Omagiu lui Mihai Eminescu 2014

[Adrian Pop]

Paul Marian


Omagiu lui Mihai Eminescu 2014

Mihai Eminescu este un mare poet național care exprimă cel mai bine și mai complet spiritualitatea românească.

http://dinamikro.blogspot.com.es/201...nescu-2014.htm



Cer Senin : Omagiu lui Mihai Eminescu 2014

dinamikro.blogspot.se
Cunoașterea adevărului te face mai liber și mai fericit, te ajută să-ți depășești fricile, te face mai puternic și mai încrezător.

[Adrian Pop]

Gheorghe Dinu a distribuit o fotografie postată de Tnl Botosani.


La multi ani! Marelui Patriot Roman, inegalabilului Eminescu! Sa-i cinstim memoria citindu-i opera!



ZILELE EMINESCU - ediţia a XLIV-a - 14-16 ianuarie 2013 Tineretul National Liberal din Botosani marcheaza cei 163 de ani de la nasterea Luceafarului poeziei romanesti prin lansarea a 98 de lampioane - reprezentand numarul strofelor din cel mai lung poem de dragoste din lume "Luceafarul"

[Adrian Pop]

Paul Neagu‎CENTRUL DE INFORMARE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI


MACAR ODATA INTR-UN AN SA NE FACEM TIMP SA-I CITIM CATEVA POEZII,
PENTRU FAPTUL CA TRAIM CAM ACELEASI TIMPURI,DIN PERIOADA LUI MIHAI EMINESCU,
UNDE PUTEM SA INVATAM CATE CEVA !!!...



Un pios omagiu !!! Astăzi 15 Ianuarie 2014 se împlinesc 164 de ani de la nașterea poetului naţional, Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei româneşti. 1850 : se naşte la Ipoteşti pe data de 15 Ianuarie ca al şaptelea copil al familiei Eminovici. 1858 – 1860 : urmează şcoala primară. 1860 – 1861 : urmeazã cursurile Ober Gymnasyum din Cernăuţi 1867 : este angajat ca sufleur în trupa de teatru a lui Mihail Pascaly. 1869 : se înscrie la Universitatea de Filosofie din Vienna. 1872-1874 : este student la Berlin. 1873 : primeşte o slujbă la Consulatul român din Berlin. 1874 : este numit ca director la Biblioteca Centrală din Iaşi. 1877 : se stabileşte la Bucureşti, unde este redactor la ziarul "Timpul", unde desfăşoară o intensã activitate publicistică. 1883 : începe o perioadă dramatică pe planul sănătăţii sale, marcată de internări în spital, urmate de reveniri în viaţa publică şi de activitate literară, alternanţe ce se vor întîmpla pînă la prematura sa moarte. 1889 : în cursul noptii de 15 iunie, la ora 3 a.m., moare în sanatoriul doctorului Şutu şi va fi înmormîntat, două zile mai tîrziu la cimitirul Bellu din Bucureşti. Poeziile sale cele mai cunoscute, care i-au adus faima şi titlul de cel mai mare poet român : Luceafărul, Mortua Est, Scrisoarea a III-a, Epigonii, Lacul, Singurătate, O mamă, Adio, Înger si demon, Melancolie, Dorinţa, Floare-albastră, Memento Mori, Strigoii, Odã (în metru antic), Mai am un singur dor, La steaua ... etc ... " Patriotismul nu este numai iubirea pămîntului în care te-ai născut ci, mai ales, iubirea trecutului, fără de care nu exista iubire de ţara!" - Mihai Eminescu Scrisoarea a-III-a (fragment - partea 3) - Mihai Eminescu .................................................. ..................... "În cămeşi cu mîneci lunge şi pe capete scufie, Ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc flosofie. Patrioţii ! Virtuoşii, ctitori de aşezăminte, Unde spumegă desfrîul în mişcări şi în cuvinte, Cu evlavie de vulpe, ca în strane, şed pe locuri Şi aplaudă frenetic schime, cîntece şi jocuri ... Şi apoi în Sfatul ţării se adun să se admire Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subţire; Toate mutrele acestea sînt pretinse de roman, Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian! Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi Să ajung-a fi stăpînă şi pe ţară şi pe noi ! Tot ce-n ţările vecine e smintit şi stîrpitură, Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură, Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii, Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii, Încît fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii, Bîlbîiţi cu gura strîmbă sînt stăpînii astei naţii ! Voi sunteţi urmaşii Romei ? Nişte răi şi nişte fameni ! I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni ! Şi această ciumă-n lume şi aceste creaturi Nici ruşine n-au să ieie în smintitele lor guri Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară, Îndrăznesc ca să rostească pîn’ şi numele tău ... ţară. .................................................. ........................ Şi acum priviţi cu spaimă faţa noastră sceptic-rece, Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece? Cînd vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă Numai banul îl vînează şi cîştigul fără muncă, Azi, cînd fraza lustruită nu ne poate înşela, Astăzi alţii sînt de vină, domnii mei, nu este-aşa ? Prea v-aţi arătat arama, sfîşiind această ţară, Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară, Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei, Ca să nu s-arate-odată ce sînteţi - nişte mişei ! .................................................. ......................... Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punînd mîna pe ei, Să-i împarţi în două cete, în smintiţi şi în mişei Şi, în două temniţi large, cu de-a sila să-i aduni, Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni !"





