalte virtuţi pentru care dacii au fost apreciaţi şi temuţi în lumea antică.