Îmi place · · Distribuie

[Adrian Pop]

Nasul.tv


Era o frumusete. O figura clasica incadrata de niste plete mari negre: o frunte inalta si senina, niste ochi mari si in aceste ferestre ale sufletului se vedea ca cineva este inauntru; un zambet bland si adanc melancolic. Avea aerul unui sfant tanar coborat dintr-o icoana, un copil predestinat durerii, pe chipul caruia se vedea …



Eminescu ca om…..
www.nasul.tv
Era o frumusete. O figura clasica incadrata de niste plete mari negre: o frunte inalta si senina, niste ochi mari si in aceste ferestre ale sufletului se vedea ca cineva este inauntru; un zambet bland si adanc melancolic.#nasultv





Îmi place ·

[Eugen]

Mihai Eminescu-codul genetic al sufletului romanesc

MIHAI EMINESCU trebuie asezat la loc de cinste in templul spiritului national. Desi traim intr-o epoca a agendelor negre:crize, apocalipse,
deliruri, etc, ne putem incapatana sa credem intr-o agenda optimista, regeneratoare. O agenda a luminii care invinge intunericul. A pacii care invinge razboiul. A creatiei care invinge distrugerea.
Profetia lui Eminescu despre Romania "Si prevad prin secoli a ei inaltare" o vad posibila in plan spiritual. Chiar si in epoca informatiei reci, a calugarilor globalizarii crispate , a epocii androizilor, a oamenilor hibrizi, fiinte-masini.
Nu cred ca in Univers este pana de materiale, idei si planuri privind planeta noastra, in particular Romania. Nu suntem intr-o criza de resurse. Poate doar de crestere.
Ma incapatanez sa cred ca spiritul romanesc de supravietuitori, forjat de istorie-prin oamenii de exceptie- este
matur si va supravietui acceselor copilaresti ale unei lumi rasfatate si agresive.
Si ca in final, vom fi iar senini, ca in alta profetie despre pace a lui Eminescu:"...Stapanea eterna pace"(Scrisoarea I, versurile nr 50 si 86).


Mi-as fi dorit ca Eminescu sa fi trait mai mult pe pamant!
Si sa fie tradus ca poet universal, evocat la Natiunile Unite si in orice ungher de pe pamant...

Trade Center s-a prabusit, Cernobal, Fukushima, ce mai urmeaza?
Noi ramanem cu Eminescu , ca un cod genetic de la care poate reincepe totul!

[Eugen]

GEORGE CALINESCU: Viata lui Mihai Eminescu




"El [Eminescu] avea ca atare un suflet etic, simtitor la toate ideile si sentimentele, care alcatuind traditia unei societati, sunt ca grinzile afumate ce sustin acoperisul unei case, nefiind lipsit totdeodata de viziunea unui viitor mai drept. Nu nutrea nici o aspiratie pentru sine, ci numai pentru poporul din care facea parte, fiind prin aceasta mai mult un exponent decât un individ [...].

Eminescu a fost, într-un cuvânt, un om înzestrat sa exprime sufletul jalnic sau mânios al unei multimi în primejdie de a fi strivita de puterile îndârjite ale lumii vechi, sa o învioreze cu vehementa si s-o împinga înainte, aratându-i viitorul în chipul unui trecut idilic si pe care soarta l-a aruncat într-o societate parând entuziasta de progres si grabita de a-i lepada vesmintele vetuste, dar hotarâta a nu abandona nimic din privilegiile ei [...].

Astfel se stinse în al optulea lustru de viata cel mai mare poet pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata, poate, pamântul românesc. Ape vor seca în albie, si peste locul îngroparii sale va rasari padure sau cetate, si câte o stea va vesteji pe cer în departari, pâna când acest pamânt sa-si strânga toate sevele si sa le ridice în teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale."




http://www.mihaieminescu.ro/critice/calinescu.htm